2ra-1410/22 — încasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1410/2022

2-21021181-01-2ra-03102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (G. Grozav)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Pahopol, R. Pulbere, V. Mihaila)

Î N C H E I E R E

09 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Marcel Smochin, reprezentat

de avocatul Ludmila Bolocan,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Marcel

Smochin împotriva executorului judecătoresc Maxim Romaliischi privind încasarea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 09 februarie 2021, Marcel Smochin a depus cerere de chemare în judecată

împotriva executorului judecătoresc Maxim Romaliischi privind încasarea prejudiciului

moral în cuantum de 3 500 lei.

În motivarea acțiunii Marcel Smochin a indicat că este moștenitorul debitorului Ion

Smochin în baza certificatului de calitate de moștenitor nr. 11597 din 29 noiembrie 2018

și certificatului nr. 8577 din 23 iulie 2019.

Reclamantul susține că la 04 iunie 2020, în adresa executorului judecătoresc Maxim

Romaliischi, a expediat cerere cu privire la încetarea procedurii de executare,

recepționată de acesta la 09 iunie 2020.

Ulterior, în adresa pârâtului a fost expediată cererea prealabilă din 08 august 2020

prin care a solicitat încetarea procedurii de executare și achitarea în termen de 10 zile

calendaristice de la recepționare a sumei de 3500 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Reclamantul a invocat că executorul judecătoresc Maxim Romaliischi nu a răspuns

la cererea din 04 iunie 2020, astfel i-a încălcat drepturile sale cauzându-i suferințe

psihice prin tulburarea bunăstării psihice, a echilibrului sufletesc, umilință, iritare, furie.

Reclamantul consideră că executorul judecătoresc a admis încălcări în procedura

de executare a titlului executoriu prezentat spre urmărire, care au afectat drepturile și

interesele debitorului Smochin Marcel, iar în consecință a avut de suferit emoțional.

1

Prin hotărârea din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă integral acțiunea și s-a încasat de la executorul judecătoresc Maxim Romaliischi

în beneficiul lui Smochin Marcel prejudiciului moral în mărime de 3500 lei.

La 28 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, executorul judecătoresc

Maxim Romaliischi a depus cerere de apel nemotivată, iar la 17 martie 2022 a prezentat

motivarea apelului împotriva hotărârii din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe,

rejudecarea cauzei și adoptarea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii,

încasarea din contul lui Marcel Smochin a cheltuielilor de judecată sub forma taxei de

stat în mărime de 75 lei și cheltuielile de asistență juridică în cuantum de 1000 lei

suportate de apelant.

Prin decizia din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat

de executorul judecătoresc Maxim Romaliischi.

S-a casat integral hotărârea din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, și s-a emis o hotărâre nouă prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

S-a încasat de la Smochin Marcel în beneficiul executorului judecătoresc Maxim

Romaliischi cheltuielile de judecată pentru achitarea taxei de stat în sumă de 75 lei și

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1000 lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță greșit a

concluzionat în privința temeiniciei acțiunii depuse de Marcel Smochin, întrucât nu s-a

constatat ilegalitatea acțiunilor executorului judecătoresc și nici nu a fost stabilită

vinovăția executorului judecătoresc Maxim Romaliischi, legătura cauzală și alte criterii

ale răspunderii delictuale.

De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind eronată concluzia instanței ierarhic

inferioare referitor la lipsa de acțiuni a executorului judecătoresc în legătură cu cererile

depuse de Smochin Marcel la 09 iunie 2020 și 10 august 2020, fapt prin care au fost

încălcate drepturile reclamantului de examinare a cererilor acestuia, fiindu-i cauzate

suferințe psihice manifestate prin tulburări emoționale și disconfort.

Or, materialele cauzei denotă faptul că prin cererea din 09 iunie 2020 Smochin

Marcel a solicitat încetarea procedurii de executare și anularea tuturor interdicțiilor.

Totodată, potrivit cererii prealabile din 11 august 2021, Smochin Marcel a solicitat

executorului judecătoresc Romaliischi Maxim repararea prejudiciului moral suferit din

cauza încălcării drepturilor sale, care i-a provocat suferințe psihice, tulburarea

echilibrului sufletesc, umilință, iritare, furie și stare de disconfort. Prin răspunsul din 10

septembrie 2021, executorul judecătoresc Romaliischi Maxim a refuzat achitarea

prejudiciului moral din lipsa unui temei legal.

Totodată, instanța de apel a constatat că Marcel Smochin nu a probat faptul că a

suferit prejudiciu moral ca urmare a acțiunilor executorului judecătoresc Maxim

Romaliischi. Or, procedura de executare silită reprezintă măsuri de constrîngere menite

apriori să creeze inconveniente de ordin moral debitorilor, iar prin esența sa, procedura

de executare silită vine să asigure dreptul la un proces echitabil al justițiabilor și să pună

în executare actele judecătorești care nu au fost executate benevol de debitori și cu care

debitorii prin esență nu sunt de acord.

Instanța de apel a mai reținut și faptul că reclamantul în conținutul cererii de

chemare în judecată invocă că executorul judecătoresc Maxim Romaliischi a admis

2

încălcări în procedura de executare a documentului executoriu or, în caz de dezacord cu

actele de executare întocmite de executorul judecătoresc sau acțiunile/inacțiunile

acestuia pot fi contestate de către părți și de alți participanți la procesul de executare,

precum și de terții care consideră că prin actele de executare sau acțiunile/inacțiunea

executorului judecătoresc le-a fost încălcat un drept recunoscut de lege.

Totodată, ținând cont de faptul că apelantul, executorul judecătoresc Maxim

Romaliischi, a avut câștig de cauză în ordine de apel în temeiul art. 94 alin. (1), art. 96

din Codul de procedură civilă, instanța de apel a dispus încasarea de la Smochin Marcel

în beneficiul executorului judecătoresc Maxim Romaliischi cheltuielile de judecată

pentru achitarea taxei de stat în sumă de 75 lei și cheltuielile de asistență juridică în

mărime de 1000 lei.

La 22 iulie 2022, Marcel Smochin a declarat recurs împotriva deciziei din 31 mai

2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei contestate și cu menținerea hotărârii primei instanțe fără modificări.

În motivarea recursului, Marcel Smochin și-a manifestat dezacordul cu decizia

instanței de apel, reiterând argumentele din cererea de chemare în judecată, menționând

că decizia nu corespunde normelor de drept.

Recurentul consideră eronată concluzia instanței de apel precum că Marcel

Smochin nu a prezentat instanței de judecată probe ce ar dovedi că prin acțiunile

executorului judecătoresc Maxim Romaliischi i-au fost cauzate suferințe morale.

Or, atât în instanța de fond, cât și în referința depusă în ordine de apel, a indicat că

executorul judecătoresc Maxim Romaliischi nu a oferit răspuns la cererea adresată la 04

iunie 2020, respectiv, la 08 august 2020 Smochin Marcel a adresat cerere prealabilă

executorului judecătoresc Maxim Romaliischi.

Suplimentar, recurentul a invocat că la data când Smochin Marcel a înaintat cererea

de încetare a procedurii de executare din 04 iunie 2020, recepționată de executorul

judecătoresc la 09 iunie 2020 (atestat prin aviz de recepție), dânsul era în drept să solicite

încetarea procedurii de executare fiind în posesia certificatului de calitate de moștenitor.

Răspunsul executorului judecătoresc din 09 august 2021 care se atestă prin avizul de

recepție, vizează o altă cauză.

Referitor la ilegalitatea acțiunilor executorului judecătoresc, recurentul a menționat

că acestea se manifestă prin faptul că executorul judecătoresc Romaliischii Maxim nu a

răspuns la cererea lui Smochin Marcel din 04 iunie 2020, la care ultimul era obligat să

se expună printr-o încheiere, care spre deosebire de alte încheieri emise de acesta, nu

este executorie din momentul emiterii, ci doar după ce devine definitivă fie prin

necontestare, fie prin menținerea ei de către instanța de judecată în urma examinării

cererii de contestare.

La 04 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

copia cererii de recurs depusă de Marcel Smochin, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f.d. 11, vol. II).

Prin referința depusă la 17 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice,

executorul judecătoresc Maxim Romaliischi a solicitat declararea inadmisibilă a

recursului depus de Marcel Smochin, reiterând argumentele expuse în cererea de apel și

reținute de instanța de apel în decizia contestată.

3

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 31 mai 2022.

La 13 iulie 2022, a fost expediată în adresa participanților la proces decizia motivată

prin intermediul poștei electroncie (f.d. 224 verso, vol. I).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Astfel, instanța de recurs constată că recursul declarat la 22 iulie 2022 de către

Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Ludmila Bolocan împotriva deciziei instanței

de apel din 31 mai 2022 a fost depus în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate

în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate

cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare

a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie

un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

4

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă

statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

(Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință

de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations

Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Marcel Smochin,

reprezentat de avocatul Ludmila Bolocan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Marcel Smochin, reprezentat de

avocatul Ludmila Bolocan.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

5