2ac-72/26 — Încasarea datoriei

La 23 martie 2022, Vladimir Russu, reprezentat de avocata Lilia Pascal, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Liudmilei Culaclii, prin care a solicitat încasarea sumei de 280 900 dolari SUA cu titlu de datorie, sumei de 28 090 dolari SUA ce constituie 10 % din suma împrumutului și sumei de 25 000 lei cu titlu de taxă de stat.

Totodată, s-a solicitat aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii.

Prin încheierea din 25 martie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender, a fost admisă cererea depusă de Vladimir Russu cu privire la aplicarea măsurii de asigurare a acțiunii. Încheierea respectivă a fost menținută prin decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 25 octombrie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender, a fost respinsă cererea pârâtei Liudmila Culaclii cu privire la anularea măsurilor de asigurare a acțiunii, iar prin decizia din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, încheierea respectivă a fost menținută.

Prin încheierea din 27 martie 2024 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender, a fost respinsă cererea înaintată Russu Vladimir cu privire la aplicarea măsurii de asigurare a acțiunii în limita sumei de 176845,79 dolari SUA, iar prin decizia din 21 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis recursul declarat de Russu Vladimir, casată încheierea nominalizată și pronunțată o nouă încheiere, prin care cererea a fost admisă.

La 22 mai 2024, Liudmila Culaclii a înaintat cerere cu privire la anularea măsurilor de asigurare a acțiunii aplicate anterior de instanța de judecată, iar prin încheierea din 15 august 2024, cererea a fost respinsă.

Prin decizia din 21 octombrie 2024, Curtea de Apel Chișinău a admis recursul declarat de Vladimir Russu, reprezentat de avocatul Radu Cezar Crețu, a casat încheierea din 27 martie 2024 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender și a emis o nouă încheiere, prin care a admis cererea de asigurare a acțiunii, aplicând sechestru asupra bunurilor mobile, imobile și mijloacelor financiare ale Liudmilei Culaclii, în limita sumei de 176 845,79 dolari SUA, până la examinarea cauzei în fond. 1

Prin decizia din 02 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis recursul declarat de Liudmila Culaclii împotriva încheierii din 15 august 2024 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender, casată această încheiere, cu restituirea cauzei spre rejudecare în aceeași instanță, în același complet de judecată.

Prin încheierea din 06 iunie 2025 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender, cererea depusă de Liudmila Culaclii cu privire la anularea măsurilor de asigurare a acțiunii a fost respinsă.

La 23 iunie 2025, Liudmila Culaclii a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 06 iunie 2025 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender.

La 22 iulie 2025, Liudmila Culaclii a depus cerere de revizuire a deciziei din 21 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea acesteia.

Prin încheierea din 12 februarie 2026 a Curții de Apel Centru, a fost restituit recursul declarat de Liudmila Culaclii împotriva încheierii din 06 iunie 2025 a Judecătoriei Căușeni, sediul Bender.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, cauza a fost repartizată spre examinare în ordine de revizuire judecătorului Elena Bolocan în mod automat-aleatoriu la 04 martie 2026, care face parte din completul compus din: Ana Panov (președinte), Svetlana Vîșcu (judecător).

Respectiv, ședința s-a stabilit pentru 04 mai 2026, ora 09:00.

La 04 mai 2026, ora 07:23, prin e-mail, Liudmila Culaclii a depus în adresa Curții de Apel Centru o cerere, prin care s-a solicitat strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.

Liudmila Culaclii și-a întemeiat cererea de strămutare pe existența unor circumstanțe care, în opinia sa, pun la îndoială imparțialitatea instanței sesizate.

În acest sens, a invocat faptul că cererea de revizuire depusă la 22 iulie 2025 nu a fost repartizată spre examinare timp de peste șapte luni, deși legea prevede repartizarea cauzelor într-un termen scurt și prin sistem aleatoriu.

De asemenea, a susținut că repartizarea cauzei ar fi fost condiționată de soluționarea unei alte cauze, fără existența unui temei legal.

Totodată, a invocat neclarități privind identificarea cauzei în citația emisă și în informațiile publicate pe pagina instanței.

Potrivit solicitantei, aceste împrejurări afectează transparența procedurii de repartizare, creează aparența unor nereguli în formarea completului de judecată și justifică strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, temeiul de strămutare a cauzei reglementat de art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, constituie un mijloc de asigurare a imparțialității judecătorilor la soluționarea unei cauze civile. Circumstanțele cauzei ar putea servi drept temei pentru a fi considerate că poate fi știrbită nepărtinirea judecătorilor, dacă acestea se referă la instanța de judecată ca instituție publică. În ceea ce vizează calitatea participanților la proces, strămutarea cauzei ar putea avea loc dacă participanții la proces au fost sau se află în anumite legături comune cu toți judecătorii.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin prisma art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în fiecare caz concret se cere să se stabilească dacă există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor. Or, simpla invocare că sunt bănuieli de nepărtinire a judecătorilor ce ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces, nu poate constitui temei de admitere a cererii de strămutare.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază că, existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 §1, se determină prin aplicarea unui test subiectiv constând în examinarea convingerilor personale ale unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test obiectiv, al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea sa nr. R(94)12 privind independența, eficiența și rolul judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a stabilit că, judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a 3 lua hotărârile imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectând regulile relevante stabilite de lege.

Raportând temeiul de drept enunțat la circumstanțele faptice ale cazului dedus judecății, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, circumstanțele invocate de Liudmila Culaclii în susținerea cererii de strămutare reprezintă argumente declarative, care nu conțin circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Centru la examinarea cauzei, după cum prevede art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată apreciază că, prevederile legale citate supra sunt clare în ceea ce vizează cazurile de strămutare a cauzei la o altă instanță de același grad pentru examinare.

Însă, la caz, nu au fost identificate circumstanțe, prin prisma argumentelor invocate în cerere, care ar justifica strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de același grad.

Iar, admiterea unei cereri de strămutare în lipsa unor indicii temeinice ar contraveni scopului excepțional al instituției strămutării și ar putea crea un precedent care să afecteze autoritatea instanțelor legal competente.

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că depunerea cererii de strămutare la 04 mai 2026, ora 07:23 și faptul că cererea de revizuire a deciziei din 21 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău depusă de Liudmila Culaclii, urma să fie examinată de Curtea de Apel Centru la 04 mai 2026, ora 09:00, reflectă intenția autorului cererii de strămutare de a întârzia și tergiversa procesul de judecată în fața Curții de Apel Centru.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea depusă de Liudmila Culaclii cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.

În conformitate cu art. 43 alin. (4) și art. 269-270 din Codul de procedură civilă,