2ra-1100/22 — constatarea tulburarii de posese asupra bunului imobil,obligarea stramutarii pilonilor

Dosarul nr. 2ra-1100/2022 2-20031154-01-2ra-10082022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Ge. Grozav) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță) D E C I Z I E 07 decembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecători Galina Stratulat Dumitru Mardari Mariana Pitic Victor Burduh examinând recursul declarat de către avocatul Anatolie Hotineanu în interesele Iuliei Tcaciuc, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Iulia Tcaciuc împotriva Societății pe Acțiuni „Moldtelecom” cu privire la constatarea tulburării posesiei asupra bunului imobil, obligarea strămutării pilonilor/stâlpilor amplasați pe terenul proprietate privată, împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 03 martie 2020, Iulia Tcaciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Moldtelecom” privind constatarea tulburării posesiei asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxx situat în xxxx, obligarea strămutării pilonilor amplasați de către SA „Moldtelecom” pe terenul cu nr. cadastral xxxx situat în xxxx și încasarea din contul SA „Moldtelecom” în beneficiul său a cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 100 de lei și asistența juridică în sumă de 4 000 de lei.

În motivarea acțiunii Iulia Tcaciuc a invocat că, prin decizia Primăriei sat. Sociteni nr. 3/1 din 14 februarie 1992, i-a fost repartizat în proprietate terenul cu suprafața de 0,0969 ha, fiindu-i eliberat certificatul nr. 154 din 14 martie 2007. La momentul repartizării terenului pe acesta erau construite o casă individuală, o bucătărie de vară și un beci. Imobilului și construcțiilor le-au fost atribuite numerele cadastrale xxxx, xxxx, xxxx. Ulterior, la 05 aprilie 2007, Primăria satului Sociteni a eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren. Reclamanta a menționat că dreptul de proprietate asupra bunului imobil cu numerele cadastrale xxxx, xxxx, xxxx l-a obținut la 14 februarie 1992. Acest drept nu a fost contestat/revocat/anulat sau tulburat de terțe persoane.

1 Pe parcursul anilor dânsa a fost plecată periodic la muncă peste hotarele țării. În perioada anilor 1992 - 2019, a îmbunătățit starea casei particulare nr. cadastral xxxx, planificând ridicarea unei mansarde. La începutul anului 2018, a revenit acasă și a constatat că prin ograda casei trec rețele de comunicații electronice instalate de către SA „Moldtelecom”, iar firele sunt în vecinătate imediată cu acoperișul casei. Din cauza oscilațiilor firelor, țigla de lut de pe acoperiș a crăpat și s-a deteriorat. Pentru remedierea situației, la 27 ianuarie 2018, a depus în adresa SA „Moldtelecom” cerere prin care a solicitat să fie întreprinse măsuri. Ca rezultat, pe teren s-au prezentat angajații SA „Moldtelecom”, care au ridicat firele din preajma acoperișului și au mai instalat un pilon pe terenul proprietate privată, fără acordul dînsei.

La 23 iunie 2018, când a revenit în țară a constatat că pe terenul său, deja sunt amplasați 2 piloni. S-a adresat cu cerere către SA „Moldtelecom” prin care a solicitat reamplasarea rețelelor de comunicații electronice de pe teritoriul imobilului situat pe str. Xxxx. Ca răspuns, SA „Moldtelecom” a informat-o că rețelele de comunicații electronice au fost instalate conform proiectului.

Reclamanta a susținut că, la 26 septembrie 2018 a mai depus altă cerere în adresa SA „Moldtelecom” prin care și-a manifestat dezacordul cu acțiunile întreprinse, însă pîrîtul prin răspunsul din 26 septembrie 2018, a declarat că rețelele de comunicații electronice au fost instalate din cont propriu conform proiectului SA „Moldtelecom” și că schema de reamplasare a fost coordonată cu proprietarii caselor nr. 8 și nr. 13. Reclamanta a invocat că este unicul proprietar al imobilului pe care sunt instalați pilonii, nu a acceptat și nici nu a împuternicit pe cineva să coordoneze din numele său reamplasarea rețelelor, iar pretinsul acord a locatarilor casei nr. x din str. xxxx, nu are nici un efect juridic în ce privește reamplasarea rețelelor pe proprietatea sa privată.

Reclamanta a notat că, la 06 decembrie 2019 în adresa SA „Moldtelecom” a fost expediată cererea prealabilă la care au fost anexate acte care inclusiv atestă dreptul de proprietate asupra bunului imobil, însă prin răspunsul din 25 ianuarie 2020, pârâtul nu a intrat în esența actelor prezentate. Prin hotărârea din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost admisă. S-a constatat faptul tulburării posesiei asupra bunului imobil ce aparține cu drept de proprietate Iuliei Tcaciuc din str. Xxxx, nr. cadastral xxxx, de către SA „Moldtelecom”. S-a obligat SA „Moldtelecom” de a strămuta pilonii/stîlpii amplasați pe terenul din str. Xxxx, nr. cadastral xxxx. S-a încasat de la SA „Moldtelecom” în beneficiul Iuliei Tcaciuc cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 4 000 de lei și taxa de stat în sumă de 100 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a invocat că, în baza dispoziției nr. 531-d din 05 aprilie 2018 și schemei anexate, în anul 2018 de către angajații SA „Moldtelecom” au fost efectuate lucrări de reamplasare, cu instalarea unui pilon nou pe terenul situat pe str. Xxxx.

Astfel, la actele cauzei lipsește acordul titularului dreptului de proprietate privată, adică a Iuliei Tcaciuc, în conformitate cu art. 6 alin. (1) lit. d) din Legea privind accesul pe proprietăți și utilizarea 2 partajată a infrastructurii asociate rețelelor publice de comunicații electronice nr. 28 din 10.03.2016 (în vigoare 15.04.2016, cu excepția art. 25 alin. (6) și alin. (7), art. 30). Având în vedere pretenția reclamantei cu privire la strămutarea pilonilor amplasați fără acordul său pe terenul proprietate sa privată, principiul afectării nesemnificative a proprietății private în cazul executării lucrărilor privind rețelele publice de comunicații electronice în coroborare cu declarațiile martorului Ojog Adolf, specialist al SA „Moldtelecom”, acesta a menționat că de la hotarul terenului până la pilonul reamplasat distanța este de aproximativ 1,5 m – 1,8 m și este posibil de strămutat pilonul respectiv, la hotar.

Astfel, s-a conchis asupra posibilității și necesității strămutării pilonului reamplasat pe terenul situat pe str. Xxxx în așa mod încât să nu afecteze substanțial proprietatea reclamantei Tcaciuc Iulia și totodată să fie respectate normele tehnice și de securitate în raport cu angajații operatorului și rețelele electrice existente. La 12 octombrie 2021, SA „Moldtelecom”, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat casarea hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată. Prin decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea de apel depusă de SA „Moldtelecom” și s-a casat integral hotărârea din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind adoptată o hotărâre nouă de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, Tcaciuc Iulia este proprietară a terenului din str. Xxxx, nr. cadastral xxxx, încă din anul 2006 a cunoscut despre amplasarea pilonilor care afectează dreptul ei de posesie. Mai mult, Tcaciuc Iulia nu a indicat în ce mod anume îi este tulburat dreptul de posesiune asupra bunului imobil or, argumentele privind deteriorarea acoperișului din cauza oscilațiilor firelor de comunicații nu pot fi acceptate, în condițiile în care în anul 2018 SA „Moldtelecom” a verificat starea tehnică a rețelelor de comunicații și a efectuat lucrări de amenajare, prin strămutarea acestora conform notei de serviciu din 26 martie 2018 și a schemei anexate.

Instanța de apel a reținut că, s-a dovedit cu certitudine că pilonii au fost instalați în modul corespunzător, conform proiectului, încă în anul 2006, ulterior în 2018, după verificarea stării tehnice a rețelelor de comunicații electrice au fost efectuate lucrări de reamenajare a rețelelor, prin schimbarea pilonului. Respectiv, dreptul de proprietate, în care se include și dreptul de posesiune, are un conținut complex de drept și obligație. Astfel, dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind interesul public și asigurarea bunei vecinătăți. La caz, intervenția SA „Moldtelecom”, în calitate de operator comercial, pe terenul ce aparține Iuliei Tcaciuc, constituie o ingerință justificată în dreptul de posesie al reclamantei, fiind proporțională scopului legitim de utilitate publică.

La 26 iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal, avocatul Anatolie Hotineanu în interesele Iuliei Tcaciuc, a declarat recurs împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei la rejudecare. În motivarea recursului a invocat că, au fost aplicate eronat normele dreptului 3 material și procedural, deoarece cauza a fost examinată în lipsa unui participant la proces, căruia nu s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată. Recurentul a relatat că, Tcaciuc Iulia nu a recepționat citația pentru a participa la ședința de judecată și nu a depus cerere de examinare în lipsă. La fel, nici avocatul Anatolie Hotineanu nu a fost citat și nu a cunoscut despre desfășurarea ședinței de judecată, astfel fiind în imposibilitate să apere interesele dînsei.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 17 mai 2022. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la adresele electronice ale participanților la proces la 30 iunie 2022 (f.d.184). Astfel, instanța de recurs constată că Iulia Tcaciuc, reprezentată de avocatul Anatolie Hotineanu, s-a conformat prevederilor legale, declarând recurs la 26 iulie 2022 împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, în termenul stabilit de lege.

La 10 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa participanților copia cererii de recurs cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 194). Prin încheierea din 19 octombrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat avocatul Anatolie Hotineanu în interesele Iuliei Tcaciuc a fost considerat admisibil și numit pentru examinare în fond. În conformitate art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs. Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție îl consideră întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Din materialele cauzei rezultă că Grosu (Tcaciuc) Iulia prin cererea depusă la 27 ianuarie 2018 a solicitat SA „Moldtelecom” întreprinderea măsurilor 4 corespunzătoare în legătură cu faptul că fără acordul dânsei a fost trasă linia de telefon a vecinilor prin curtea casei sale, astfel aduce pagubă acoperișului casei (f.d.13). Prin dispoziția vice-directorului tehnic al SA „Moldtelecom”, nr. 531-d din 05 aprilie 2018 s-a dispus verificarea stării tehnice a rețelelor de comunicații din str. Xxxx, înlăturarea neconformitățile ce țin de rețelele de comunicații electronice la adresa menționată; strămutarea rețelelor de comunicații electronice conform notei de serviciu nr. 02-05 din 26 martie 2018 și a schemei anexate (f.d.75).

Conform schemei nr. 531-d din 05 aprilie 2018 este prezentat modul de traversare a rețelelor de comunicații electronice, fiind semnat acordul cu schema respectivă de către Elena Bogos, casa x, și Ecaterinei Ursu, casa nr. xx din 30 martie 2018 (f.d. 77). La 23 iunie 2018, Tcaciuc Iulia a depus plângere către SA „Moldtelecom”, în care a indicat că rețelele au fost schimbate cu un metru mai sus, în locul unde edifica o construcție. De asemenea, au instalat un pilon fără acordul său, și un alt suport l-au lăsat pe proprietate sa, i-au tăiat linia de telefon, ulterior a contactat angajații SA „Moldtelecom”, însă aceștia i-au comunicat că nu pot să scoată rețelele, deoarece compania nu are surse financiare.

Urmare a corespondenței dintre Iulia Tcaciuc cu SA „Moldtelecom” prin care reclamanta a solicitat să fie scoase rețelele de comunicații electronice și pilonul de pe proprietatea sa, precum și să-i fie achitate pagubele oalelor de pe acoperiș, SA „Moldtelecom” a comunicat că linia de comunicații electronice din sat. Sociteni, r- nul Ialoveni a fost instalată în anul 2006 în baza proiectului de execuție la obiectul nr. 293, coordonat cu Primăria s. Sociteni, r-nul Ialoveni și Direcția Arhitectură r- nul Ialoveni. Astfel, linia nominalizată intersectează și terenul de pământ cu nr. cadastral xxxx, situat pe str. Xxxx. Iulia Tcaciuc, la momentul proiectării și executării lucrărilor de construcție în anul 2006, nu deținea dreptul de proprietate asupra terenului vizat (f.d.

18). Înaintând prezenta acțiune împotriva SA „Moldtelecom”, Iulia Tcaciuc a solicitat constatarea tulburării posesiei asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxx situat în xxxx, obligarea strămutării pilonilor amplasați de către SA „Moldtelecom” pe terenul cu nr. cadastral xxxx situat în xxxx și încasarea din contul SA „Moldtelecom” în beneficiul său a cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 100 de lei și asistența juridică în sumă de 4000 de lei. Fiind iinvestită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin hotărârea din 17 septembrie 2021 a concluzionat în privința temeiniciei acțiunii. S-a constatat faptul tulburării posesiei asupra bunului imobil ce aparține cu drept de proprietate Iuliei Tcaciuc din str. Xxxx, nr. cadastral xxxx, de către SA „Moldtelecom”.

S-a obligat SA „Moldtelecom” de a strămuta pilonii/stîlpii amplasați pe terenul din str. Xxxx, nr. cadastral xxxx. S-a încasat de la SA „Moldtelecom” în beneficiul Iuliei Tcaciuc cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 4 000 de lei și taxa de stat în sumă de 100 lei. Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 17 mai 2022 a admis cererea de apel depusă de SA „Moldtelecom” și a casat integral hotărârea din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind 5 adoptată o hotărâre nouă de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău și al hotărârii din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că, instanța de apel a interpretat în mod eronat legea materială ce guvernează raportul material litigios, iar drept consecință a adoptat o soluție greșită, neîntemeiată. Potrivit art. 4 alin. (3), (4) din Legea privind accesul pe proprietăți și utilizarea partajată a infrastructurii asociate rețelelor publice de comunicații electronice nr. 28 din 10.03.2016, dreptul de acces pe o proprietate privată, inclusiv de utilizare partajată a infrastructurii fizice, și condițiile realizării accesului persoanelor care furnizează rețele de comunicații electronice exclusiv pentru necesități proprii se negociază de către părți în condițiile legii.

Dreptul de acces asupra unor imobile proprietate publică sau privată este un drept de uz (folosință) pentru executarea lucrărilor necesare construirii (instalării), întreținerii, demontării, înlocuirii, transferului sau retehnologizării rețelelor publice de comunicații electronice ori a elementelor de infrastructură necesare susținerii acestora, care se exercită în condițiile prezentei legi, cu respectarea principiului minimei afectări aduse proprietății și drepturilor proprietarului acesteia, fiind stabilit printr-un contract încheiat cu proprietarul, și se extinde pe toată durata de funcționare a rețelelor publice de comunicații electronice.

Potrivit art. 6 alin. (1) din aceiași lege, furnizorii de rețele publice de comunicații electronice beneficiază de dreptul de acces pe proprietăți private, inclusiv de utilizare partajată a infrastructurii fizice, în condițiile prezentei legi, dacă sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) efectuarea lucrărilor de acces pe proprietăți nu afectează sau afectează într- o măsură nesemnificativă destinația sau dreptul de folosință a proprietăților în cauză, prejudiciul cauzat proprietății urmînd a fi recuperat din contul furnizorului; b) destinația sau dreptul de folosință a proprietăților în cauză nu este afectat în mod permanent de o restrîngere suplimentară prin efectuarea lucrărilor de acces pe proprietăți în cazul în care un alt furnizor de rețele publice de comunicații electronice a efectuat deja lucrări de acces pe aceste proprietăți; c) lucrările de acces pe proprietăți se efectuează în conformitate cu cerințele de urbanism, de amenajare a teritoriului, privind calitatea în construcții sau cele privind protecția mediului, a sănătății sau a ordinii publice, prevăzute de reglementările în domeniile respective; d) există acordul titularului dreptului de proprietate privată, al titularului dreptului de administrare, al concesionarului,

al locatarului sau al titularului unui alt drept de folosință împuternicit corespunzător de către titularul dreptului de proprietate asupra proprietății private pentru care este solicitat dreptul de acces și/sau de utilizare partajată a infrastructurii fizice de a încheia un contract în care să fie stabilite condițiile de exercitare a dreptului de acces și/sau de utilizare partajată sau, în cazul refuzului acestuia, să existe o decizie prealabilă a Agenției ori o hotărîre judecătorească definitivă și irevocabilă care să țină loc de contract între părți. Relevante prezentului litigiu sunt și prevederile art. 491 alin. (1) și art. 500 alin. alin. (1), (2) din Codul civil (în redacția în vigoare până la 01.03.2019), care 6 statuează că persoana care deposedează posesorul sau îi tulbură posesia se consideră că acționează ilegal, în sensul prezentei secțiuni, dacă acționează fără consimțămîntul posesorului, iar deposedarea sau tulburarea nu este permisă de lege.

Proprietarul are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului. Dreptul de proprietate este perpetuu. Colegiul lărgit reține că potrivit titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren xxxx, Grosu (Tcaciuc) Iulia conform certificatului de schimbare a numelui și/sau prenumelui nr. 44 din 05 iunie 2018 (f.d.12), prin decizia Primăriei sat. Sociteni nr. 3/1 din 14 februarie 1992, i-a fost repartizat în proprietate privată pământul cu o suprafață totală de 0.0959 ha. Scopul repartizării terenului – construcție locativă.

Actul respectiv a fost trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la nr. 390 din 02 martie 1993 (f.d.11), iar titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren a fost înregistrat la Oficiul cadastral teritorial Ialoveni la 25 mai 2007. Prin urmare, în temeiul art. 321 alin. (2) din Codul civil (în redacția în vigoare până la 01 martie 2019) este cert că Iulia Tcaciuc a dobândit dreptul de proprietate la 25 mai 2007, iar dreptul de posesie a terenului cu numărul cadastral cu suprafața de 0,0959 ha, conform art. 303 alin. (1), art. 307 alin. (1)din Codul civil (în redacția în vigoare până la 01 martie 2019) a fost dobândit în anul 1992, potrivit titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren xxxx și decizia Primăriei s. Sociteni nr. 3/1 din 14 februarie 1992. Materialele cauzei atestă că în baza dispoziției nr. 531-d din 05 aprilie 2018 și schemei anexate (f.d.77-76), în anul 2018 de către angajații SA „Moldtelecom” au fost efectuate lucrări de amenajare a rețelelor de comunicații electronice, schimbul pilonului înclinat (putred), ridicarea gabaritelor, cu instalarea unui pilon nou pentru îndepărtarea firelor de la acoperișul casei de pe terenul situat pe str. Xxxx.

Colegiul lărgit menționează că la examinarea cauzei instanța de apel a dat apreciere defectuoasă probelor prezentate, reținând greșit faptul că pilonii au fost instalați în modul corespunzător, conform proiectului, încă în anul 2006, iar ulterior în 2018, după verificarea stării tehnice a rețelelor de comunicații electrice au fost efectuate lucrări de reamenajare a rețelelor, prin schimbarea pilonului. La acest aspect, prin prisma normelor precitate supra, în coroborare cu actele cauzei, Colegiul lărgit apreciază ca fiind întemeiată soluția adoptată de instanța de fond în condițiile în care cu certitudine s-a stabilit că lipsește acordul Iuliei Tcaciuc, în calitate de titular al dreptului de proprietate privată, cerință imperativă stipulată la art. 6 alin. (1) lit. d) din Legea privind accesul pe proprietăți și utilizarea partajată a infrastructurii asociate rețelelor publice de comunicații electronice nr. 28 din 10.03.2016 și nerespectată de către SA „Moldtelecom”.

Mai mult, Colegiul lărgit apreciază critic argumentul SA „Moldtelecom” precum că coordonarea schemei de reamplasare a rețelelor a avut loc cu acordul locatarilor caselor nr. 8 și nr. 13, în condițiile în care, potrivit recurentei, dânsa nu a oferit împuterniciri Ecaterinei Ursu în vederea reprezentării intereselor sale în calitate de proprietar al bunului imobil în litigiu. Reieșind din cele relatate, prin prisma art. art. 309 din Codul civil (în redacția în vigoare până la 01 martie 2019), Colegiul lărgit apreciază ca fiind justificată concluzia instanței de fond cu privire la faptul tulburării posesiei asupra bunului 7 imobil care aparține cu drept de proprietate Iuliei Tcaciuc, din str. Xxxx, nr. cadastral xxxx, de către SA „Moldtelecom”, prin instalarea și reamplasarea unui pilon cu rețele de comunicații electronice fără acordul proprietarului.

Drept urmare, Judecătoria Chișinău, sediul Centru corect a admis pretenția cu privire strămutarea pilonilor reamplasați pe terenul situat pe str. Xxxx în așa mod încît să nu afecteze substanțial proprietatea Iuliei Tcaciuc, cu respectarea normele tehnice și de securitate în raport cu angajații operatorului și rețelele electrice existente. Colegiul lărgit consideră că, instanța de apel neargumentat a ajuns la concluzia că Iulia Tcaciuc nu a indicat în ce mod anume îi este tulburat dreptul de posesiune asupra bunului imobil, în condițiile în care ultima a invocat deteriorarea acoperișului din cauza oscilațiilor firelor de comunicații, situație care este evidentă și potrivit imginelor foto de pe teren anexate la dosar.

Aderent, Colegiul lărgit apreciază ca fiind întemneiată concluzia instanței de fond privind compensarea cheltuielilor de judecată în corespundere cu art. 94 alin. (1), art. 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă, suportate de Iulia Tcaciuc în legătură cu examinarea cauzei în instanță, și anume suma de 100 lei în calitate de taxă de stat și cheltuielile de asistență juridică suportate în sumă de 4 000 lei, conform bonului de plată seria DAA nr. 02066314 din 19 noiembrie 2019 și justificate prin raportul privind activitatea avocatului pe marginea contractului de prestare servicii nr. 182-CA/19 din 19 noiembrie 2019 (f.d.20).

Referitor la criticile avocatului Anatolie Hotineanu în interesele Iuliei Tcaciuc privind necitarea legală la judecarea cauzei în ordine de apel, Colegiul lărgit le apreciază ca nefondate, în condițiile în care din materialele cauzei rezultă cert că instanța de apel a respectat procedura de citare a părților, atât pentru data de 22 februarie 2022, ora 12:00, cât și pentru data de 17 mai 2022, ora 12:00 (f.d.156,162), prin intermediul poștei electronice. Respectiv, potrivit art. 205 alin. (4) din Codul de procedură civilă, dacă instanței judecătorești nu i s-a comunicat motivul neprezentării în ședință de judecată a participantului la proces citat legal sau dacă instanța consideră neîntemeiat motivul neprezentării, cauza se examinează în absența acestuia.

Coroborând circumstanțele ce preced, instanța de recurs conchide temeinicia recursului declarat de către avocatul Anatolie Hotineanu în interesele Iuliei Tcaciuc, împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, deoarece soluția instanței de apel este bazată pe neelucidarea circumstanțelor cauzei și este adoptată cu încălcarea normelor de drept material pertinente. Din considerentele menționate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se admite recursul de către avocatul Anatolie Hotineanu în interesele Iuliei Tcaciuc.

8 Se casează integral decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău și se menține hotărârea din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, adoptate în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Iulia Tcaciuc împotriva Societății pe Acțiuni „Moldtelecom” cu privire la constatarea tulburării posesiei asupra bunului imobil, obligarea strămutării pilonilor amplasați pe terenul proprietate privată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecători Galina Stratulat Dumitru Mardari Mariana Pitic Victor Burduh 9