- Dosarul nr.
- 2ac-10/26
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 28 ianuarie 2026
- Părțile
- Russu Vladimir vs. Culaclii Liudmila
- Pe scurt
- Împrejurările invocate în sustinerea cererii de recuzare nu se circumscriu motivelor de recuzare prevăzute de art. 50 alin. 1 lit. e din Codul de procedură civilă
2ac-10/26 — Încasarea datoriei
ÎNCHEIERE
privind respingerea cererii de recuzare în cauza civilă Russu Vladimir vs. Culaclii Liudmila cu privire la încasarea datoriei, (Dosarul nr. 2ac-10/26 NR. PIGD 2-22039925-01-2ac-23012026) Împrejurările invocate în susținerea cererii de recuzare nu se circumscriu motivelor de recuzare prevăzute de art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă. 28 ianuarie 2026 Textul corespunde originalului Examinând, în lipsa părților, cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Munteanu, formulată de Culaclii Liudmila, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Diana Stănilă Oxana Parfeni, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 23 martie 2022, Vladimir Russu, reprezentat de avocata Lilia Pascal, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Liudmilei Culaclii, prin care a solicitat încasarea sumei de 280 900 dolari SUA cu titlu de datorie, sumei de 28 090 dolari SUA ce constituie 10 % din suma împrumutului și sumei de 25 000 lei cu titlu de taxă de stat.
Prin încheierea din 06 iunie 2025 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender, cererea depusă de Culaclii Liudmila cu privire la anularea măsurilor de asigurare a acțiunii a fost respinsă.
La 23 iunie 2025, Culaclii Liudmila a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 06 iunie 2025 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender.
La 22 ianuarie 2026, Culaclii Liudmila a depus în adresa Curții de Apel Centru o cerere, prin care s-a solicitat strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.
Conform fișei de repartizare a dosarului, prezenta cerere a fost repartizată aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, la 23 ianuarie 2026, judecătorului raportor Ion Munteanu.
La 27 ianuarie 2026, Culaclii Liudmila a depus o cerere de recuzare a judecătorului raportor Ion Munteanu.
În motivarea cererii de recuzare s-a menționat că, în perioada exercitării de către Ion Munteanu a funcției de Procuror General al Republicii Moldova, Culaclii Liudmila a adresat câteva sesizări în adresa acestuia referitor la circumstanțele ce au legătură cu prezenta cauză.
Apreciază că, aceste împrejurări sunt de natură să creeze îndoieli obiective privind imparțialitatea judecătorului Ion Munteanu, ce se încadrează în temeiul de recuzare prevăzut de art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă. 1
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
9. Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă: „Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.”
Art. 52 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă există temeiurile specificate la art.50 şi 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sînt obligaţi să se abţină de la judecată. În aceleaşi temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanţii la proces sau este examinată din oficiu de către instanţă. (2) Propunerea de recuzare şi de abţinere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată şi prezentată pînă la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare şi cererea de abţinere de la judecată pot fi înaintate mai tîrziu doar dacă autorul lor a aflat de existenţa temeiului recuzării sau abţinerii după ce a început judecarea cauzei în fond.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
11. Examinând cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Munteanu, formulată de Culaclii Liudmila, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în speță, nu sunt întrunite condițiile legale prevăzute de art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, motiv pentru care cererea de recuzare urmează a fi respinsă, pentru considerentele ce urmează.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, având în vedere că în sensul art. 6 §1, instanţa trebuie să fie imparțială, învederează că imparțialitatea se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare şi poate fi analizată în diverse moduri (Wettstein împotriva Elveţiei, § 43; Micallef împotriva Maltei (MC), § 93).
Imparțialitatea trebuie evaluată (Micallef împotriva Maltei (GC), § 93) potrivit unui demers subiectiv, ţinându-se seama de convingerea personală şi comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în astabili dacă instanţa a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.
Delimitarea între imparțialitatea subiectivă şi imparțialitatea obiectivă nu este totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea sa 2 (demers obiectiv), dar poate viza şi chestiunea opiniei sale personale (demers subiectiv).
Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de imparțialitate obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (Micallef împotriva Maltei (MC), §§ 95 şi 10).
De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa relevă că, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ţine de evaluarea aparentelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.
Cu referire nemijlocită la argumentele invocate în cererea de recuzare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, depunerea unor sesizări în adresa Procuraturii Generale, în timp ce Ion Munteanu a exercitat funcția de Procuror General, nu constituie circumstanțe de natură să creeze premisele unei părtiniri a judecătorului la examinarea cererii de strămutare în prezenta cauză.
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în special în cauzele Piersack vs. Belgia (1982) și Kress vs. Franța (2001), s-a stabilit că principiul imparțialității nu impune doar absența unui interes personal direct al judecătorului, ci și absența unui „pericol obiectiv” de influențare a deciziei sale. Totuși, este esențial de subliniat că, Curtea de la Strasbourg a recunoscut că imparțialitatea judecătorului trebuie evaluată nu doar în raport cu legătura personală directă cu părțile, dar și în funcție de faptul dacă există o „aparență de părtinire” în procesul decizional.
Prin urmare, împrejurările invocate de către Culaclii Liudmila în susținerea cererii de recuzare, nu pot fi considerate întemeiate în sensul dispozițiilor art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, întrucât exercitarea de către Ion Munteanu a atribuțiilor funcției de Procuror General, inclusiv tangențial părților în proces, nu este de natură să pună la îndoială imparțialitatea obiectivă sau subiectivă a judecătorului.
În consecință, având în vedere cele enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Munteanu, formulată de Culaclii Liudmila.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e), art. 52 alin. (1), art. 53, 54 și art. 269-270 din Codul de procedură civilă, 3 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Munteanu, formulată de Culaclii Liudmila. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 4