2ac-230/22 — cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Strămutarea cauzei
2ac-230/22 — cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ac-230/22
2-22091655-01-2ac-19102022
ÎNCHEIERE
14 decembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând cererea Liudmilei Culaclii privind strămutarea cauzei civile
intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea cu
Răspundere Limitată „Vialux Market” împotriva Liudmilei Culaclii cu privire la
încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată de la Curtea de Apel Chișinău la altă
instanță egală în grad,
constată:
La 28 iunie 2022 SRL „Vialux Market” a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Liudmilei Culaclii, prin care a solicitat încasarea datoriei și a cheltuielilor
de judecată.
Totodată, a solicitat aplicarea măsurii de asigurare a acțiunii prin aplicarea
sechestrului pe mijloacele financiare și pe bunurile mobile și imobile ale Liudmilei
Culaclii în limita valorii acțiunii.
Prin încheierea din 30 iunie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender s-a
admis cererea SRL „Vialux Market” cu privire la aplicarea măsurii de asigurare a
acțiunii prin aplicarea sechestrului pe mijloacele financiare și pe bunurile mobile și
imobile ale Liudmilei Culaclii în limita valorii acțiunii de 200 741 lei.
La 26 iulie 2022 Liudmila Culaclii a contestat cu recurs încheierea din 30 iunie
2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender, solicitând admiterea recursului,
casarea încheierii.
Potrivit fișei de repartizare a dosarului la 03 august 2022 dosarul a fost
repartizat judecătorului Curții de Apel Chișinău, Denis Băbălău, care face parte din
completul de judecători în componența magistraților Nelea Budăi și Ina Dutca.
Ulterior, la 10 octombrie 2022 Liudmila Culaclii, în temeiul art. 43, alin. (2),
lit. d) și f) din Codul de procedură civilă, a depus cerere privind strămutarea cauzei
civile intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către SRL „Vialux
Market” împotriva Liudmilei Culaclii cu privire la încasarea datoriei și a
cheltuielilor de judecată de la Curtea de Apel Chișinău la altă instanță egală în grad.
În susținerea cererii de strămutare a menționat că pentru judecarea recursului
împotriva încheierii instanței de fond privind aplicarea măsurilor de asigurare a
acțiunii, Curtea de Apel Chișinău a stabilit 2 ședințe de judecată, care au fost
amânate. Astfel, în opinia recurentei examinarea recursului este intenționat
tergiversată, fapt ce îi aduce acesteia prejudicii, deoarece conturile bancare sunt în
continuare blocate neîntemeiat.
1
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea
Liudmilei Culaclii privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o
altă instanță egală în grad din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 43, alin. (2), lit. d) și f) din Codul de procedură civilă
instanța strămută cauza la o altă instanță dacă din motivul recuzării (abținerii de la
judecată) unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea
judecătorilor săi devine imposibilă, precum și dacă există bănuieli că nepărtinirea
judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea
participanților la proces.
Aliniatul 4 al aceluiași articol prevede că strămutarea cauzei în cazurile
prevăzute la alin. (2), lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic
superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.
Liudmila Culaclii la 10 octombrie 2022 a depus cerere privind strămutarea
cauzei civile, în ordine de recurs, la o altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel
Chișinău.
Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele invocate în cererea
de strămutare și cadrul legal aplicabil speței, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentele
invocate de către Liudmila Culaclii ca temei de strămutare a cauzei de la Curtea de
Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad, sunt vădit neîntemeiate și declarative.
În condițiile speței aceste argumente nu și-au găsit confirmare, fiind doar la nivel de
suspiciuni în intenția completului de judecată care a fost desemnat pentru
examinarea recursului de imparțialitate fără a indica motivele de fapt și de drept, pe
care se întemeiază suspiciunea, cu anexarea probelor concludente și pertinente, ce
justifică acest fapt.
La aspectul dat, urmează a fi notat că în vederea asigurării dreptului
participanților la proces la o instanță de judecată imparțială, garantat de art. 6 § 1
din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale,
legiuitorul a prevăzut la art. 50, art. 52 și art. 56 din Codul de procedură civilă
dreptul participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor
prevăzute la art. 50 din același cod. Numai în situația când din motivul recuzării
și/sau abținerii mai multor judecători ai Curții de Apel Chișinău, substituirea
judecătorilor ar deveni imposibilă, instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să
strămute prezenta cauză la o altă instanță egală în grad, situație ce în prezent nu se
atestă.
În acest sens, Colegiul reține prevederile art. 2.5 din Principiile de la
Bangalore, care stipulează că judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe
care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui
observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece
imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără
următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă
cu privire la una dintre pârți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte
relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de
avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un
membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul procesului.
În hotărârea pe cauza Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie
2005, § 121), Curtea a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire
2
la imparțialitatea instanței judecătorești după cum urmează: Curtea reiterează, în
primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca
instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, acuzatului,
în cazul procedurilor penale. În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub
incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența
prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite
moduri.
Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427)
face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata
convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o
abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a
exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea cauza Grieves împotriva
Marii Britanii, 16 decembrie 2003, 57067/00).
În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de
judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă
comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte
care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În
această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea cauza
Castillo Algar împotriva Spaniei și cauza Morel împotriva Franței). Atunci când se
hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet
nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial
este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate
fi obiectiv justificată (a se vedea cauza Ferrantelli and Santangelo împotriva Italei și
cauza Wettstein împotriva Elveției).
În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea
trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea
personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire
sau prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili
dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a
exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.
În acest sens, se reține că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut
întotdeauna că a aplicat demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este
considerat imparțial până la proba contrariului” (cauza Le Compte, Van Leuven și
De Meyere împotriva Belgiei, § 58).
Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și argumentelor
formulate în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Colegiul constată din
lucrările dosarului că completul de judecată, căruia i-a fost repartizată prezenta
cauză spre examinare în ordine de recurs, nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți
personale.
În aceste circumstanțe Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție menționează că argumentele invocate în susținerea
cererii cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă
instanță egală în grad nu se încadrează în prevederile art. 43, alin. (2), lit. d) și f) din
Codul de procedură civilă. Solicitanta nu a exemplificat împrejurările de ordin
obiectiv sau subiectiv ce ar furniza concluzii cu privire la prezența prejudecății
judecătorilor Curții de Apel Chișinău, având în vedere că, în spiritul CEDO, orice
bănuială de imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată. Suspiciunile
declarative nu pot servi drept temei de strămutare a cauzei la o altă instanță de
3
judecată egală în grad pentru judecarea cauzei. Respectiv, Liudmila Culaclii nu a
demonstrat că există fapte verificabile care pot pune la îndoială imparțialitatea
tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău.
Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea
Liudmila Culaclii cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la
o altă instanță egală în grad.
În conformitate cu prevederile art. 43, alin. (2), lit. d) și f) și alin. (4), art. 269-
270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se respinge cererea Liudmilei Culaclii cu privire la strămutarea de la Curtea de
Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad pentru examinarea în ordine de recurs
a cauzei civile intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea
cu Răspundere Limitată „Vialux Market” împotriva Liudmilei Culaclii cu privire la
încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.
Cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către
Societatea cu Răspundere Limitată „Vialux Market” împotriva Liudmilei Culaclii
cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată se restituie Curții de
Apel Chișinău.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
4