2r-472/22 — cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală și a penalităților aferente
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a penalităţilor aferente
- Temei legal
- Restituirea recursului împotriva încheierii
2r-472/22 — cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală și a penalităților aferente (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2r-472/22
2-21189354-01-2r-06102022
Instanța de fond: Judecătoria Criuleni, sediul central – A. Arapu-Buțco
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, D. Băbălău, I. Dutca
ÎNCHEIERE
14 decembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând cererea de recurs depusă de către Ion Negura,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către
Compania Națională de Asigurări în Medicină împotriva lui Ion Negura cu privire
la încasarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală și a penalităților
aferente,
împotriva încheierii din 05 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a restituit apelul, deoarece apelantul în termenul acordat nu a înlăturat
neajunsurile cererii de apel,
constată:
La 24 decembrie 2021 Compania Națională de Asigurări în Medicină,
Agenția teritorială Centru, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion
Negura, prin care a solicitat încasarea sumei de 12 168 lei cu titlu de datorie pentru
prima de asigurare obligatorie pentru anii 2019 – 2021 și penalitatea de întârziere
în sumă de 3 285,37 lei.
Prin hotărârea din data de 25 mai 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul central
s-a admis cererea de chemare în judecată, s-a încasat din contul lui Ion Negura în
beneficiul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină suma de 12 168 lei cu
titlu de datorie pentru prima de asigurare obligatorie pentru anii 2019 – 2021,
penalitatea de întârziere în sumă de 3 285,37 lei și în beneficiul statului suma de
463,60 lei cu titlu de taxă de stat.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond la 17 iunie 2022 Ion Negura a
declarat apel, solicitând casarea hotărârii, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi
hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral cu
compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2022 nu s-a dat curs
cererii de apel înaintată de Ion Negura, acordând apelantului un termen de 10 zile
din data recepționării încheierii pentru înlăturarea neajunsurilor și anume
prezentarea apelului motivat și dovada achitării taxei de stat.
La 15 iulie 2022 Ion Negura a depus cerere, prin care a solicitat prelungirea
termenului pentru înlăturarea neajunsurilor la cererea de apel, invocând că în
1
perioada 01 iulie 2022-31 iulie 2022 se va afla în concediu anual de odihnă și va fi
în imposibilitate de a înlăturarea în termen neajunsurilor indicate în încheierea
instanței de apel.
Prin încheierea din data de 15 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a
prelungit termenul pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel, acordând
apelantului pentru acesta un termen de până la data de 01 august 2022.
Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 05 septembrie 2022 a
restituit apelul depus de către Ion Negura, deoarece apelantul în termenul acordat
nu a înlăturat neajunsurile cererii de apel.
La 21 septembrie 2022 Ion Negura a depus prin poștă electronică recurs
împotriva încheierii din 05 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului, casarea integrală a încheierii recurate și restituirea cauzei la
Curtea de Apel Chișinău la faza de primire în procedură a cererii de apel.
În conformitate cu art. 424, alin. (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de
apel.
În corespundere cu art. 426, alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului
și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Verificând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă
de Ion Negura, urmează a fi restituită din considerentele ce succed.
În conformitate cu art. 4261, alin. (1), lit. c) din Codul de procedură civilă,
instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea
de recurs nu este semnată sau este semnată necorespunzător.
Instanța de recurs menționează că pentru depunerea și examinarea cererii de
recurs este necesară nu doar respectarea condițiilor de exercitare a dreptului de atac,
dar și respectarea condițiilor de formă și conținut a acesteia, una din cerințe fiind ca
cererea de recurs să conțină semnătura persoanei care declară recurs.
Implicit circumstanțelor speței, Colegiul atestă că Ion Negura a depus prin
intermediul e-mail-ului cererea de recurs în formă electronică.
Totodată, instanța de recurs observă că depunerea cererii de recurs în format
electronic prin e-mail poate fi apreciată drept îndeplinire a actului de procedură doar
în cazul în care nu contravine regimului juridic al documentelor electronice și
cerințelor față de valabilitatea acestora.
În acest sens sunt incidente dispozițiile art. 13, alin. (1) și (2) din Legea privind
semnătura electronică și documentul electronic nr. 91 din 29 mai 2014, care
stipulează că documentul electronic semnat cu semnătură electronică avansată
calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie,
semnat cu semnătură olografă. Documentul electronic semnat cu semnătură
electronică simplă sau cu semnătură electronică avansată necalificată este asimilat,
după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură
olografă, doar în cazurile stabilite expres de actele normative sau de acordul părților
privind aplicarea semnăturilor electronice, cu respectarea condițiilor stipulate la
art. 16 alin. (1).
La rândul său, art. 15 din Legea nr. 91 din 29 mai 2014 stabilește cerințele față
de documentul electronic. Așa, prin prisma acestei norme, pentru a fi considerat
2
valabil, documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe
principale: a) să fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat și/sau
nimicit cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program; b) să conțină, pentru
confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice ce
corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și utilizat
prin metode și într-o formă ce ar permite identificarea semnatarului; d) să fie afișat
într-o formă perceptibilă; e) să permită utilizarea sa repetată.
Potrivit art. 16, alin. (1) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014, documentul
electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții:
a) este semnat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură
olografă documentul echivalent pe suport de hârtie;
b) este semnat cu semnătura electronică autentică a semnatarului indicat în
document.
În privința acestui aspect Colegiul notează că întru respectarea modalității de
semnare electronică a documentelor digitale, a fost creat Serviciul electronic
guvernamental de semnătură electronică (MSign), care în sensul pct. 3, subpct. 1 și
2 din Regulamentul privind serviciul electronic guvernamental integrat de
semnătură electronică (MSign), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 405 din 02
iunie 2014, este serviciu ce are ca funcții principale:
1) asigurarea aplicării semnăturii electronice de către utilizatori, inclusiv în
contextul utilizării sistemelor informaționale ale beneficiarilor serviciului MSign;
2) asigurarea verificării autenticității semnăturii electronice aplicate.
Astfel, verificând prin intermediul Serviciul electronic guvernamental de
semnătură electronică (MSign), dacă recursul depus de către Ion Negura, prin
intermediul poștei electronice, este semnat cu semnătură electronică simplă sau cu
semnătură electronică avansată calificată este asimilat s-a stabilit că documentul
cererea de recurs depusă de către Ion Negura în format pdf nu conține semnături.
(f.d. 69)
În atare circumstanțe, se ajunge la concluzia că la depunerea cererii de recurs
împotriva încheierii din 05 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, Ion Negura
nu a respectat dispozițiile coroborate ale art. 437 din Codul de procedură civilă, care
prevede condițiile de formă ale cererii de recurs și nici cerințele stabilite de Legea
nr. 91 din 29 mai 2014 față de documentul electronic.
La capitolul dat Colegiul reține ca pertinente și prevederile art. 10, alin. (1), (2)
și (3) din Codul de procedură civilă, care statuează că sancțiunile procedurale sunt
urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin
pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de
îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare
abuzivă a unui drept procedural.
Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare
caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are
interes să o invoce.
Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței
judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea
acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural
defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de
procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea
legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte
măsuri prevăzute de lege.
3
În această ordine de idei, instanța de recurs consideră că recurentul Ion Negura
fiind interesat în soarta examinării prezentului recurs, urma să întreprindă măsurile
necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță, prin depunerea unei cereri de
recurs care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind
uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, restituirea recursului în temeiul
art. 4261, alin. (1), lit. c) din Codul de procedură civilă.
Astfel, nerespectarea condițiilor impuse de legiuitor față de forma cererii de
recurs se datorează în exclusivitate comportamentului indiferent al recurentului Ion
Negura, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și să facă uz cu bună-credință
de drepturile și obligațiile sale procedurale.
Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs depusă
de Ion Negura nu corespunde cerințelor de formă și conținut impuse de Codul de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție conchide că recursul urmează a fi restituit.
În conformitate cu art. 269-270 și art. 4261, alin. (1), lit. c) și alin. (2) din
Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se restituie cererea de recurs depusă de către Ion Negura împotriva încheierii
din 05 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău adoptată în cauza civilă intentată
la cererea de chemare în judecată depusă de către Compania Națională de
Asigurări în Medicină împotriva lui Ion Negura cu privire la încasarea primei de
asigurare obligatorie de asistență medicală și a penalităților aferente.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
4