2r-472/22 — cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală și a penalităților aferente
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a penalităţilor aferente
- Temei legal
- Restituirea recursului împotriva încheierii
2r-472/22 — cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală și a penalităților aferente (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2r-472/22 2-21189354-01-2r-06102022 Instanța de fond: Judecătoria Criuleni, sediul central – A. Arapu-Buțco Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, D. Băbălău, I. Dutca ÎNCHEIERE 14 decembrie 2022 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând cererea de recurs depusă de către Ion Negura, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Compania Națională de Asigurări în Medicină împotriva lui Ion Negura cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală și a penalităților aferente, împotriva încheierii din 05 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit apelul, deoarece apelantul în termenul acordat nu a înlăturat neajunsurile cererii de apel, constată: La 24 decembrie 2021 Compania Națională de Asigurări în Medicină, Agenția teritorială Centru, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Negura, prin care a solicitat încasarea sumei de 12 168 lei cu titlu de datorie pentru prima de asigurare obligatorie pentru anii 2019 – 2021 și penalitatea de întârziere în sumă de 3 285,37 lei.
Prin hotărârea din data de 25 mai 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul central s-a admis cererea de chemare în judecată, s-a încasat din contul lui Ion Negura în beneficiul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină suma de 12 168 lei cu titlu de datorie pentru prima de asigurare obligatorie pentru anii 2019 – 2021, penalitatea de întârziere în sumă de 3 285,37 lei și în beneficiul statului suma de 463,60 lei cu titlu de taxă de stat. Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond la 17 iunie 2022 Ion Negura a declarat apel, solicitând casarea hotărârii, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral cu compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2022 nu s-a dat curs cererii de apel înaintată de Ion Negura, acordând apelantului un termen de 10 zile din data recepționării încheierii pentru înlăturarea neajunsurilor și anume prezentarea apelului motivat și dovada achitării taxei de stat. La 15 iulie 2022 Ion Negura a depus cerere, prin care a solicitat prelungirea termenului pentru înlăturarea neajunsurilor la cererea de apel, invocând că în 1 perioada 01 iulie 2022-31 iulie 2022 se va afla în concediu anual de odihnă și va fi în imposibilitate de a înlăturarea în termen neajunsurilor indicate în încheierea instanței de apel.
Prin încheierea din data de 15 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a prelungit termenul pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel, acordând apelantului pentru acesta un termen de până la data de 01 august 2022. Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 05 septembrie 2022 a restituit apelul depus de către Ion Negura, deoarece apelantul în termenul acordat nu a înlăturat neajunsurile cererii de apel. La 21 septembrie 2022 Ion Negura a depus prin poștă electronică recurs împotriva încheierii din 05 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a încheierii recurate și restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău la faza de primire în procedură a cererii de apel.
În conformitate cu art. 424, alin. (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel. În corespundere cu art. 426, alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Verificând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă de Ion Negura, urmează a fi restituită din considerentele ce succed.
În conformitate cu art. 4261, alin. (1), lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs nu este semnată sau este semnată necorespunzător. Instanța de recurs menționează că pentru depunerea și examinarea cererii de recurs este necesară nu doar respectarea condițiilor de exercitare a dreptului de atac, dar și respectarea condițiilor de formă și conținut a acesteia, una din cerințe fiind ca cererea de recurs să conțină semnătura persoanei care declară recurs. Implicit circumstanțelor speței, Colegiul atestă că Ion Negura a depus prin intermediul e-mail-ului cererea de recurs în formă electronică. Totodată, instanța de recurs observă că depunerea cererii de recurs în format electronic prin e-mail poate fi apreciată drept îndeplinire a actului de procedură doar în cazul în care nu contravine regimului juridic al documentelor electronice și cerințelor față de valabilitatea acestora.
În acest sens sunt incidente dispozițiile art. 13, alin. (1) și (2) din Legea privind semnătura electronică și documentul electronic nr. 91 din 29 mai 2014, care stipulează că documentul electronic semnat cu semnătură electronică avansată calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă. Documentul electronic semnat cu semnătură electronică simplă sau cu semnătură electronică avansată necalificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă, doar în cazurile stabilite expres de actele normative sau de acordul părților privind aplicarea semnăturilor electronice, cu respectarea condițiilor stipulate la art. 16 alin. (1). La rândul său, art. 15 din Legea nr. 91 din 29 mai 2014 stabilește cerințele față de documentul electronic.
Așa, prin prisma acestei norme, pentru a fi considerat 2 valabil, documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe principale: a) să fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat și/sau nimicit cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program; b) să conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice ce corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și utilizat prin metode și într-o formă ce ar permite identificarea semnatarului; d) să fie afișat într-o formă perceptibilă; e) să permită utilizarea sa repetată.
Potrivit art. 16, alin. (1) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014, documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) este semnat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) este semnat cu semnătura electronică autentică a semnatarului indicat în document. În privința acestui aspect Colegiul notează că întru respectarea modalității de semnare electronică a documentelor digitale, a fost creat Serviciul electronic guvernamental de semnătură electronică (MSign), care în sensul pct. 3, subpct.
1 și 2 din Regulamentul privind serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 405 din 02 iunie 2014, este serviciu ce are ca funcții principale: 1) asigurarea aplicării semnăturii electronice de către utilizatori, inclusiv în contextul utilizării sistemelor informaționale ale beneficiarilor serviciului MSign; 2) asigurarea verificării autenticității semnăturii electronice aplicate. Astfel, verificând prin intermediul Serviciul electronic guvernamental de semnătură electronică (MSign), dacă recursul depus de către Ion Negura, prin intermediul poștei electronice, este semnat cu semnătură electronică simplă sau cu semnătură electronică avansată calificată este asimilat s-a stabilit că documentul cererea de recurs depusă de către Ion Negura în format pdf nu conține semnături.
(f.d. 69) În atare circumstanțe, se ajunge la concluzia că la depunerea cererii de recurs împotriva încheierii din 05 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, Ion Negura nu a respectat dispozițiile coroborate ale art. 437 din Codul de procedură civilă, care prevede condițiile de formă ale cererii de recurs și nici cerințele stabilite de Legea nr. 91 din 29 mai 2014 față de documentul electronic. La capitolul dat Colegiul reține ca pertinente și prevederile art. 10, alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă, care statuează că sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.
Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.
3 În această ordine de idei, instanța de recurs consideră că recurentul Ion Negura fiind interesat în soarta examinării prezentului recurs, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță, prin depunerea unei cereri de recurs care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, restituirea recursului în temeiul art. 4261, alin. (1), lit. c) din Codul de procedură civilă. Astfel, nerespectarea condițiilor impuse de legiuitor față de forma cererii de recurs se datorează în exclusivitate comportamentului indiferent al recurentului Ion Negura, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și să facă uz cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale.
Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs depusă de Ion Negura nu corespunde cerințelor de formă și conținut impuse de Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul urmează a fi restituit. În conformitate cu art. 269-270 și art. 4261, alin. (1), lit. c) și alin. (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se restituie cererea de recurs depusă de către Ion Negura împotriva încheierii din 05 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Compania Națională de Asigurări în Medicină împotriva lui Ion Negura cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală și a penalităților aferente.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.