2ac-234/22 — cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate

2ac-234/22 — cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ac-234/22

2-20036792-01-2ac-21102022

ÎNCHEIERE

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând cererea Societății pe Acțiuni „Pan Com” privind strămutarea

cauzei civile intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Elena

Crețu și Eduard Crețu împotriva Societății pe Acțiuni „Pan Com”, intervenienți

accesorii Primăria municipiului Chișinău, Direcția generală arhitectură, urbanism

și relații funciare, Direcția autorizare și disciplină în construcții, Pretura

sectorului Rîșcani, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Societatea pe Acțiuni

„Apă-Canal Chișinău”, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”,

Departamentul cadastru, Societatea cu Răspundere Limitată „Edlen” cu privire la

înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, recunoașterea

acțiunilor ca fiind abuzive de efectuare a lucrărilor de construcție și edificare

neautorizată a imobilelor, sistarea necondiționată a lucrărilor de construcție,

demolarea din cont propriu a construcțiilor neautorizat edificate, interzicerea

eliberării unei noi autorizații pentru reconstrucția imobilelor sau prelungirea

autorizației de construire, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată de la Curtea de Apel Chișinău la altă instanță egală în

grad,

constată:

La 13 martie 2020 Elena Crețu și Eduard Crețu au depus cerere de chemare

în judecată împotriva SA „Pan Com”, intervenienți accesorii Primăria mun.

Chișinău, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, Direcția

autorizare și disciplină în construcții, Pretura sect. Rîșcani, Agenția pentru

Supraveghere Tehnică, SA „Apă-Canal Chișinău”, IP „Agenția Servicii Publice”,

Departamentul cadastru, SRL „Edlen”, prin care au solicitat obligarea SA „Pan

Com” de a nu crea obstacole în exercitarea dreptului de proprietate, posesie,

dispoziție și folosință asupra imobilelor cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx,

situate în mun. Chișinău, str. xxxxx, recunoașterea ca fiind abuzive acțiunile SA

„Pan Com” de efectuare a lucrărilor de construcție și edificare neautorizată la

imobilele cu numerele cadastrale xxxxx, xxxxx și xxxxx din mun. Chișinău, str.

xxxxx, sistarea (stoparea) necondiționată a lucrărilor de construcție de către SA

„Pan Com” la construcțiile neautorizate, obligarea SA „Pan Com” să demoleze

din cont propriu construcțiile neautorizate, interzicerea Primăriei mun. Chișinău

de a elibera SA „Pan Com” a unei noi autorizații de construire pentru

1

reconstrucția imobilelor cu numere cadastrale xxxxx, xxxxx și xxxxx din mun.

Chișinău, str. xxxxx sau prelungirea autorizației de construire nr. 389-c/18 din 19

iulie 2018, încasarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei și a

cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în sumă de 150 de lei și

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 10 000 de lei.

Prin hotărârea din data de 24 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

către Elena Crețu și Eduard Crețu împotriva SA „Pan Com”, intervenienți

accesorii Primăria mun. Chișinău, Direcția generală arhitectură, urbanism și

relații funciare, Direcția autorizare și disciplină în construcții, Pretura sect.

Rîșcani, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, SA „Apă-Canal Chișinău”, IP

„Agenția Servicii Publice”, Departamentul cadastru, SRL „Edlen” cu privire la

înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, recunoașterea

acțiunilor ca fiind abuzive de efectuare a lucrărilor de construcție și edificare

neautorizată a imobilelor, sistarea necondiționată a lucrărilor de construcție,

demolarea din cont propriu a construcțiilor neautorizat edificate, interzicerea

eliberării unei noi autorizații pentru reconstrucția imobilelor sau prelungirea

autorizației de construire, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel de către Elena Crețu,

reprezentată de avocatul Igor Isac și de către Primăria mun. Chișinău.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului la 21 aprilie 2022 cauza a fost

repartizată judecătorului Curții de Apel Chișinău, Olga Cojocaru, care face parte

din completul de judecători în componența magistraților Ana Panov și Marina

Anton.

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 26 mai 2022 a acceptat spre

examinare cererile de apel depuse de către Elena Crețu și Primăria mun. Chișinău

și a intentat procedura de apel, fiind stabilită examinarea cererilor de apel pentru

data de 20 octombrie 2022 ora 11:00.

La 18 octombrie 2022 SA „Pan Com”, în temeiul art. 43, alin. (2), lit. f) din

Codul de procedură civilă, a depus cerere privind strămutarea cauzei civile

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Elena Crețu și Eduard

Crețu împotriva SA „Pan Com”, intervenienți accesorii Primăria mun. Chișinău,

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, Direcția autorizare și

disciplină în construcții, Pretura sect. Rîșcani, Agenția pentru Supraveghere

Tehnică, SA „Apă-Canal Chișinău”, IP „Agenția Servicii Publice”,

Departamentul cadastru, SRL „Edlen” cu privire la înlăturarea obstacolelor în

exercitarea dreptului de proprietate, recunoașterea acțiunilor ca fiind abuzive de

efectuare a lucrărilor de construcție și edificare neautorizată a imobilelor, sistarea

necondiționată a lucrărilor de construcție, demolarea din cont propriu a

construcțiilor neautorizat edificate, interzicerea eliberării unei noi autorizații

pentru reconstrucția imobilelor sau prelungirea autorizației de construire,

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată de la

Curtea de Apel Chișinău la altă instanță egală în grad.

În susținerea cererii de strămutare a menționat că acțiunea a fost intentată de

către Eduard Crețu, care este președintele Asociației de fotbal de plajă din

Moldova, iar judecătorii Curții de Apel Chișinău fac parte și joacă în cadrul

2

Federației Sportive de fotbal de plajă, în calitate de jucători amatori. Astfel, în

opinia administratorului SA „Pan Com” acest fapt pune sub îndoială

imparțialitatea tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

cererea SA „Pan Com” privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău

la o altă instanță egală în grad din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 43, alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă

instanța strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea

judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea

participanților la proces.

Aliniatul 4 al aceluiași articol prevede că strămutarea cauzei în cazurile

prevăzute la alin. (2), lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic

superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.

SA „Pan Com” la 18 octombrie 2022 a depus cerere privind strămutarea

cauzei civile, în ordine de apel, la o altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel

Chișinău.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele invocate în

cererea de strămutare și cadrul legal aplicabil speței, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

argumentele invocate de către SA „Pan Com” ca temei de strămutare a cauzei de

la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad, sunt vădit neîntemeiate

și declarative. În condițiile speței aceste argumente nu și-au găsit confirmare,

fiind doar la nivel de suspiciuni de imparțialitate a întregului corp judecătoresc al

Curții de Apel Chișinău, fără a indica motivele de fapt și de drept, pe care se

întemeiază suspiciunea, cu anexarea probelor concludente și pertinente, ce

justifică acest fapt.

La aspectul dat, urmează a fi notat că în vederea asigurării dreptului

participanților la proces la o instanță de judecată imparțială, garantat de art. 6 § 1

din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale,

legiuitorul a prevăzut la art. 50, art. 52 și art. 56 din Codul de procedură civilă

dreptul participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor

prevăzute la art. 50 din același cod. Numai în situația când din motivul recuzării

și/sau abținerii mai multor judecători ai Curții de Apel Chișinău, substituirea

judecătorilor ar deveni imposibilă, instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să

strămute prezenta cauză la o altă instanță egală în grad, situație ce în prezent nu

se atestă.

În acest sens, Colegiul reține prevederile art. 2.5 din Principiile de la

Bangalore, care stipulează că judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar

pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care

unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să

judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se

numără următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o

prejudecată efectivă cu privire la una dintre pârți sau în care judecătorul cunoaște

personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut

calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care

judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul

3

procesului.

În hotărârea pe cauza Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie

2005, § 121), Curtea a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu

privire la imparțialitatea instanței judecătorești după cum urmează: Curtea

reiterează, în primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță

fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în

primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale. În acest sens, articolul 6

cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod

normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia

putând fi probată în diferite moduri.

Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427)

face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata

convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o

abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a

exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea cauza Grieves împotriva

Marii Britanii, 16 decembrie 2003, 57067/00).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte

care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În

această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea cauza

Castillo Algar împotriva Spaniei și cauza Morel împotriva Franței). Atunci când

se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un

complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu

este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă

această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea cauza Ferrantelli and

Santangelo împotriva Italei și cauza Wettstein împotriva Elveției).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea

trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea

personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat

părtinire sau prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă

în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente

garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

În acest sens, se reține că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut

întotdeauna că a aplicat demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este

considerat imparțial până la proba contrariului” (cauza Le Compte, Van Leuven

și De Meyere împotriva Belgiei, § 58).

Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și argumentelor

formulate în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Colegiul constată din

lucrările dosarului că completul de judecată, căruia i-a fost repartizată prezenta

cauză spre examinare în ordine de apel, nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți

personale.

În aceste circumstanțe Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că argumentele invocate

în susținerea cererii cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel

Chișinău, la o altă instanță egală în grad nu se încadrează în prevederile art. 43,

alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă. SA „Pan Com” nu a exemplificat

4

împrejurările de ordin obiectiv sau subiectiv ce ar furniza concluzii cu privire la

prezența prejudecății judecătorilor Curții de Apel Chișinău, având în vedere că, în

spiritul CEDO, orice bănuială de imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată.

Suspiciunile declarative nu pot servi drept temei de strămutare a cauzei la o altă

instanță de judecată egală în grad pentru judecarea cauzei. Respectiv, SA „Pan

Com” nu a demonstrat că există fapte verificabile care pot pune la îndoială

imparțialitatea tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău.

Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea SA „Pan Com” cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel

Chișinău la o altă instanță egală în grad.

În conformitate cu prevederile art. 43, alin. (2), lit. f) și alin. (4), art. 269-

270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge cererea Societății pe Acțiuni „Pan Com” cu privire la

strămutarea de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad pentru

examinarea în ordine de apel a cauzei civile intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Elena Crețu și Eduard Crețu împotriva Societății pe

Acțiuni „Pan Com”, intervenienți accesorii Primăria municipiului Chișinău,

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, Direcția autorizare și

disciplină în construcții, Pretura sectorului Rîșcani, Agenția pentru Supraveghere

Tehnică, Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice”, Departamentul cadastru, Societatea cu Răspundere Limitată

„Edlen” cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de

proprietate, recunoașterea acțiunilor ca fiind abuzive de efectuare a lucrărilor de

construcție și edificare neautorizată a imobilelor, sistarea necondiționată a

lucrărilor de construcție, demolarea din cont propriu a construcțiilor neautorizat

edificate, interzicerea eliberării unei noi autorizații pentru reconstrucția

imobilelor sau prelungirea autorizației de construire, repararea prejudiciului

moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Elena Crețu și Eduard Crețu împotriva Societății pe Acțiuni „Pan Com”,

intervenienți accesorii Primăria municipiului Chișinău, Direcția generală

arhitectură, urbanism și relații funciare, Direcția autorizare și disciplină în

construcții, Pretura sectorului Rîșcani, Agenția pentru Supraveghere Tehnică,

Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice”, Departamentul cadastru, Societatea cu Răspundere Limitată „Edlen” cu

privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate,

recunoașterea acțiunilor ca fiind abuzive de efectuare a lucrărilor de construcție și

edificare neautorizată a imobilelor, sistarea necondiționată a lucrărilor de

construcție, demolarea din cont propriu a construcțiilor neautorizat edificate,

interzicerea eliberării unei noi autorizații pentru reconstrucția imobilelor sau

prelungirea autorizației de construire, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată se restituie Curții de Apel Chișinău.

5

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

6