3ra-1046/22 — anularea in tot a actului administrativ individual defavorabil

3ra-1046/22 — anularea in tot a actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-1046/22

2-21098360-01-3ra-10102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G.Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, Gr.Dașchevici, A.Bostan)

DECIZIE

7 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Lucia

Rădeanu împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului

administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La data de 1 iulie 2021 Lucia Rădeanu a depus cerere de chemare în

judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Autorității Naționale

de Integritate privind anularea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 8 iunie 2021, inspectorul

de integritate a întocmit în privința sa actul de constatare nr. 179/24, pe

marginea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese.

Reclamanta a indicat că drept temei pentru inițierea controlului, a servit

sesizarea nr. 1995 din 10 martie 2021, prin care s-a enunțat o eventuală

încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese, exprimată prin angajarea

în cadrul instituției publice pe care o conducea, a soțului acesteia, Valeriu

Rogut.

A susținut, că Autoritatea Națională de Integritate a constatat că, dânsa

având interes personal rezultat din relațiile sale cu persoana apropiată, soțul

acesteia Valeriu Rogut, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese,

manifestat prin nedeclararea și nesoluționarea în termenul prevăzut de legislație

a conflictelor de interese reale, emiterea actelor administrative și încheierea

actelor juridice, fapt prin care s-a admis consumarea conflictelor de interese.

1

În opinia sa, actul de constatare este neîntemeiat și ilegal, motiv pentru

care urmează a fi anulat.

În acest context, Lucia Rădeanu a menționat că într-adevăr Valeriu Rogut

este soțul său, iar dânsa a emis și semnat actele enumerate în actul de constatare,

însă esența acțiunilor nu rezidă în urmărirea unor scopuri personale. Or,

reclamanta a stăruit doar privind asigurarea continuității și funcționalității

instituției pe care o conduce, prin menținerea la locul de muncă a unor cadre

indispensabile procesului tehnologic, care au avut o experiență de muncă solidă,

referințe bune și compatibilitate cu colectivul.

A relatat, că Valeriu Rogut este un specialist inițiat foarte bine în procesul

tehnologic ce ține de funcționarea centralelor termice pe biomasă, cu racordarea

rețelelor termice, ceea ce reprezintă o garanție sigură a desfășurării procesului

de instruire în perioada rece a anului, cu atât mai mult, că acesta a fost angajat

pentru prima dată de către Ecaterina Turtureanu.

A afirmat, că o altă dovadă a faptului că a insistat să evite orice

suspiciune referitor la eventualele favorizări patrimoniale ale soțului, o

reprezintă circumstanța că toate fișele de evaluare a performanțelor, în baza

cărora se stabilea sporul la salariu, potrivit Legii nr. 270/2018, erau analizate și

semnate de o comisie instituțională, reclamanta neavând prerogative decizionale

în acest sens, iar Valeriu Rogut a beneficiat de un spor de doar 6 %, cu

coeficient cu mult diminuat raportat la performanțele angajatului.

A remarcat, că Valeriu Rogut nu a beneficiat de concediu din cont

propriu, acordat printr-un act administrativ emis de către Lucia Rădeanu, toate

concediile ordinare de odihnă acordate lui Valeriu Rogut, dispuse prin ordinele

semnate de reclamantă, fiind garantate și prevăzute prin efectul legii, nefiind

vorba de vreo influență părtinitoare a directoarei instituției publice.

Referitor la obligația privind asigurarea transparenței activității, s-a

indicat că, niciodată nu a tăinuit, obiectiv nici nu ar fi fost posibil, faptul că

soțul ei este angajat al instituției pe care o conduce și, în fiecare an, a indicat în

declarația de avere salariul soțului primit de la gimnaziu.

Prin urmare, la caz a fost exclusă reaua-credință și determinarea

reclamantei de a admite situații de conflict de interese real, or, dânsa nu este de

specialitate jurist și acțiunile sale le-a efectuat doar în interes public și nu

personal.

De altfel, inspectorul de integritate nu a consemnat prezenta unor

prejudicii patrimoniale ca urmare a pretinselor încălcări admise de Lucia

Rădeanu, mai mult că, în prezent, dar și la momentul constatării de către

inspectorul de integritate a situației de conflict de interese, Valeriu Rogut era

demisionat din funcție.

În aceste condiții, Lucia Rădeanu a depus prezenta acțiune, solicitând

anularea actului de constatare nr. 179/24 din 8 iunie 2021, întocmit de către

Inspectorul de integritate al Inspectoratului de Integritate al Autorității

Naționale de Integritate, Doina Popovici.

Prin hotărârea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, acțiunea în contencios administrativ depusă de Lucia Rădeanu a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

2

Nefiind de acord cu hotărârea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, la data de 18 noiembrie 2021, în cadrul termenului de

atac instituit de art. 232 alin. (1) din Codul administartiv, Lucia Rădeanu a

contestat-o cu apel, care la data de 24 februarie 2022, în cadrul termenului de

atac instituit de art. 232 alin. (2) din Codul administartiv ca urmare a

recepționării copiei hotărârii motivate în data de 4 februarie 2022, a fost

completat cu motivare, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea înaintată să fie

admisă integral.

Prin decizia din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul depus de Lucia Rădeanu, a fost casată hotărârea din 21 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost emisă o decizie nouă, de admitere

a acțiunii. A fost anulat actul de constatare nr. 179/24 din 8 iunie 2021, întocmit

de către Inspectorul de integritate al Inspectoratului de Integritate al Autorității

Naționale de Integritate, Doina Popovici.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, la data de

4 iulie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a contestat-o cu recurs

preliminar, care ulterior la data de 27 septembrie 2022 a fost completat cu

motivare, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței

de apel ce constituie obiectul prezentului recurs cu menținerea hotărârii instanței

de fond, prin care acțiunea a fost respinsă.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în referințele depuse pe marginea acțiunii de contencios administrativ și a

motivării apelului anexate la dosar, suplimentar invocându-se că decizia

instanței de apel a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept material, și

anume instanța de apel a interpretat în mod eronat legea, fapt care constituie

temei de casare a deciziei judecătorești, or, instanța de apel în mod neîntemeiat

a interpretat prevederile Legii nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate, a Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea

averii și a intereselor personale și a Legii integrității nr. 82 din data de 25 mai

2017.

Recurenta a indicat că, la examinarea cauzei de către Curtea de Apel

Chișinău au fost reținute integral toate argumentele invocate de către Lucia

Rădeanu în acțiune și ignorate argumentele Autorității Naționale de Integritate.

Cu referire la termenul de examinare a sesizărilor, recurenta a invocat că,

deși instanța de apel a invocat prevederile art. 60 alin. (1) și (4) din Codul

administrativ, această normă stabilește și o excepție, or, alin. (5) al aceluiași

articol prevede prelungirea termenului procedurii administrative până la 90 de

zile.

Totodată, recurenta a specificat că Codul administrativ, Legea nr. 132 din

17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, Legea nr. 133

din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, Legea

integrității nr. 82 din data de 25 mai 2017 sunt legi organice, și în cazul în care

apare un conflict de norme, se aplică prevederile legii speciale.

Prin urmare, litigiului dedus judecății nu îi este aplicabil termenul de 30

de zile pentru finalizarea procedurii administrative, deoarece la emiterea actelor

3

de constatare Autoritatea Națională de Integritate se ghidează de prevederile

normelor speciale, care nu prevăd expres un termen de efectuare a controlului.

Or, Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate și Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a

intereselor personale, prevăd mai multe termene de procedură realizate în

interiorul procedurii administrative, care, cumulativ depășesc substanțial

termenul general de 30 de zile statuat de Codul administrativ.

Mai mult ca atât, în susținerea poziției sale, recurenta Autoritatea

Națională de Integritate a invocat că, deși reclamanta a depus prezenta acțiune

în termenul prevăzut de legea specială, ulterior a fost invocat nerespectarea

termenelor de efectuare a controlului indicate în Codul administrativ.

Cu referire la fondul litigiului, Autoritatea Națională de Integritate a

subliniat că Lucia Rădeanu, fiind subiect al declarării, avea obligația să respecte

principiile generale de evitare a conflictelor de interese prevăzute la art. 11 din

Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale. Astfel,

Lucia Rădeanu, fiind în exercițiul funcției de director al Gimnaziului Bumbăta,

raionul Ungheni, a emis și semnat acte administrative în privința persoanei

apropiate, soțul, Valeriu Rogut. Aceste circumstanțe au fost lăsate fără o

apreciere corespunzătoare de către Curtea de Apel Chișinău.

Ca urmare, la examinarea cauzei, Curtea de Apel Chișinău a examinat

superficial circumstanțele cauzei, a dat o calificare greșită raportului material

litigios, a soluționat greșit conflictul dintre normele cuprinse în diferite acte

normative și neîntemeiat a interpretat legea și analogia ei. Totodată, instanța de

apel nu a luat în considerație probele și argumentele prezentate de recurenta-

intimată, s-a eschivat de la exercitarea obligației impusă prin lege, de înfăptuire

a actului de justiție, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâre neîntemeiată

de admitere a acțiunii.

Colegiul notează că în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de

recurs, într-un termen rezonabil, la data de 10 octombrie 2022 a remis intimatei

Lucia Rădeanu copia recursului, creându-i astfel condiții egale de a cunoaște

modul de derulare a procesului în recurs, cât și i-a acordat posibilitatea de a

interveni cu concluzii scrise.

Prin referința formulată în data de 7 noiembrie 2022, Lucia Rădeanu a

solicitat respingerea recursului cu menținerea deciziei din 7 iunie 2022 a Curții

de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile

curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ,

recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

4

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că decizia instanței de apel a fost adoptată la

data de 7 iunie 2022 (f.d.108). Decizia motivată a fost notificată recurentei în

data de 16 septembrie 2022 (f.d.132).

Astfel, atât recursul preliminar depus la data de 4 iulie 2022 (f.d.134), cât

și motivarea acestuia prezentată la data de 27 septembrie 2022 (f.d.136) sunt în

termen.

Prin încheierea din 16 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție

recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate a fost numit pentru

examinare în complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. În speță,

Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces și reprezentanții

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs,

deoarece criticele recurentei au fost expuse cu suficientă claritate, iar intimata a

formulat referință în care și-a expus poziția în privința temeiniciei recursului.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a emite o nouă decizie, de

menținere a hotărârii primei instanțe.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia

instanței de apel și emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Iar potrivit art. 194 alin. (2) din același cod, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) – (3) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de

formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea

datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării

și aprecierii stării de fapt. Instanța de 5 judecată indică asupra aspectelor de fapt

și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

5

Din actele și lucrările dosarului prezentate și necontestate de părți, dar și

determinate de instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare se atestă că

la 10 martie 2021, în cadrul Autorității Naționale de Integritate a fost

înregistrată sesizarea Direcției Generale Teritoriale Nord a Centrului Național

Anticorupție nr. 12/719, prin care a fost solicitată inițierea unui control de

specialitate în privința directorului Gimnaziului din satul Bumbăta, raionul

Ungheni, Lucia Rădeanu privind respectarea regimului juridic al intereselor

personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor. În conținutul sesizării s-a indicat, că în baza contractului individual

de muncă nr. 16 din 7 noiembrie 2020 și a ordinului nr. 29 din 7 noiembrie

2020, directorul Gimnaziului din satul Bumbăta, Lucia Rădeanu, l-a angajat în

câmpul muncii pe soțul ei Valeriu Rogut, în funcția de operator la cazangeria

gimnaziului (f.d.3-8, dosar administrativ).

După o verificare prealabilă, în data de 24 martie 2021, inspectorul de

integritate Doina Popovici a emis procesul-verbal de inițiere a controlului nr.

212/24, prin care a dispus inițierea controlului pe faptul unei eventuale încălcări

a regimului juridic al conflictelor de interese, în privința Luciei Rădeanu,

director al Gimnaziului din satul Bumbăta, fiind dispusă inițierea Luciei

Rădeanu despre rezultatele procedurii de verificare prealabilă și inițiere în

privința sa a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese și despre drepturile persoanei supuse controlului, potrivit art. 33 din

Legea nr. 132/2016 (f.d.40-42,dosar administrativ).

Prin notificarea nr. 04-24/1498 din 25 martie 2021, inspectorul de

integritate a solicitat Direcției educație Ungheni prezentarea copiei autentificate

a următoarelor acte: ordinul/contractele de muncă prin care a fost

numită/eliberată sau prelungită activitatea Luciei Rădeanu, de la începutul

angajării până în prezent; fișele de post ale Luciei Rădeanu, de la începutul

angajării până în prezent (f.d.49,dosar administrativ).

Prin notificarea nr. 04-24/1535 din 26 martie 2021, inspectorul de

integritate a solicitat Gimnaziului Bumbăta prezentarea copiei autentificate a

următoarelor acte: indicarea perioadei de activitate și funcțiile deținute de către

Valeriu Rogut în instituție, cu anexarea tuturor actelor administrative (contract

de muncă, ordine, dispoziții etc.)ceconfirmă

angajarea/promovarea/suspendarea/eliberarea acestuia în/din funcțiile

respective; fișa/fișele de post ale lui Valeriu Rogut în funcțiile deținute;

contractul (ele) individuale de muncă încheiate/semnate (după caz) cu Valeriu

Rogut; toate actele administrative/juridice (ordine, dispoziții, cereri, etc.)

emise/semnate de către Lucia Rădeanu în privința lui Valeriu Rogut cu data de

11 februarie 2014 până în prezent; toate ordinele/dispozițiile prin care i-au fost

acordate concedii de odihnă plătite sau din cont propriu începând cu 11

februarie 2014 până în prezent lui Valeriu Rogut; toate ordinele/dispozițiile prin

care i-au fost acordate premii, sporuri și alte beneficii pecuniare etc. lui Valeriu

Rogut începând cu 11 februarie 2014, prezent (f.d.51,dosar administrativ).

La 9 aprilie 2021, inspectorul de integritate Doina Popovici a expediat în

adresa Luciei Rădeanu invitație, prin care i-a solicitat prezentarea în termen de

15 zile a punctului de vedere asupra legalității emiterii actelor administrative și

6

a încheierii actelor juridice de către aceasta în calitate de director al Gimnaziului

din satul Bumbăta, în favoarea soțului Valeriu Rogut, ce formează obiectul

controlului, și anume: ordinul nr. 40 din 8 august 2012 „la demisie”, ordinul nr.

41 din 8 august 2012 „la angajare”, contractul individual de muncă nr. 7a din 7

august 2012 încheiat pentru o perioadă nedeterminată, contractul individual de

muncă nr. 7b din 8 august 2012 încheiat pentru o perioadă nedeterminată,

acordul suplimentar la contractul individual de muncă nr. 7b din 8 august 2012

pentru prelungirea contractului menționat pentru o perioadă determinată 1

aprilie 2014 – 30 octombrie 2014, ordinul nr. 57 din 28 februarie 2014 „la

acordarea unui premiu”, ordinul nr. 15b din 31 martie 2014 „la prelungirea

CIM”, ordinul nr. 96 din 30 mai 2014 „la acordarea concediului ordinar”,

ordinul nr. 6b din 31 octombrie 2014 „la încetarea CIM”, ordinul nr. 7 din 31

octombrie 2014 „la angajarea la muncă prin cumul”, CIM nr. 10 din 1

noiembrie 2014 încheiat pentru o perioadă determinată 1 noiembrie 2014 – 31

martie 2015, ordinul nr/ 80 din 20 februarie 2015 „la premiere”, ordinul nr. 22

din 31 martie 2015 „la încetarea CIM”, ordinul nr. 23 din 1 aprilie 2015 „la

angajare la muncă prin cumul”, CIM nr. 1 din 1 aprilie 2015 încheiat pentru o

perioadă determinată 1 aprilie 2015 – 31 octombrie 2015, ordinul nr. 125 din 26

mai 2016 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 144 din 31 iulie

2015 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 21 din 14 septembrie

2015 „la premiere”, ordinul nr. 52 din 14 octombrie 2015 „la angajare la muncă

prin cumul”, CIM nr. 14 din 14 octombrie 2015 încheiat pentru o perioadă

determinată 15 octombrie 2015 – 15 aprilie 2016, ordinul nr. 9 din 8 aprilie

2016 „la încetare CIM”, ordinul nr. 29 din 13 octombrie 2016 „la angajarea la

muncă prin cumul”, contract individual de muncă nr. 11 din 13 octombrie 2016

încheiat pentru o perioadă determinată 14 octombrie 2016 – 31 decembrie 2016,

acord suplimentar la contractul individual de muncă nr. 11 din 13 octombrie

2016 pentru prelungirea contractului pentru o perioadă determinată 1 ianuarie

2017 – 10 ianuarie 2017, ordin nr. 39 din 30 decembrie 2016 „la prelungirea

CIM nr. 11 din 13 octombrie 2016”, ordinul nr. 2 din 9 ianuarie 2017 „la

încetarea CIM”, ordinul nr/ 9 din 18 ianuarie 2017 „la premiere”, ordinul nr. 60

din 28 iunie 2017 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 5 din 15

ianuarie 2018 „la premiere”, ordinul nr. 48 din 30 mai 2015 „la acordarea

concediului de odihnă”, ordinul nr. 40 din 26 aprilie 2016 „cu privire la

stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 74 din 28 iunie 2019 „la

acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 79 din 31 iulie 2019 „la stabilirea

sporului pentru performanță”, ordinul nr. 130 din 30 octombrie 2019 „la

stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 8 din 28 ianuarie 2020 „cu

privire la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 42 din 29 aprilie

2020 „la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 55a din 1 iunie

2020 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 66 din 30 iulie 2020 „la

stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 29 din 7 noiembrie 2020

încheiat pentru o perioadă determinată 7 noiembrie 2020 – 31 martie 2021,

ordinul nr. 45 din 27 noiembrie 2020 „la stabilirea sporului pentru

performanță”, ordinul nr. 1 din 29 ianuarie 2021 „demisie” (f.d.142, dosar

administrativ).

7

Tot actele cauzei atestă că, la data de 26 aprilie 2021, Lucia Rădeanu a

prezentat punctul de vedere în formă scrisă (f.d.144-146,dosar administrativ).

Urmare a examinării probatoriului administrat în cadrul controlului, pe 8

iunie 2021, inspectorul de integritate Doina Popovici a întocmit și emis actul de

constatare nr. 179/24, prin care a constatat că Lucia Rădeanu, director al IP

Gimnaziul Bumbăta, având interes personal rezultat din relațiile sale cu

persoana apropiată – soțul acesteia Valeriu Rogut, a încălcat regimul juridic al

conflictelor de interese, manifestat prin: nedeclararea și nesoluționarea în

termen prevăzut de legislație, a conflictelor de interese reale, emiterea actelor

administrative și încheierea actelor juridice, fapt prin care a admis consumarea

conflictelor de interese; a fost sesizată Direcția Educație Ungheni în termen de 5

zile din momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea

inițierii procedurii de încetare a raporturilor de muncă ale Luciei Rădeanu,

director al IP Gimnaziul Bumbăta, raionul Ungheni; a fost decăzută Lucia

Rădeanu din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate

publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data

rămânerii definitive a actului de constatare, de la data încetării raporturilor de

munci ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești

prin care se confirmă existența conflictului de interese; a fost înscrisă Lucia

Rădeanu în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o

funcție publică sau de demnitate publică din data rămânerii definitive a actului

de constatare, de la data încetării raporturilor de muncă ori din data rămânerii

definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența

conflictului de interese (f.d.155-164,dosar administrativ).

Pentru a se pronunța în acest sens, inspectorul de integritate a

concluzionat că, Lucia Rădeanu, deținând funcția de director al instituției

publice Gimnaziul Bumbăta în perioada 8 august 2012 – 29 ianuarie 2021,

având ca atribuții în calitate de director al instituției de învățământ general

angajarea, evaluarea, promovarea și eliberarea din funcție a personalului

instituției potrivit Codului muncii și art. 13 alin. (2) din Legea nr. 547/1995 și

ulterior potrivit art. 50 alin. (1) lit. c) din Codul educației, aprobat prin Legea nr.

152/2014, având interes personal rezultat din relațiile sale cu persoana apropiată

– soțul Valeriu Rogut a emis acte administrative și a încheiat acte juridice în

privința acestuia, după cum urmează: ordinul nr. 40 din 8 august 2012 „la

demisie”, ordinul nr. 41 din 8 august 2012 „la angajare”, contractul individual

de muncă nr. 7a din 7 august 2012 încheiat pentru o perioadă nedeterminată,

contractul individual de muncă nr. 7b din 8 august 2012 încheiat pentru o

perioadă nedeterminată, acordul suplimentar la contractul individual de muncă

nr. 7b din 8 august 2012 pentru prelungirea contractului menționat pentru o

perioadă determinată 1 aprilie 2014 – 30 octombrie 2014, ordinul nr. 57 din 28

februarie 2014 „la acordarea unui premiu”, ordinul nr. 15b din 31 martie 2014

„la prelungirea CIM”, ordinul nr. 96 din 30 mai 2014 „la acordarea concediului

ordinar”, ordinul nr. 6b din 31 octombrie 2014 „la încetarea CIM”, ordinul nr. 7

din 31 octombrie 2014 „la angajarea la muncă prin cumul”, CIM nr. 10 din 1

noiembrie 2014 încheiat pentru o perioadă determinată 1 noiembrie 2014 – 31

martie 2015, ordinul nr/ 80 din 20 februarie 2015 „la premiere”, ordinul nr. 22

8

din 31 martie 2015 „la încetarea CIM”, ordinul nr. 23 din 1 aprilie 2015 „la

angajare la muncă prin cumul”, CIM nr. 1 din 1 aprilie 2015 încheiat pentru o

perioadă determinată 1 aprilie 2015 – 31 octombrie 2015, ordinul nr. 125 din 26

mai 2016 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 144 din 31 iulie

2015 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 21 din 14 septembrie

2015 „la premiere”, ordinul nr. 52 din 14 octombrie 2015 „la angajare la muncă

prin cumul”, CIM nr. 14 din 14 octombrie 2015 încheiat pentru o perioadă

determinată 15 octombrie 2015 – 15 aprilie 2016, ordinul nr. 9 din 8 aprilie

2016 „la încetare CIM”, ordinul nr. 29 din 13 octombrie 2016 „la angajarea la

muncă prin cumul”, contract individual de muncă nr. 11 din 13 octombrie 2016

încheiat pentru o perioadă determinată 14 octombrie 2016 – 31 decembrie 2016,

acord suplimentar la contractul individual de muncă nr. 11 din 13 octombrie

2016 pentru prelungirea contractului pentru o perioadă determinată 1 ianuarie

2017 – 10 ianuarie 2017, ordin nr. 39 din 30 decembrie 2016 „la prelungirea

CIM nr. 11 din 13 octombrie 2016”, ordinul nr. 2 din 9 ianuarie 2017 „la

încetarea CIM”, ordinul nr/ 9 din 18 ianuarie 2017 „la premiere”, ordinul nr. 60

din 28 iunie 2017 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 5 din 15

ianuarie 2018 „la premiere”, ordinul nr. 48 din 30 mai 2015 „la acordarea

concediului de odihnă”, ordinul nr. 40 din 26 aprilie 2016 „cu privire la

stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 74 din 28 iunie 2019 „la

acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 79 din 31 iulie 2019 „la stabilirea

sporului pentru performanță”, ordinul nr. 130 din 30 octombrie 2019 „la

stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 8 din 28 ianuarie 2020 „cu

privire la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 42 din 29 aprilie

2020 „la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 55a din 1 iunie

2020 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 66 din 30 iulie 2020 „la

stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 29 din 7 noiembrie 2020

încheiat pentru o perioadă determinată 7 noiembrie 2020 – 31 martie 2021,

ordinul nr. 45 din 27 noiembrie 2020 „la stabilirea sporului pentru

performanță”, ordinul nr. 1 din 29 ianuarie 2021 „demisie”.

Totodată, inspectorul de integritate a susținut că, o parte din acte au fost

emise până la 1 august 2016, când a intrat în vigoare Legea nr. 133/2016.

Respectiv, luând în considerare competențele de soluționare a conflictelor de

interese în anul 2012 – Comisia Națională de Integritate și coroborând

prevederile art. 73 alin. (4) din Legea nr. 100/2017, potrivit cărora actul

normativ produce efecte doar cât este în vigoare și, de regulă, nu poate fi

retroactiv sau ultraactiv, inspectorul de integritate a considerat că

acțiunile/inacțiunile Luciei Rădeanu privind încheierea actelor juridice cu

persoanele apropiate până la data de 1 august 2016, nu pot fi aplicate în raport

cu prevederile legislației în vigoare, și anume, Legea nr. 133/2016.

Considerând ilegalitatea actului de constatare nr. 179/24 din 8 iunie 2021,

întocmit de către Inspectorul de integritate al Inspectoratului de Integritate al

Autorității Naționale de Integritate, Doina Popovici, reclamanta Lucia Rădeanu

s-a adresat instanței de judecată cu prezenta cerere de apărare a drepturilor

pretins încălcate, solicitând anularea acestuia (f.d.2-5).

9

Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță având ca

obiect anularea actului administrativ individual defavorabil, s-a pronunțat în

favoarea netemeiniciei acțiunii, pe care a respins-o ca fiind neîntemeiată (f.d.66-

73).

Judecând apelul depus de Lucia Rădeanu, instanța de apel prin decizia din

7 iunie 2022 a conchis asupra temeiniciei acestuia, motiv pentru care l-a admis,

a casat hotărârea primei instanțe și a pronunțat o decizie nouă, de admitere a

acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Autoritatea

Națională de Integritate, la emiterea actului actul de constatare nr. 179/24 din 8

iunie 2021, nu a respectat termenul general în care o procedură administrativă

trebuie finalizată. Or, procedura de control efectuată în privința Luciei Rădeanu

s-a desfășurat cu încălcarea termenilor procedurii administrative, stabilită de

Codul administrativ.

Cu referire la acest aspect, instanța de apel a constatat că începutul

termenului de control corespunde zilei în care la Autoritatea Națională de

Integritate a fost înregistrată sesizarea în privința Luciei Rădeanu – 10 martie

2021 și, respectiv, procedura de control urma a fi închisă în termen de 30 zile,

adică până la data de 10 aprilie 2021. În cazul în care, inspectorul de integritate

nu a reușit realizarea controlului privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese, acesta era în drept să solicite prelungirea termenului de

efectuare a controlului.

Cu toate acestea, la dosarul cauzei nu a fost regăsit nici un demers de

prelungire a termenului de efectuare a controlului, precum și a deciziei de

prelungire a acestui termen.

Mai mult ca atât, pe toată durata procedurii administrative de 88 zile,

inspectorul de integritate nu a întreprins un volum excesiv de mare de acțiuni,

limitându-se doar la solicitarea unor acte de la Direcția Educație Ungheni,

formularea unei interpelări către Agenția Servicii Publice, informarea

subiectului declarării despre inițierea controlului și solicitarea explicațiilor de la

subiect, situație ce denotă, că termenul de efectuare a controlului de 88 zile, este

exagerat de mare și nejustificat.

Corespunzător, fiind constatat cert, că Autoritatea Națională de Integritate

a încălcat termenul de efectuare a procedurii administrative, s-a dedus că și actul

de constatare a fost afectat de vicii de legalitate, motiv pentru care a fost anulat.

Or, încălcarea termenului de efectuare a controlului, constituie o încălcare a

procedurii stabilite de lege și, constituie temei de anulare a actului de constatare.

Cu referire la fondul cauzei, instanța de apel a constatat că actul de

constatare nr. 179/24 din 8 iunie 2021, nu corespunde întocmai dispozițiilor art.

118 Codul administrativ, or, inspectorul de integritate nu s-a expus cu

desăvârșire și concret asupra punctului de vedere prezentat de Lucia Rădeanu,

în special, inspectorul de integritate a lăsat fără o apreciere aserțiunile

subiectului controlului care a susținut, că Valeriu Rogut a beneficiat ca și

ceilalți lucrători auxiliari de premiu în perioada anilor 2013-2018, conform

Hotărârii Guvernului nr. 180/2013, iar începând cu 2019, conform Legii nr.

270/2018.

10

Totodată, pentru constatarea existenței unui conflict de interese real

consumat, inspectorul de integritate urma să clarifice dacă există legătura de

cauzalitate prin care la emiterea/semnarea actelor emise de reclamantă în

privința persoanelor apropiate, a influențat sau a putut să influențeze

îndeplinirea imparțială și obiectivă a funcției.

În speță, inspectorul de integritate nu a constatat dacă, Lucia Rădeanu, în

momentul când a emis actele juridice, și-a îndeplinit imparțial și neobiectiv

funcția și a oferit careva facilități în raport cu alți angajați.

Curtea de Apel Chișinău a constatat că nu există premise din care să se

deducă concluzia că la soluționarea și semnarea actelor indicate, Lucia Rădeanu

și-a îndeplinit imparțial și neobiectiv funcția, în condițiile în care, conform

legislației muncii, angajatorul este obligat să emită ordinul de eliberare a

angajatului în baza cererii angajatului, marja de discreție în acest caz este egală

cu zero.

În același fel, inspectorul de integritate nu a supus analizei și nu a

constatat cum la semnarea ordinelor de angajare, ordinelor de acordare a

concediului, contractelor individuale de muncă, apelanta Lucia Rădeanu și-a

îndeplinit părtinitor și subiectiv funcția și a oferit careva facilități în raport cu

alți angajați.

Corespunzător, la caz nu există premise din care să se deducă concluzia

că la semnarea actelor invocate de inspectorul de integritate, Lucia Rădeanu și-a

îndeplinit imparțial și neobiectiv funcția.

Totodată, a fost reținut că, la emiterea actului de constatare, inspectorul

de integritate a lăsat fără o apreciere și fără răspuns, argumentul Luciei Rădeanu

care a comunicat, că ordinele de acordare a premiilor, au fost emise în baza

deciziei comisiei specializate interne de evaluare a performanțelor angajaților

Gimnaziului Bumbăta, care de fapt conform competențelor a decis acordarea

acestor premii, iar semnarea ordinelor în acest sens a constituit o formalitate.

Or, în ordinele de stabilire a sporului pentru performanță, directorul

Gimnaziului Bumbăta, Lucia Rădeanu a indicat în mod expres, că ordinele au

fost emise în corespundere cu prevederile Legii nr. 270/2018, Regulamentul

cadru cu privire la stabilirea sporului de performanță și ordinele de evaluare a

performanțelor angajaților.

Circumstanțele relatate supra denotă că, inspectorul de integritate nu a

analizat, constatat în modul stabilit întrunirea cumulativă a condițiilor, care ar

confirma întrunirea componenței unui conflict de interese real consumat, astfel,

nu a constatat încălcarea de către Lucia Rădeanu a regimului juridic al

conflictelor de interese, motive pentru care se deduce, că soluția primei instanțe

de menținere a actului administrativ contestat ca fiind unul legal - este greșită.

În condițiile cazului, Curtea de Apel Chișinău a considerat că, actul de

constatare este afectat și din motiv că, inspectorul de integritate a omis să-și

motiveze decizia de a o decădea pe Lucia Rădeanu din dreptul de a exercita o

funcție publică sau o funcție de demnitate publică, pe o perioadă de 3 ani de la

data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a

actului de constatare (f.d.109-129).

11

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu

normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că

soluția dată de către instanța de apel contravine circumstanțelor cauzei, pe când

concluzia primei instanțe despre necesitatea respingerii ca neîntemeiate a

acțiunii este justă, ea având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul

dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită.

În acest context, instanța de recurs reiterează că întru soluționarea corectă

a litigiului dedus judecății nu poate fi constrânsă, la examinarea litigiului dedus

judecății doar prin prisma normelor invocate de către reclamantă, ci este liberă

să le analizeze și în raport cu prevederile relevante pentru soluționarea justă a

litigiului dedus judecății, importante fiind argumentele aduse în acest sens.

Cu referire la primul temei invocat de Lucia Rădeanu și reținut de Curtea

de Apel Chișinău întru dispunerea anulării actului de constatare nr. 179/24 din 8

iunie 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate, prin care a fost

constatată nerespectarea termenului general în care o procedură administrativă

trebuie finalizată, Colegiul reține prevederile art. 60 alin. (1) și (2) din Codul

administrativ, potrivit cărora termenul general în care o procedură

administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul general curge de la: data prevăzută în lege pentru exercitarea unei

atribuții stabilite; data înregistrării cererii de către autoritatea publică ierarhic

superioară sau de cea de control sau data înregistrării cererii complete, după caz

cu toate actele necesare, sau de la data la care petiția a fost transferată autorității

publice competente. Dacă cererea nu este completă, autoritatea publică propune

petiționarului să prezinte actele lipsă și stabilește un termen în acest sens.

De asemenea, instanța de recurs consideră imperioase cauzei și

prevederile art. 10 alin. (1) din Legea privind declararea averii și a intereselor

personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în vigoare la data efectuării controlului

privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia Rădeanu,

conform cărora controlul averii și al intereselor personale ale subiecților

declarării se efectuează de către Autoritatea Națională de Integritate în

conformitate cu Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate.

Articolul 37 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Autoritatea Națională

de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului

privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia Rădeanu,

prevede expres că după repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a

controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va

dispune începerea controlului. Prevederile art. 31, art. 32 alin. (3)–(5), art. 33,

art. 34 alin. (2), art. 35 și 36 se aplică în mod corespunzător și în cadrul

procedurii de inițiere a controlului și de control privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor.

12

Prevederile art. 32 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională

de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului

privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia Rădeanu,

stabilesc că în procesul de control al averii și al intereselor personale,

inspectorul de integritate verifică datele și informațiile privind averea existentă

a persoanei supuse controlului, precum și modificările patrimoniale intervenite

pe durata exercitării mandatului, a funcției publice și de demnitate publică.

Controlul poate fi efectuat pe durata exercitării mandatului, a funcției publice și

de demnitate publică, precum și în decurs de un an după încetarea exercitării

acestora.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție conchide că art. 60 din Codul administrativ

prevede termenul general de 30 de zile în care o procedură administrativă

trebuie finalizată, dacă legea nu prevede altfel. Respectiv, prevederea legală este

o normă generală, care admite excepțiile prevăzute de lege.

La caz, procedura administrativă în cadrul controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor este reglementată de legea specială, Legea cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, care și urmează a fi aplicată

la caz.

Or, conform art. 5 alin. (2) și (3) al Legii nr. 100 din data de 22

decembrie 2017 cu privire la actele normative, stipulează că normele juridice

generale sînt aplicabile fie tuturor raporturilor sociale sau subiecților de drept,

fie unor categorii de raporturi sau de subiecți, fără a-și pierde caracterul de

generalitate. Normele juridice speciale sînt aplicabile în exclusivitate anumitor

categorii de raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de divergență

între o normă generală și o normă specială, care se conțin în acte normative de

același nivel, se aplică norma specială.

Prin urmare, instanța de recurs relevă că, procedura administrativă în

cadrul controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor este reglementată de

Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie

2016, care nu prevede în mod expres un termen de finalizare a procedurii

administrative. Legea nominalizată stabilește mai multe termene în cadrul

cărora inspectorul de integritate urmează să efectueze anumite acțiuni, care

cumulativ depășesc termenul general de 30 de zile.

Astfel, art. 31 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului

privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia Rădeanu,

prevede că, în termen de 15 zile de la data repartizării sesizărilor, inspectorul de

integritate efectuează verificarea prealabilă a acestora. În cadrul verificării

prealabile, inspectorul de integritate verifică respectarea condițiilor de formă și

conținut ale sesizărilor și existența bănuielii rezonabile privind încălcarea

regimului juridic de declarare a averii și a intereselor personale. Verificarea

prealabilă include validarea datelor din declarațiile de avere și interese

13

personale prin intermediul sistemului informațional e-Integritate. Verificarea

prealabilă se finalizează cu emiterea unui proces-verbal de inițiere a controlului

sau de refuz al inițierii controlului.

Prevederile art. 32 alin. (3) și (4) din Legea menționată stabilesc că, în

procesul de control al averii și intereselor personale, inspectorul de integritate

are dreptul să solicite oricăror persoane fizice sau persoane juridice de drept

public ori privat, inclusiv instituțiilor financiare, documentele și informațiile

necesare pentru realizarea controlului. La solicitarea inspectorului de integritate,

subiecții menționați la alin. (3) sînt obligați să prezinte Autorității, în termen de

15 zile de la recepționarea solicitării, pe suport de hîrtie sau în format

electronic, datele, informațiile, înscrisurile și documentele justificative

solicitate.

Conform art. 34 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului

privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia Rădeanu, dacă

după exprimarea verbală sau în scris a punctului de vedere al persoanei supuse

controlului se constată că între averea dobîndită în timpul exercitării

mandatelor, a funcțiilor publice sau de demnitate publică și veniturile obținute

în aceeași perioadă este o diferență substanțială și deținerea averii are caracter

nejustificat sau dacă persoana supusă controlului nu se prezintă, în termen de 15

zile de la confirmarea recepționării invitației, să-și prezinte punctul de vedere,

inspectorul de integritate întocmește un act de constatare, cauza fiind transmisă

în instanța de judecată competentă spre examinare în vederea dispunerii

confiscării averii nejustificate. Dacă recepționarea invitației nu este confirmată

mai mult de 30 de zile de la expedierea acesteia, inspectorul de integritate

întocmește actul de constatare numai după expirarea a 15 zile de la expedierea

unei invitații repetate, indiferent de faptul dacă a fost sau nu confirmată

recepționarea invitației repetate, cauza fiind transmisă instanței de judecată

competente spre examinare în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate.

Confiscarea se poate referi la întreaga valoare a averii deținute de subiectul

declarării, la valoarea unei părți din aceasta sau a unui bun/unor bunuri

determinate.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel greșit a aplicat

prevederile art. 60 din Codul administrativ, în circumstanțele în care legea

specială ce reglementează procedura efectuării controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor și anume, Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr.

132 din 17 iunie 2016, stabilește mai multe termene în cadrul cărora inspectorul

de integritate urmează să efectueze anumite acțiuni, care cumulativ depășesc

termenul general de 30 de zile, prevăzut de art. 60 din Codul administrativ.

Instanța de recurs relevă că, Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, nu prevede expres termenul general în care

procedura administrativă de efectuare a controlului trebuie finalizată. Or,

procedura de efectuare a controlului privind respectarea regimului juridic al

14

conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor implică

întreprinderea de către inspectorul de integritate a mai multor acțiuni pentru

acumularea informațiilor și materialelor necesare stabilirii circumstențelor

cauzei, ceea ce necesită un termen nedeterminat, din motiv că nu se cunoaște

inițial care va fi comportamentul participanților la procedura administrativă și

dacă aceștia vor reacționa în termenele stabilite.

În circumstanțele reținute se impune concluzia că, procedura

administrativă inițiată de inspectorul de integritate în cadrul unui control, este

mult mai complexă și necesită un termen mai extins decât cel general prevăzut

de art. 60 din Codul administrativ, întru efectuarea tuturor acțiunilor, cum ar fi

înaintarea demersurilor, interpelărilor, răspunsurilor, solicitarea explicațiilor,

cercetarea înscrisurilor, care se face și prin intermediul oficiului poștal, fapt ce

necesită o perioadă de timp mai mare.

Totodată, instanța de recurs remarcă că, procedura administrativă în

fiecare caz este diferită, din motiv că aceasta demarează în dependență de

complexitatea acțiunilor întreprinse în cadrul efectuării controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor, precum și a numărului de persoane implicate în

această procedură. Or, din acest motiv legiuitorul nu a operat cu un termen

general, în care trebuie finalizată o procedură administrativă inițiată în temeiul

Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016

și Legii privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie

2016.

Reieșind din cele enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că Curtea de

Apel Chișinău greșit a dispus anularea actului administrativ individual contestat

inclusiv pe motivul nerespectării termenului prevăzut de Codul administrativ, în

care o procedură administrativă urmează a fi finisată.

Cu referire la al doilea motiv invocat de Lucia Rădeanu și reținut de

Curtea de Apel Chișinău întru dispunerea anulării actului de constatare nr.

179/24 din 8 iunie 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate,

netemeinicia actului de constatare nr. 179/24 din 8 iunie 2021, emis de

Autoritatea Națională de Integritate, Colegiul reține că pentru justa soluționare a

speței, urmează a se stabili dacă reclamanta Lucia Rădeanu, director al

Gimnaziului din satul Bumbăta, prin acțiunile sale a admis încălcarea regimului

juridic al conflictelor de interese prevăzut de Legea nr. 133 din 17 iunie 2016.

Din conținutul art. 1 alin. (2) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind

declararea averii și a intereselor personale, în redacția la data efectuării

controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia

Rădeanu, rezultă că scopul acestei legi constă în instituirea măsurilor de

prevenire și de combatere a îmbogățirii nejustificate, a conflictelor de interese, a

stărilor de incompatibilitate, precum și a încălcării regimului juridic al

restricțiilor și limitărilor.

Cu altve cuvinte, scopul acesteia este de a lua măsurile necesare ca

subiectul declarării să nu permită compromiterea procesului de luare a deciziilor

15

oficiale și de administrație publică din cauza intereselor și relațiilor lor

personale.

În conformitate cu art. 2 din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția

la data efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților

de către Lucia Rădeanu, conflict de interese este situația în care subiectul

declarării are un interes personal ce influențează sau ar putea influența

exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin

potrivit legii.

Conform aceleiași norme, interesul personal este orice interes material

sau nematerial al subiectului declarării ce rezultă din activitățile sale în calitate

de persoană privată, din relațiile sale cu persoane apropiate sau cu persoane

juridice și alți agenți economici, indiferent de tipul de proprietate, din relațiile

sau afiliațiile sale cu organizații necomerciale, inclusiv cu partidele politice și

cu organizațiile internaționale.

În acest context, Curtea reține că restricțiile în discuție se bazează pe

ideea că subiectele declarării ar putea să-și neglijeze atribuțiile de serviciu, în

detrimentul interesului public.

În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data

efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către

Lucia Rădeanu, în domeniul exercitării controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor, Autoritatea constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

Potrivit art. 17 alin. (1) din aceiași lege, inspectorul de integritate este

persoana angajată în această funcție prin concurs și care este responsabil de

efectuarea controlului averii și al intereselor personale, privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor.

Conform art. 3 alin. (1) lit. a) al Legii privind declararea averii și a

intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării

controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia

Rădeanu, subiecți ai declarării averii și a intereselor personale sînt: persoanele

care dețin funcțiile de demnitate publică prevăzute în anexa la Legea nr.199 din

16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.

În conformitate cu prevederile art. 31 din Legea integrității nr. 82 din 25

mai 2017, controlul conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor

și limitărilor ale agenților publici subiecți ai declarării averii și intereselor

personale se efectuează de către Autoritatea Națională de Integritate în

conformitate cu prevederile legislației ce reglementează statutul Autorității și

ale legislației privind declararea și controlul averii și intereselor personale.

Iar în corespundere cu prevederile art. 19 lit. b) din Legea cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data

efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către

Lucia Rădeanu, inspectorii de integritate desfășoară următoarele activități:

16

efectuează controlul averilor și privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

Potrivit art. 12 alin. (3)-(7) din Legea privind declararea averii și a

intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării

controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia

Rădeanu, conflictul de interese real apare în cazul în care subiectul declarării

este chemat să rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să

încheie direct sau prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o

decizie sau să participe la luarea unei decizii în care are interese personale sau

care vizează persoane ce îi sînt apropiate, persoanele fizice și juridice cu care

are relații cu caracter patrimonial și care influențează sau pot influența

exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de

demnitate publică.

În cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este

obligat: a) să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar

nu mai tîrziu de 3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care

se află; b) să nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu

încheie, direct sau prin intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau

să nu participe la luarea deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice

sau de demnitate publică pînă la soluționarea conflictului de interese.

Informarea despre apariția unui conflict de interese real se va face pînă la

soluționarea cererii/demersului, emiterea actului administrativ, încheierea,

directă sau prin intermediul unei persoane terțe, a actului juridic, participarea la

luarea deciziei sau luarea deciziei și va lua forma unei declarații scrise ce

trebuie să conțină date despre natura conflictului de interese și despre modul în

care acesta influențează sau poate influenta îndeplinirea imparțială și obiectivă a

mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică.

Declarația privind conflictul de interese real se înregistrează în Registrul

declarațiilor privind conflicte de interese, ținut conform anexei nr.4 de către

persoana desemnată de conducătorul organizației publice.

Președintele Republicii Moldova, Președintele și deputații Parlamentului,

Prim-ministrul, membrii Guvernului, Procurorul General, președintele

Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Consiliului Superior al

Procurorilor, deputații Adunării Populare a unității teritoriale autonome

Găgăuzia, președinții de raioane, consilierii locali, primarii și alți conducători ai

organizațiilor publice sînt obligați să informeze Autoritatea Națională de

Integritate imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la data constatării, despre orice

situație de conflict de interese real în care se află, în modul stabilit la alin.(5).

Sub acest aspect și raportând normele legal enunțate la circumstanțele

litigiului dedus judecății, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că prima instanță

corect a concluzionat despre netemeinicia acțiunii și respingerea acesteia ca

fiind neîntemneiată.

Aceasta deoarece Lucia Rădeanu în calitate de Director al IP Gimnaziul

Bumbăta, având interes personal rezultat din relațiile sale cu persoana apropiată

– soțul acesteia Valeriu Rogut, a încălcat regimul juridic al conflictelor de

17

interesele manifestat prin nedeclararea și nesoluționarea în termenul prevăzut de

legislație a conflictelor de interese reale, emiterea actelor administrative și

încheierea actelor juridice, fapt prin care a admis consumarea conflictelor de

interese.

Cu alte cuvinte, Colegiul reține că, Lucia Rădeanu, exercitând funcția de

director al IP Gimnaziul Bumbăta, a încălcat regimul juridic al conflictelor de

interese prin nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a conflictelor de

interese reale în conformitate cu art. 12 alin. (4) lit. (a) și (b), art. 12 alin. (5),

alin. (7) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor

personale și nesoluționarea conflictelor de interese reale în conformitate cu art.

14 alin. (2)-(4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor

personale, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului

incompatibilităților de către Lucia Rădeanu.

Or, prin emiterea/semnarea actelor administrative ce vizează persoana

apropiată, soțul Valeriu Rogut: ordinul nr. 29 din 13 octombrie 2016 „la

angajarea la muncă prin cumul”, contract individual de muncă nr. 11 din 13

octombrie 2016 încheiat pentru o perioadă determinată 14 octombrie 2016 – 31

decembrie 2016, acord suplimentar la contractul individual de muncă nr. 11 din

13 octombrie 2016 pentru prelungirea contractului pentru o perioadă

determinată 1 ianuarie 2017 – 10 ianuarie 2017, ordin nr. 39 din 30 decembrie

2016 „la prelungirea CIM nr. 11 din 13 octombrie 2016”, ordinul nr. 2 din 9

ianuarie 2017 „la încetarea CIM”, ordinul nr/ 9 din 18 ianuarie 2017 „la

premiere”, ordinul nr. 60 din 28 iunie 2017 „la acordarea concediului de

odihnă”, ordinul nr. 5 din 15 ianuarie 2018 „la premiere”, ordinul nr. 48 din 30

mai 2015 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 40 din 26 aprilie

2016 „cu privire la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 74 din 28

iunie 2019 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 79 din 31 iulie

2019 „la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 130 din 30

octombrie 2019 „la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 8 din 28

ianuarie 2020 „cu privire la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr.

42 din 29 aprilie 2020 „la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr.

55a din 1 iunie 2020 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 66 din 30

iulie 2020 „la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 29 din 7

noiembrie 2020 încheiat pentru o perioadă determinată 7 noiembrie 2020 – 31

martie 2021, ordinul nr. 45 din 27 noiembrie 2020 „la stabilirea sporului pentru

performanță”, ordinul nr. 1 din 29 ianuarie 2021 „demisie”, de fapt s-a admis

consumarea conflictelor de interese, în conformitate cu art. 12 alin. (10) al Legii

nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul relevă prevederile art. 14 alin. (2)

din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17

iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea

regimului incompatibilităților de către Lucia Rădeanu, potrivit cărora conflictul

de interese real se soluționează de către subiectul declarării, conducătorul

organizației publice, Autoritatea Națională de Integritate sau Consiliul de

Integritate, după caz.

18

Totodată conform art. 14 alin. (3) și (4) din aceiași lege, în redacția la

data efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de

către Lucia Rădeanu, pînă la soluționarea conflictului de interese real,

subiectului declarării îi este interzisă întreprinderea oricărei acțiuni pe cauza

dată, cu excepția abținerii.

Subiectul declarării poate soluționa conflictul de interese real în care se

află prin abținerea de la rezolvarea cererii/demersului, de la emiterea/adoptarea

actului administrativ, de la încheierea actului juridic, de la participarea la luarea

unei decizii sau luarea deciziei/votare, informînd toate părțile vizate de decizia

respectivă în privința măsurilor luate pentru a proteja corectitudinea procesului

de luare a deciziilor.

Respectiv, reieșind din conflictul de interese generat din relația cu

persoana apropiată (soțul), prima instanță corect a conchis asupra temeiniciei

concluziei Autorității Naționale de Integritate precum că reclamanta ținând cont

de funcția pe care aceasta o deținea era obligată să întreprindă acțiunile impuse

de legislație întru declararea în termen și soluționarea prin abținere a

conflictelor de interese în care s-a aflat, condiție însă ce nu se atestă la caz.

Or, Lucia Rădeanu contrar art. 12 alin. (4) lit. a) și b) din Legea cu privire

la Autoritatea Națională de Integritate nr. 133 din 17 iunie 2016:

- nu a informat șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu

mai tîrziu de 3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese în

care se află;

- a rezolvat cererea/demersul, a emis actul administrativ, a încheiat, direct

actul juridic, a participat la luarea deciziei până la soluționarea

conflictului de interese;

- nu s-a abținut de la semnarea actelor enunțate supra în privința persoanei

apropiate, a soțului său, a ignorat obligația legală de a soluționa prin

abținere conflictul de interese real atunci când a primit spre semnare

actele enunțate supra, fapt prin care a admis consumarea conflictelor de

interese. Or, potrivit art. 12 alin. (10) din Legea cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția la data

efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de

către Lucia Rădeanu, conflictul de interese consumat reprezintă fapta

subiectului declarării de rezolvare a unei cereri/unui demers, de emitere a

unui act administrativ, de încheiere directă sau prin intermediul unei

persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de participare la luarea unei

decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate

publică cu încălcarea prevederilor alin. (4) și (7).

Prin urmare, sunt întemeiate argumentele recursului precum că actul de

constatare nr. 179/24 din 8 iunie 2021, întocmit de către Inspectorul de

integritate al Inspectoratului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate,

Doina Popovici, a fost emis cu respectarea prevederilor legale, iar constatările,

concluziile și deciziile inspectorului de integritate sunt fondate și argumentate,

motiv pentru care prima instanță corect a concluzionat că nu există temei de

anulare a acestuia. Or, reclamanta s-a aflat în situație de conflict de interese real,

pe care nu l-a declarat și nu l-a soluționat în termenele și modul prevăzute de

19

Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie

2016, iar pe cale de consecință întemeiat a intervenit necesitatea de atragere a

acesteia la răspundere juridică pentru lipsă de integritate de care a dat dovadă.

Cât privesc argumentele reclamantei preluate de instanța de apel precum

că semnătura reclamantei la emiterea actelor administrative și încheierea actelor

juridice în privința persoanei apropiate, soțul acesteia Valeriu Rogut, ar fi avut

un caracter formal de consfințire a actelor administrative, acestea nu pot fi

reținute întru respingerea recursului și menținerea actului judecătoresc recurat,

or, Lucia Rădeanu nu a avut dreptul conform legii de a semna acte

administrative/juridice în adresa persoanei apropiate. Totodată, nu doar luarea

unilaterală a deciziilor în adresa persoanelor apropiate dar și participarea la

luarea deliberată a deciziilor este pasibilă sancționării.

Din aceste cirumstanțe se resping și argumentele reclamantei preluate de

instanța de apel precum că inspectorul de integritate a lăsat fără o apreciere

aserțiunile subiectului controlului care a susținut, că Valeriu Rogut a beneficiat

ca și ceilalți lucrători auxiliari de premiu în perioada anilor 2013-2018, conform

Hotărârii Guvernului nr. 180/2013, iar începând cu 2019, conform Legii nr.

270/2018 și nu a clarificat dacă există legătura de cauzalitate prin care la

emiterea/semnarea actelor emise de reclamantă în privința persoanei apropiate,

a influențat sau a putut să influențeze îndeplinirea imparțială și obiectivă a

funcției.

Referitor la argumentele reclamantei preluate de instabța de apel privind

pretinsa încălcare de către inspectorul de integritate a proporționalității

sancțiunilor aplicate în raport cu încălcarea admisă de intimata/reclamantă,

Colegiul reține prevederile art. 23 alin. (4) și (6) din Legea privind declararea

averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția la data

efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către

Lucia Rădeanu, potrivit căruia fapta subiectului declarării în privința căruia s-a

constatat că acesta a soluționat o cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act

administrativ, a încheiat, direct sau prin intermediul unei persoane terțe, un act

juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea

dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie temei pentru tragere

la răspundere contravențională, penală și/sau, după caz, pentru revocarea,

destituirea sau încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale

subiectului în cauză. Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție

potrivit prevederilor alin. (3)-(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o

funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor

eligibile, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcția

publică ori de demnitate publică respectivă sau din data încetării de drept a

mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, ea nu mai poate

ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

Curtea Europeană a menționat că articolul 4 din Protocolul nr. 7 nu

interzice desfășurarea completă a două proceduri concomitente, dacă sunt

respectate câteva condiții. În acest sens, pentru a nu exista dublarea unei

pedepse (bis), autoritățile statale trebuie să demonstreze în mod convingător că

procedurile dublate în discuție au „o legătură suficientă, din punct de vedere

20

substanțial și temporal” (a se vedea A și B v. Norvegia, 15 noiembrie 2016,

Cu alte cuvinte, trebuie să se demonstreze că acestea au fost combinate de

o manieră integrată, astfel încât să formeze un întreg coerent. Acest fapt nu

presupune doar că scopurile urmărite și mijloacele utilizate pentru a le realiza ar

trebui să fie, în esență, complementare și legate din punct de vedere temporal, ci

și că posibilele consecințe ale organizării tratamentului juridic al conduitei în

discuție de o asemenea manieră ar trebui să fie proporționale și previzibile

pentru justițiabili.

Pentru a se stabili dacă există o legătură materială suficient de strânsă

între procedurile duale de sancționare, trebuie să se aibă în vedere în special

următoarele criterii: (i) dacă procedurile diferite urmăresc scopuri

complementare și abordează, astfel, diferitele aspecte ale faptei în discuție nu

doar la modul abstract, ci și la modul concret; (ii) dacă dublarea procedurilor

vizate reprezintă o consecință previzibilă, atât din punct de vedere juridic, cât și

în practică, a aceleiași conduite imputate (idem); (iii) dacă seturile de proceduri

sunt desfășurate de o asemenea manieră încât să evite, în măsura posibilului,

orice dublare în colectarea, ca și în evaluarea probelor, în special dacă

interacțiunea adecvată dintre diferitele autorități competente care stabilesc

faptele în primul set are loc, de asemenea, în celălalt set; (iv) dacă calculul și

luarea în considerare a sancțiunii impuse în prima procedură la momentul

aplicării sancțiunii din cea de-a doua procedură nu implică o sarcină excesivă

pentru persoana în discuție, fiind indicat să existe o procedură de compensare

pentru evitarea unui asemenea risc (a se vedea A și B v. Norvegia, citată supra,

Cu referire la legătura substanțială, Colegiul observă că, în conformitate

cu articolul 12 alin. (4) din Legea privind declararea averii și intereselor

personale, în cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării

este obligat să informeze organul ierarhic superior imediat și să nu rezolve sau

să emită acte administrative până la soluționarea conflictului de interese, în caz

contrar fiind pasibil de răspundere contravențională, conform articolului 3132

alineatele (1) și (2) din Codul contravențional. Prin urmare, Colegiul constată că

răspunderea contravențională devine incidentă pentru „nedeclararea” și

„nesoluționarea” conflictului de interese real existent, adică pentru inacțiunea

subiectului.

În același timp, pentru conflictul de interese consumat (acțiunea

subiectului) interdicția intervine ca sancțiune de a mai exercita o funcție publică

pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării [articolul 23 alin. (6) din Legea

privind declararea averii și a intereselor personale]. Prin acțiunea subiectului se

înțelege fapta subiectului declarării de rezolvare a unei cereri/unui demers, de

emitere a unui act administrativ, de încheiere directă sau prin intermediul unei

persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de participare la luarea unei decizii

în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică cu

încălcarea prevederilor legii.

De asemenea, Colegiul a stabilit că legislatorul a definit clar tipurile de

conflicte de interese și limita întinderii acestora, fiind previzibile consecințele

21

lor în funcție de acțiunea/inacțiunea subiectului. Consecințele încălcării

prevederilor conținute în Legea privind declararea averii și a intereselor

personale sunt previzibile pentru destinatarii normelor. Astfel, subiectul

declarării este obligat să declare și să soluționeze un conflict de interese real

pentru a evita survenirea conflictului de interese consumat (în cazul acestor

inacțiuni survenind răspunderea contravențională sau penală, după caz), iar în

situația în care subiectul totuși prin acțiune admite conflictul de interese

consumat, inspectorul de integritate aplică prin actul de constatare interdicția

stabilită de articolul 23 alin. (6) din Legea privind declararea averii și

intereselor personale.

Prin urmare, Colegiul observă că aceste două proceduri (sancțiuni) se

referă la aspecte diferite ale actului care aduce atingere intereselor societății.

Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a menționat că persoanele care

exercită o activitate profesională trebuie să dea dovadă de o prudență mai mare

în cadrul activității lor și este de așteptat ca acestea să-și asume riscurile

inerente activității lor (Sekmadienis Ltd. v. Lituania, 30 ianuarie 2018, § 65;

Satakunnan Markkinapörssi Oy și Satamedia Oy v. Finlanda [MC], 27 iunie

2017, § 145).

Având în vedere aceste considerente, Colegiul reține ca întemeiată

concluzia Autorității Naționale de Integritate, înserată în actul de constatare nr.

179/24 din 8 iunie 2021 privind încălcarea de către Lucia Rădeanu în calitate de

Director al IP Gimnaziul Bumbăta, a regimului juridic al conflictului de

interese, manifestat prin nedeclararea și nesoluționarea în termenul prevăzut de

legislație a conflictelor de interese reale, emiterea actelor administrative și

încheierea actelor juridice în privința soțului Valeriu Rogut, fapt prin care s-a

admis consumarea conflictelor de interese, motiv pentru care inspectorul de

integritate corect i-a aplicat prin actul de constatare interdicția stabilită de

articolul 23 alin. (6) din Legea privind declararea averii și intereselor personale.

În aceiași ordine de idei, instanța de recurs respinge și referirea Curții de

Apel Chișinău la practica decizională a autorității publice intimate (reflectată pe

site-ul Autorității https://www.ani.md/ro/acte-constatare), prin care inspectorii

de integritate nu întotdeauna au aplicat sancțiuni precum decăderea persoanei

din exercitarea unei funcții și înscrierea acesteia în Registrul de stat al

persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică de demnitate

publică, deoarece acest argument nu constituie temei de respingere a recursului,

întrucât circumstanțele stabilite în cadrul controalelor privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese de către subiecți sunt diferite.

Circumstanțele respective în plus justifică, că argumentele Luciei

Rădeanu invocate în acțiune sunt neîntemeiate, motiv pentru care prima instanță

corect a respins acțiunea. Or, actul de constatare nr. 179/24 din 8 iunie 2021,

emis de Autoritatea Națională de Integritate în privința Luciei Rădeanu este

unul legal și întemeiat, autoritatea publică pârâtă respectând în acest sens

procedura de emitere a actului administrativ, și anume, actul a fost emis de către

un organ competent și în corespundere cu normele legii materiale aplicabile

speței, iar contrariul în cadrul procesului de judecată organizat cu respectarea

principiilor contradictorialității și al egalității de tratament nu a fost demonstrat.

22

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea

primei instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă

cu aprecierea greșită a probelor, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa decizia din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și de a

menține hotărârea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

În conformitate cu 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.

Se casează integral decizia din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se

emite o nouă decizie, prin care se menține hotărârea din 21 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ, la

acțiunea depusă de Lucia Rădeanu împotriva Autorității Naționale de Integritate

privind anularea actului administrativ individual defavorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

23