2ra-1100/22 — constatarea tulburarii de posese asupra bunului imobil,obligarea stramutarii pilonilor

2ra-1100/22 — constatarea tulburarii de posese asupra bunului imobil,obligarea stramutarii pilonilor (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1100/2022

2-20031154-01-2ra-10082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Ge. Grozav)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

D E C I Z I E

07 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către avocatul Anatolie Hotineanu în

interesele Iuliei Tcaciuc,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Iulia Tcaciuc împotriva Societății pe Acțiuni „Moldtelecom” cu privire la

constatarea tulburării posesiei asupra bunului imobil, obligarea strămutării

pilonilor/stâlpilor amplasați pe terenul proprietate privată,

împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 03 martie 2020, Iulia Tcaciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Moldtelecom” privind constatarea tulburării posesiei asupra bunului

imobil cu nr. cadastral xxxx situat în xxxx, obligarea strămutării pilonilor

amplasați de către SA „Moldtelecom” pe terenul cu nr. cadastral xxxx situat în

xxxx și încasarea din contul SA „Moldtelecom” în beneficiul său a cheltuielilor de

judecată compuse din taxa de stat în sumă de 100 de lei și asistența juridică în

sumă de 4 000 de lei.

În motivarea acțiunii Iulia Tcaciuc a invocat că, prin decizia Primăriei sat.

Sociteni nr. 3/1 din 14 februarie 1992, i-a fost repartizat în proprietate terenul cu

suprafața de 0,0969 ha, fiindu-i eliberat certificatul nr. 154 din 14 martie 2007. La

momentul repartizării terenului pe acesta erau construite o casă individuală, o

bucătărie de vară și un beci. Imobilului și construcțiilor le-au fost atribuite

numerele cadastrale xxxx, xxxx, xxxx. Ulterior, la 05 aprilie 2007, Primăria satului

Sociteni a eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Reclamanta a menționat că dreptul de proprietate asupra bunului imobil cu

numerele cadastrale xxxx, xxxx, xxxx l-a obținut la 14 februarie 1992. Acest drept

nu a fost contestat/revocat/anulat sau tulburat de terțe persoane.

1

Pe parcursul anilor dânsa a fost plecată periodic la muncă peste hotarele țării.

În perioada anilor 1992 - 2019, a îmbunătățit starea casei particulare nr. cadastral

xxxx, planificând ridicarea unei mansarde. La începutul anului 2018, a revenit

acasă și a constatat că prin ograda casei trec rețele de comunicații electronice

instalate de către SA „Moldtelecom”, iar firele sunt în vecinătate imediată cu

acoperișul casei.

Din cauza oscilațiilor firelor, țigla de lut de pe acoperiș a crăpat și s-a

deteriorat. Pentru remedierea situației, la 27 ianuarie 2018, a depus în adresa SA

„Moldtelecom” cerere prin care a solicitat să fie întreprinse măsuri. Ca rezultat, pe

teren s-au prezentat angajații SA „Moldtelecom”, care au ridicat firele din preajma

acoperișului și au mai instalat un pilon pe terenul proprietate privată, fără acordul

dînsei.

La 23 iunie 2018, când a revenit în țară a constatat că pe terenul său, deja sunt

amplasați 2 piloni. S-a adresat cu cerere către SA „Moldtelecom” prin care a

solicitat reamplasarea rețelelor de comunicații electronice de pe teritoriul

imobilului situat pe str. Xxxx. Ca răspuns, SA „Moldtelecom” a informat-o că

rețelele de comunicații electronice au fost instalate conform proiectului.

Reclamanta a susținut că, la 26 septembrie 2018 a mai depus altă cerere în

adresa SA „Moldtelecom” prin care și-a manifestat dezacordul cu acțiunile

întreprinse, însă pîrîtul prin răspunsul din 26 septembrie 2018, a declarat că rețelele

de comunicații electronice au fost instalate din cont propriu conform proiectului

SA „Moldtelecom” și că schema de reamplasare a fost coordonată cu proprietarii

caselor nr. 8 și nr. 13.

Reclamanta a invocat că este unicul proprietar al imobilului pe care sunt

instalați pilonii, nu a acceptat și nici nu a împuternicit pe cineva să coordoneze din

numele său reamplasarea rețelelor, iar pretinsul acord a locatarilor casei nr. x din

str. xxxx, nu are nici un efect juridic în ce privește reamplasarea rețelelor pe

proprietatea sa privată.

Reclamanta a notat că, la 06 decembrie 2019 în adresa SA „Moldtelecom” a

fost expediată cererea prealabilă la care au fost anexate acte care inclusiv atestă

dreptul de proprietate asupra bunului imobil, însă prin răspunsul din 25 ianuarie

2020, pârâtul nu a intrat în esența actelor prezentate.

Prin hotărârea din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost admisă.

S-a constatat faptul tulburării posesiei asupra bunului imobil ce aparține cu

drept de proprietate Iuliei Tcaciuc din str. Xxxx, nr. cadastral xxxx, de către SA

„Moldtelecom”.

S-a obligat SA „Moldtelecom” de a strămuta pilonii/stîlpii amplasați pe

terenul din str. Xxxx, nr. cadastral xxxx.

S-a încasat de la SA „Moldtelecom” în beneficiul Iuliei Tcaciuc cheltuielile

pentru asistența juridică în sumă de 4 000 de lei și taxa de stat în sumă de 100 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a invocat că, în baza dispoziției nr.

531-d din 05 aprilie 2018 și schemei anexate, în anul 2018 de către angajații SA

„Moldtelecom” au fost efectuate lucrări de reamplasare, cu instalarea unui pilon

nou pe terenul situat pe str. Xxxx. Astfel, la actele cauzei lipsește acordul

titularului dreptului de proprietate privată, adică a Iuliei Tcaciuc, în conformitate

cu art. 6 alin. (1) lit. d) din Legea privind accesul pe proprietăți și utilizarea

2

partajată a infrastructurii asociate rețelelor publice de comunicații electronice nr.

28 din 10.03.2016 (în vigoare 15.04.2016, cu excepția art. 25 alin. (6) și alin. (7),

art. 30).

Având în vedere pretenția reclamantei cu privire la strămutarea pilonilor

amplasați fără acordul său pe terenul proprietate sa privată, principiul afectării

nesemnificative a proprietății private în cazul executării lucrărilor privind rețelele

publice de comunicații electronice în coroborare cu declarațiile martorului Ojog

Adolf, specialist al SA „Moldtelecom”, acesta a menționat că de la hotarul

terenului până la pilonul reamplasat distanța este de aproximativ 1,5 m – 1,8 m și

este posibil de strămutat pilonul respectiv, la hotar.

Astfel, s-a conchis asupra posibilității și necesității strămutării pilonului

reamplasat pe terenul situat pe str. Xxxx în așa mod încât să nu afecteze substanțial

proprietatea reclamantei Tcaciuc Iulia și totodată să fie respectate normele tehnice

și de securitate în raport cu angajații operatorului și rețelele electrice existente.

La 12 octombrie 2021, SA „Moldtelecom”, a depus cerere de apel împotriva

hotărârii din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a

solicitat casarea hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei hotărâri noi prin

care să fie respinsă cererea de chemare în judecată.

Prin decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea

de apel depusă de SA „Moldtelecom” și s-a casat integral hotărârea din 17

septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind adoptată o hotărâre

nouă de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, Tcaciuc Iulia este

proprietară a terenului din str. Xxxx, nr. cadastral xxxx, încă din anul 2006 a

cunoscut despre amplasarea pilonilor care afectează dreptul ei de posesie. Mai

mult, Tcaciuc Iulia nu a indicat în ce mod anume îi este tulburat dreptul de

posesiune asupra bunului imobil or, argumentele privind deteriorarea acoperișului

din cauza oscilațiilor firelor de comunicații nu pot fi acceptate, în condițiile în care

în anul 2018 SA „Moldtelecom” a verificat starea tehnică a rețelelor de

comunicații și a efectuat lucrări de amenajare, prin strămutarea acestora conform

notei de serviciu din 26 martie 2018 și a schemei anexate.

Instanța de apel a reținut că, s-a dovedit cu certitudine că pilonii au fost

instalați în modul corespunzător, conform proiectului, încă în anul 2006, ulterior în

2018, după verificarea stării tehnice a rețelelor de comunicații electrice au fost

efectuate lucrări de reamenajare a rețelelor, prin schimbarea pilonului.

Respectiv, dreptul de proprietate, în care se include și dreptul de posesiune,

are un conținut complex de drept și obligație. Astfel, dreptul de proprietate privată

obligă la respectarea sarcinilor privind interesul public și asigurarea bunei

vecinătăți. La caz, intervenția SA „Moldtelecom”, în calitate de operator

comercial, pe terenul ce aparține Iuliei Tcaciuc, constituie o ingerință justificată în

dreptul de posesie al reclamantei, fiind proporțională scopului legitim de utilitate

publică.

La 26 iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal, avocatul Anatolie

Hotineanu în interesele Iuliei Tcaciuc, a declarat recurs împotriva deciziei din 17

mai 2022 a Curții de Apel Chișinău prin care a solicitat casarea deciziei instanței

de apel cu trimiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului a invocat că, au fost aplicate eronat normele dreptului

3

material și procedural, deoarece cauza a fost examinată în lipsa unui participant la

proces, căruia nu s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

Recurentul a relatat că, Tcaciuc Iulia nu a recepționat citația pentru a participa

la ședința de judecată și nu a depus cerere de examinare în lipsă. La fel, nici

avocatul Anatolie Hotineanu nu a fost citat și nu a cunoscut despre desfășurarea

ședinței de judecată, astfel fiind în imposibilitate să apere interesele dînsei.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 17

mai 2022. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

expediată la adresele electronice ale participanților la proces la 30 iunie 2022

(f.d.184).

Astfel, instanța de recurs constată că Iulia Tcaciuc, reprezentată de avocatul

Anatolie Hotineanu, s-a conformat prevederilor legale, declarând recurs la 26 iulie

2022 împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, în termenul

stabilit de lege.

La 10 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților copia cererii de recurs cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f.d. 194).

Prin încheierea din 19 octombrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat avocatul Anatolie Hotineanu în interesele Iuliei Tcaciuc a fost considerat

admisibil și numit pentru examinare în fond.

În conformitate art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecînd recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție îl consideră întemeiat și care

urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei din 17 mai 2022 a Curții de

Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Din materialele cauzei rezultă că Grosu (Tcaciuc) Iulia prin cererea depusă la

27 ianuarie 2018 a solicitat SA „Moldtelecom” întreprinderea măsurilor

4

corespunzătoare în legătură cu faptul că fără acordul dânsei a fost trasă linia de

telefon a vecinilor prin curtea casei sale, astfel aduce pagubă acoperișului casei

(f.d.13).

Prin dispoziția vice-directorului tehnic al SA „Moldtelecom”, nr. 531-d din 05

aprilie 2018 s-a dispus verificarea stării tehnice a rețelelor de comunicații din str.

Xxxx, înlăturarea neconformitățile ce țin de rețelele de comunicații electronice la

adresa menționată; strămutarea rețelelor de comunicații electronice conform notei

de serviciu nr. 02-05 din 26 martie 2018 și a schemei anexate (f.d.75).

Conform schemei nr. 531-d din 05 aprilie 2018 este prezentat modul de

traversare a rețelelor de comunicații electronice, fiind semnat acordul cu schema

respectivă de către Elena Bogos, casa x, și Ecaterinei Ursu, casa nr. xx din 30

martie 2018 (f.d. 77).

La 23 iunie 2018, Tcaciuc Iulia a depus plângere către SA „Moldtelecom”, în

care a indicat că rețelele au fost schimbate cu un metru mai sus, în locul unde

edifica o construcție. De asemenea, au instalat un pilon fără acordul său, și un alt

suport l-au lăsat pe proprietate sa, i-au tăiat linia de telefon, ulterior a contactat

angajații SA „Moldtelecom”, însă aceștia i-au comunicat că nu pot să scoată

rețelele, deoarece compania nu are surse financiare.

Urmare a corespondenței dintre Iulia Tcaciuc cu SA „Moldtelecom” prin care

reclamanta a solicitat să fie scoase rețelele de comunicații electronice și pilonul de

pe proprietatea sa, precum și să-i fie achitate pagubele oalelor de pe acoperiș, SA

„Moldtelecom” a comunicat că linia de comunicații electronice din sat. Sociteni, r-

nul Ialoveni a fost instalată în anul 2006 în baza proiectului de execuție la obiectul

nr. 293, coordonat cu Primăria s. Sociteni, r-nul Ialoveni și Direcția Arhitectură r-

nul Ialoveni. Astfel, linia nominalizată intersectează și terenul de pământ cu nr.

cadastral xxxx, situat pe str. Xxxx. Iulia Tcaciuc, la momentul proiectării și

executării lucrărilor de construcție în anul 2006, nu deținea dreptul de proprietate

asupra terenului vizat (f.d. 18).

Înaintând prezenta acțiune împotriva SA „Moldtelecom”, Iulia Tcaciuc a

solicitat constatarea tulburării posesiei asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxx

situat în xxxx, obligarea strămutării pilonilor amplasați de către SA

„Moldtelecom” pe terenul cu nr. cadastral xxxx situat în xxxx și încasarea din

contul SA „Moldtelecom” în beneficiul său a cheltuielilor de judecată compuse din

taxa de stat în sumă de 100 de lei și asistența juridică în sumă de 4000 de lei.

Fiind iinvestită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Chișinău, sediul

Centru prin hotărârea din 17 septembrie 2021 a concluzionat în privința temeiniciei

acțiunii.

S-a constatat faptul tulburării posesiei asupra bunului imobil ce aparține cu

drept de proprietate Iuliei Tcaciuc din str. Xxxx, nr. cadastral xxxx, de către SA

„Moldtelecom”.

S-a obligat SA „Moldtelecom” de a strămuta pilonii/stîlpii amplasați pe

terenul din str. Xxxx, nr. cadastral xxxx.

S-a încasat de la SA „Moldtelecom” în beneficiul Iuliei Tcaciuc cheltuielile

pentru asistența juridică în sumă de 4 000 de lei și taxa de stat în sumă de 100 lei.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 17

mai 2022 a admis cererea de apel depusă de SA „Moldtelecom” și a casat integral

hotărârea din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind

5

adoptată o hotărâre nouă de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău și al hotărârii din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție a constatat că, instanța de apel a interpretat în mod eronat legea

materială ce guvernează raportul material litigios, iar drept consecință a adoptat o

soluție greșită, neîntemeiată.

Potrivit art. 4 alin. (3), (4) din Legea privind accesul pe proprietăți și

utilizarea partajată a infrastructurii asociate rețelelor publice de comunicații

electronice nr. 28 din 10.03.2016, dreptul de acces pe o proprietate privată, inclusiv

de utilizare partajată a infrastructurii fizice, și condițiile realizării accesului

persoanelor care furnizează rețele de comunicații electronice exclusiv pentru

necesități proprii se negociază de către părți în condițiile legii.

Dreptul de acces asupra unor imobile proprietate publică sau privată este un

drept de uz (folosință) pentru executarea lucrărilor necesare construirii (instalării),

întreținerii, demontării, înlocuirii, transferului sau retehnologizării rețelelor publice

de comunicații electronice ori a elementelor de infrastructură necesare susținerii

acestora, care se exercită în condițiile prezentei legi, cu respectarea principiului

minimei afectări aduse proprietății și drepturilor proprietarului acesteia, fiind

stabilit printr-un contract încheiat cu proprietarul, și se extinde pe toată durata de

funcționare a rețelelor publice de comunicații electronice.

Potrivit art. 6 alin. (1) din aceiași lege, furnizorii de rețele publice de

comunicații electronice beneficiază de dreptul de acces pe proprietăți private,

inclusiv de utilizare partajată a infrastructurii fizice, în condițiile prezentei legi,

dacă sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) efectuarea lucrărilor de acces pe proprietăți nu afectează sau afectează într-

o măsură nesemnificativă destinația sau dreptul de folosință a proprietăților în

cauză, prejudiciul cauzat proprietății urmînd a fi recuperat din contul furnizorului;

b) destinația sau dreptul de folosință a proprietăților în cauză nu este afectat în

mod permanent de o restrîngere suplimentară prin efectuarea lucrărilor de acces pe

proprietăți în cazul în care un alt furnizor de rețele publice de comunicații

electronice a efectuat deja lucrări de acces pe aceste proprietăți;

c) lucrările de acces pe proprietăți se efectuează în conformitate cu cerințele

de urbanism, de amenajare a teritoriului, privind calitatea în construcții sau cele

privind protecția mediului, a sănătății sau a ordinii publice, prevăzute de

reglementările în domeniile respective;

d) există acordul titularului dreptului de proprietate privată, al titularului

dreptului de administrare, al concesionarului, al locatarului sau al titularului unui

alt drept de folosință împuternicit corespunzător de către titularul dreptului de

proprietate asupra proprietății private pentru care este solicitat dreptul de acces

și/sau de utilizare partajată a infrastructurii fizice de a încheia un contract în care să

fie stabilite condițiile de exercitare a dreptului de acces și/sau de utilizare partajată

sau, în cazul refuzului acestuia, să existe o decizie prealabilă a Agenției ori o

hotărîre judecătorească definitivă și irevocabilă care să țină loc de contract între

părți.

Relevante prezentului litigiu sunt și prevederile art. 491 alin. (1) și art. 500

alin. alin. (1), (2) din Codul civil (în redacția în vigoare până la 01.03.2019), care

6

statuează că persoana care deposedează posesorul sau îi tulbură posesia se

consideră că acționează ilegal, în sensul prezentei secțiuni, dacă acționează fără

consimțămîntul posesorului, iar deposedarea sau tulburarea nu este permisă de

lege.

Proprietarul are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra

bunului. Dreptul de proprietate este perpetuu.

Colegiul lărgit reține că potrivit titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren xxxx, Grosu (Tcaciuc) Iulia conform certificatului de

schimbare a numelui și/sau prenumelui nr. 44 din 05 iunie 2018 (f.d.12), prin

decizia Primăriei sat. Sociteni nr. 3/1 din 14 februarie 1992, i-a fost repartizat în

proprietate privată pământul cu o suprafață totală de 0.0959 ha. Scopul repartizării

terenului – construcție locativă. Actul respectiv a fost trecut în Registrul cadastral

al deținătorilor de terenuri la nr. 390 din 02 martie 1993 (f.d.11), iar titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren a fost înregistrat la Oficiul cadastral

teritorial Ialoveni la 25 mai 2007.

Prin urmare, în temeiul art. 321 alin. (2) din Codul civil (în redacția în vigoare

până la 01 martie 2019) este cert că Iulia Tcaciuc a dobândit dreptul de proprietate

la 25 mai 2007, iar dreptul de posesie a terenului cu numărul cadastral cu suprafața

de 0,0959 ha, conform art. 303 alin. (1), art. 307 alin. (1)din Codul civil (în

redacția în vigoare până la 01 martie 2019) a fost dobândit în anul 1992, potrivit

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren xxxx și decizia Primăriei

s. Sociteni nr. 3/1 din 14 februarie 1992.

Materialele cauzei atestă că în baza dispoziției nr. 531-d din 05 aprilie 2018 și

schemei anexate (f.d.77-76), în anul 2018 de către angajații SA „Moldtelecom” au

fost efectuate lucrări de amenajare a rețelelor de comunicații electronice, schimbul

pilonului înclinat (putred), ridicarea gabaritelor, cu instalarea unui pilon nou pentru

îndepărtarea firelor de la acoperișul casei de pe terenul situat pe str. Xxxx.

Colegiul lărgit menționează că la examinarea cauzei instanța de apel a dat

apreciere defectuoasă probelor prezentate, reținând greșit faptul că pilonii au fost

instalați în modul corespunzător, conform proiectului, încă în anul 2006, iar

ulterior în 2018, după verificarea stării tehnice a rețelelor de comunicații electrice

au fost efectuate lucrări de reamenajare a rețelelor, prin schimbarea pilonului.

La acest aspect, prin prisma normelor precitate supra, în coroborare cu actele

cauzei, Colegiul lărgit apreciază ca fiind întemeiată soluția adoptată de instanța de

fond în condițiile în care cu certitudine s-a stabilit că lipsește acordul Iuliei

Tcaciuc, în calitate de titular al dreptului de proprietate privată, cerință imperativă

stipulată la art. 6 alin. (1) lit. d) din Legea privind accesul pe proprietăți și

utilizarea partajată a infrastructurii asociate rețelelor publice de comunicații

electronice nr. 28 din 10.03.2016 și nerespectată de către SA „Moldtelecom”.

Mai mult, Colegiul lărgit apreciază critic argumentul SA „Moldtelecom”

precum că coordonarea schemei de reamplasare a rețelelor a avut loc cu acordul

locatarilor caselor nr. 8 și nr. 13, în condițiile în care, potrivit recurentei, dânsa nu

a oferit împuterniciri Ecaterinei Ursu în vederea reprezentării intereselor sale în

calitate de proprietar al bunului imobil în litigiu.

Reieșind din cele relatate, prin prisma art. art. 309 din Codul civil (în redacția

în vigoare până la 01 martie 2019), Colegiul lărgit apreciază ca fiind justificată

concluzia instanței de fond cu privire la faptul tulburării posesiei asupra bunului

7

imobil care aparține cu drept de proprietate Iuliei Tcaciuc, din str. Xxxx, nr.

cadastral xxxx, de către SA „Moldtelecom”, prin instalarea și reamplasarea unui

pilon cu rețele de comunicații electronice fără acordul proprietarului.

Drept urmare, Judecătoria Chișinău, sediul Centru corect a admis pretenția cu

privire strămutarea pilonilor reamplasați pe terenul situat pe str. Xxxx în așa mod

încît să nu afecteze substanțial proprietatea Iuliei Tcaciuc, cu respectarea normele

tehnice și de securitate în raport cu angajații operatorului și rețelele electrice

existente.

Colegiul lărgit consideră că, instanța de apel neargumentat a ajuns la

concluzia că Iulia Tcaciuc nu a indicat în ce mod anume îi este tulburat dreptul de

posesiune asupra bunului imobil, în condițiile în care ultima a invocat deteriorarea

acoperișului din cauza oscilațiilor firelor de comunicații, situație care este evidentă

și potrivit imginelor foto de pe teren anexate la dosar.

Aderent, Colegiul lărgit apreciază ca fiind întemneiată concluzia instanței de

fond privind compensarea cheltuielilor de judecată în corespundere cu art. 94 alin.

(1), art. 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă, suportate de Iulia Tcaciuc în

legătură cu examinarea cauzei în instanță, și anume suma de 100 lei în calitate de

taxă de stat și cheltuielile de asistență juridică suportate în sumă de 4 000 lei,

conform bonului de plată seria DAA nr. 02066314 din 19 noiembrie 2019 și

justificate prin raportul privind activitatea avocatului pe marginea contractului de

prestare servicii nr. 182-CA/19 din 19 noiembrie 2019 (f.d.20).

Referitor la criticile avocatului Anatolie Hotineanu în interesele Iuliei Tcaciuc

privind necitarea legală la judecarea cauzei în ordine de apel, Colegiul lărgit le

apreciază ca nefondate, în condițiile în care din materialele cauzei rezultă cert că

instanța de apel a respectat procedura de citare a părților, atât pentru data de 22

februarie 2022, ora 12:00, cât și pentru data de 17 mai 2022, ora 12:00

(f.d.156,162), prin intermediul poștei electronice. Respectiv, potrivit art. 205 alin.

(4) din Codul de procedură civilă, dacă instanței judecătorești nu i s-a comunicat

motivul neprezentării în ședință de judecată a participantului la proces citat legal

sau dacă instanța consideră neîntemeiat motivul neprezentării, cauza se

examinează în absența acestuia.

Coroborând circumstanțele ce preced, instanța de recurs conchide temeinicia

recursului declarat de către avocatul Anatolie Hotineanu în interesele Iuliei

Tcaciuc, împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, deoarece

soluția instanței de apel este bazată pe neelucidarea circumstanțelor cauzei și este

adoptată cu încălcarea normelor de drept material pertinente.

Din considerentele menționate supra, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a casa integral decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea

hotărârii din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul de către avocatul Anatolie Hotineanu în interesele Iuliei

Tcaciuc.

8

Se casează integral decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

adoptate în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Iulia Tcaciuc împotriva Societății pe Acțiuni „Moldtelecom” cu privire la

constatarea tulburării posesiei asupra bunului imobil, obligarea strămutării

pilonilor amplasați pe terenul proprietate privată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Victor Burduh

9