3ra-1046/22 — anularea in tot a actului administrativ individual defavorabil

Dosarul nr.3ra-1046/22 2-21098360-01-3ra-10102022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G.Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, Gr.Dașchevici, A.Bostan) DECIZIE 7 decembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Aliona Miron examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Lucia Rădeanu împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului administrativ individual defavorabil, împotriva deciziei din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La data de 1 iulie 2021 Lucia Rădeanu a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 8 iunie 2021, inspectorul de integritate a întocmit în privința sa actul de constatare nr. 179/24, pe marginea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese. Reclamanta a indicat că drept temei pentru inițierea controlului, a servit sesizarea nr. 1995 din 10 martie 2021, prin care s-a enunțat o eventuală încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese, exprimată prin angajarea în cadrul instituției publice pe care o conducea, a soțului acesteia, Valeriu Rogut.

A susținut, că Autoritatea Națională de Integritate a constatat că, dânsa având interes personal rezultat din relațiile sale cu persoana apropiată, soțul acesteia Valeriu Rogut, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin nedeclararea și nesoluționarea în termenul prevăzut de legislație a conflictelor de interese reale, emiterea actelor administrative și încheierea actelor juridice, fapt prin care s-a admis consumarea conflictelor de interese. 1 În opinia sa, actul de constatare este neîntemeiat și ilegal, motiv pentru care urmează a fi anulat. În acest context, Lucia Rădeanu a menționat că într-adevăr Valeriu Rogut este soțul său, iar dânsa a emis și semnat actele enumerate în actul de constatare, însă esența acțiunilor nu rezidă în urmărirea unor scopuri personale.

Or, reclamanta a stăruit doar privind asigurarea continuității și funcționalității instituției pe care o conduce, prin menținerea la locul de muncă a unor cadre indispensabile procesului tehnologic, care au avut o experiență de muncă solidă, referințe bune și compatibilitate cu colectivul. A relatat, că Valeriu Rogut este un specialist inițiat foarte bine în procesul tehnologic ce ține de funcționarea centralelor termice pe biomasă, cu racordarea rețelelor termice, ceea ce reprezintă o garanție sigură a desfășurării procesului de instruire în perioada rece a anului, cu atât mai mult, că acesta a fost angajat pentru prima dată de către Ecaterina Turtureanu.

A afirmat, că o altă dovadă a faptului că a insistat să evite orice suspiciune referitor la eventualele favorizări patrimoniale ale soțului, o reprezintă circumstanța că toate fișele de evaluare a performanțelor, în baza cărora se stabilea sporul la salariu, potrivit Legii nr. 270/2018, erau analizate și semnate de o comisie instituțională, reclamanta neavând prerogative decizionale în acest sens, iar Valeriu Rogut a beneficiat de un spor de doar 6 %, cu coeficient cu mult diminuat raportat la performanțele angajatului. A remarcat, că Valeriu Rogut nu a beneficiat de concediu din cont propriu, acordat printr-un act administrativ emis de către Lucia Rădeanu, toate concediile ordinare de odihnă acordate lui Valeriu Rogut, dispuse prin ordinele semnate de reclamantă, fiind garantate și prevăzute prin efectul legii, nefiind vorba de vreo influență părtinitoare a directoarei instituției publice.

Referitor la obligația privind asigurarea transparenței activității, s-a indicat că, niciodată nu a tăinuit, obiectiv nici nu ar fi fost posibil, faptul că soțul ei este angajat al instituției pe care o conduce și, în fiecare an, a indicat în declarația de avere salariul soțului primit de la gimnaziu. Prin urmare, la caz a fost exclusă reaua-credință și determinarea reclamantei de a admite situații de conflict de interese real, or, dânsa nu este de specialitate jurist și acțiunile sale le-a efectuat doar în interes public și nu personal. De altfel, inspectorul de integritate nu a consemnat prezenta unor prejudicii patrimoniale ca urmare a pretinselor încălcări admise de Lucia Rădeanu, mai mult că, în prezent, dar și la momentul constatării de către inspectorul de integritate a situației de conflict de interese, Valeriu Rogut era demisionat din funcție.

În aceste condiții, Lucia Rădeanu a depus prezenta acțiune, solicitând anularea actului de constatare nr. 179/24 din 8 iunie 2021, întocmit de către Inspectorul de integritate al Inspectoratului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate, Doina Popovici. Prin hotărârea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea în contencios administrativ depusă de Lucia Rădeanu a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

2 Nefiind de acord cu hotărârea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, la data de 18 noiembrie 2021, în cadrul termenului de atac instituit de art. 232 alin. (1) din Codul administartiv, Lucia Rădeanu a contestat-o cu apel, care la data de 24 februarie 2022, în cadrul termenului de atac instituit de art. 232 alin. (2) din Codul administartiv ca urmare a recepționării copiei hotărârii motivate în data de 4 februarie 2022, a fost completat cu motivare, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral. Prin decizia din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul depus de Lucia Rădeanu, a fost casată hotărârea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost emisă o decizie nouă, de admitere a acțiunii.

A fost anulat actul de constatare nr. 179/24 din 8 iunie 2021, întocmit de către Inspectorul de integritate al Inspectoratului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate, Doina Popovici. Invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, la data de 4 iulie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a contestat-o cu recurs preliminar, care ulterior la data de 27 septembrie 2022 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel ce constituie obiectul prezentului recurs cu menținerea hotărârii instanței de fond, prin care acțiunea a fost respinsă.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în referințele depuse pe marginea acțiunii de contencios administrativ și a motivării apelului anexate la dosar, suplimentar invocându-se că decizia instanței de apel a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept material, și anume instanța de apel a interpretat în mod eronat legea, fapt care constituie temei de casare a deciziei judecătorești, or, instanța de apel în mod neîntemeiat a interpretat prevederile Legii nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, a Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale și a Legii integrității nr. 82 din data de 25 mai 2017. Recurenta a indicat că, la examinarea cauzei de către Curtea de Apel Chișinău au fost reținute integral toate argumentele invocate de către Lucia Rădeanu în acțiune și ignorate argumentele Autorității Naționale de Integritate.

Cu referire la termenul de examinare a sesizărilor, recurenta a invocat că, deși instanța de apel a invocat prevederile art. 60 alin. (1) și (4) din Codul administrativ, această normă stabilește și o excepție, or, alin. (5) al aceluiași articol prevede prelungirea termenului procedurii administrative până la 90 de zile. Totodată, recurenta a specificat că Codul administrativ, Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, Legea integrității nr. 82 din data de 25 mai 2017 sunt legi organice, și în cazul în care apare un conflict de norme, se aplică prevederile legii speciale.

Prin urmare, litigiului dedus judecății nu îi este aplicabil termenul de 30 de zile pentru finalizarea procedurii administrative, deoarece la emiterea actelor 3 de constatare Autoritatea Națională de Integritate se ghidează de prevederile normelor speciale, care nu prevăd expres un termen de efectuare a controlului. Or, Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, prevăd mai multe termene de procedură realizate în interiorul procedurii administrative, care, cumulativ depășesc substanțial termenul general de 30 de zile statuat de Codul administrativ. Mai mult ca atât, în susținerea poziției sale, recurenta Autoritatea Națională de Integritate a invocat că, deși reclamanta a depus prezenta acțiune în termenul prevăzut de legea specială, ulterior a fost invocat nerespectarea termenelor de efectuare a controlului indicate în Codul administrativ.

Cu referire la fondul litigiului, Autoritatea Națională de Integritate a subliniat că Lucia Rădeanu, fiind subiect al declarării, avea obligația să respecte principiile generale de evitare a conflictelor de interese prevăzute la art. 11 din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale. Astfel, Lucia Rădeanu, fiind în exercițiul funcției de director al Gimnaziului Bumbăta, raionul Ungheni, a emis și semnat acte administrative în privința persoanei apropiate, soțul, Valeriu Rogut. Aceste circumstanțe au fost lăsate fără o apreciere corespunzătoare de către Curtea de Apel Chișinău. Ca urmare, la examinarea cauzei, Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial circumstanțele cauzei, a dat o calificare greșită raportului material litigios, a soluționat greșit conflictul dintre normele cuprinse în diferite acte normative și neîntemeiat a interpretat legea și analogia ei.

Totodată, instanța de apel nu a luat în considerație probele și argumentele prezentate de recurenta- intimată, s-a eschivat de la exercitarea obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâre neîntemeiată de admitere a acțiunii. Colegiul notează că în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, într-un termen rezonabil, la data de 10 octombrie 2022 a remis intimatei Lucia Rădeanu copia recursului, creându-i astfel condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procesului în recurs, cât și i-a acordat posibilitatea de a interveni cu concluzii scrise.

Prin referința formulată în data de 7 noiembrie 2022, Lucia Rădeanu a solicitat respingerea recursului cu menținerea deciziei din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

4 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că decizia instanței de apel a fost adoptată la data de 7 iunie 2022 (f.d.108). Decizia motivată a fost notificată recurentei în data de 16 septembrie 2022 (f.d.132). Astfel, atât recursul preliminar depus la data de 4 iulie 2022 (f.d.134), cât și motivarea acestuia prezentată la data de 27 septembrie 2022 (f.d.136) sunt în termen. Prin încheierea din 16 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentei au fost expuse cu suficientă claritate, iar intimata a formulat referință în care și-a expus poziția în privința temeiniciei recursului. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a emite o nouă decizie, de menținere a hotărârii primei instanțe. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Iar potrivit art. 194 alin. (2) din același cod, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) – (3) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de 5 judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. 5 Din actele și lucrările dosarului prezentate și necontestate de părți, dar și determinate de instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare se atestă că la 10 martie 2021, în cadrul Autorității Naționale de Integritate a fost înregistrată sesizarea Direcției Generale Teritoriale Nord a Centrului Național Anticorupție nr. 12/719, prin care a fost solicitată inițierea unui control de specialitate în privința directorului Gimnaziului din satul Bumbăta, raionul Ungheni, Lucia Rădeanu privind respectarea regimului juridic al intereselor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

În conținutul sesizării s-a indicat, că în baza contractului individual de muncă nr. 16 din 7 noiembrie 2020 și a ordinului nr. 29 din 7 noiembrie 2020, directorul Gimnaziului din satul Bumbăta, Lucia Rădeanu, l-a angajat în câmpul muncii pe soțul ei Valeriu Rogut, în funcția de operator la cazangeria gimnaziului (f.d.3-8, dosar administrativ).

După o verificare prealabilă, în data de 24 martie 2021, inspectorul de integritate Doina Popovici a emis procesul-verbal de inițiere a controlului nr. 212/24, prin care a dispus inițierea controlului pe faptul unei eventuale încălcări a regimului juridic al conflictelor de interese, în privința Luciei Rădeanu, director al Gimnaziului din satul Bumbăta, fiind dispusă inițierea Luciei Rădeanu despre rezultatele procedurii de verificare prealabilă și inițiere în privința sa a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese și despre drepturile persoanei supuse controlului, potrivit art. 33 din Legea nr. 132/2016 (f.d.40-42,dosar administrativ).

Prin notificarea nr. 04-24/1498 din 25 martie 2021, inspectorul de integritate a solicitat Direcției educație Ungheni prezentarea copiei autentificate a următoarelor acte: ordinul/contractele de muncă prin care a fost numită/eliberată sau prelungită activitatea Luciei Rădeanu, de la începutul angajării până în prezent; fișele de post ale Luciei Rădeanu, de la începutul angajării până în prezent (f.d.49,dosar administrativ).

Prin notificarea nr. 04-24/1535 din 26 martie 2021, inspectorul de integritate a solicitat Gimnaziului Bumbăta prezentarea copiei autentificate a următoarelor acte: indicarea perioadei de activitate și funcțiile deținute de către Valeriu Rogut în instituție, cu anexarea tuturor actelor administrative (contract de muncă, ordine, dispoziții etc.)ceconfirmă angajarea/promovarea/suspendarea/eliberarea acestuia în/din funcțiile respective; fișa/fișele de post ale lui Valeriu Rogut în funcțiile deținute; contractul (ele) individuale de muncă încheiate/semnate (după caz) cu Valeriu Rogut; toate actele administrative/juridice (ordine, dispoziții, cereri, etc.) emise/semnate de către Lucia Rădeanu în privința lui Valeriu Rogut cu data de 11 februarie 2014 până în prezent; toate ordinele/dispozițiile prin care i-au fost acordate concedii de odihnă plătite sau din cont propriu începând cu 11 februarie 2014 până în prezent lui Valeriu Rogut; toate ordinele/dispozițiile prin care i-au fost acordate premii, sporuri și alte beneficii pecuniare etc. lui Valeriu Rogut începând cu 11 februarie 2014, prezent (f.d.51,dosar administrativ).

La 9 aprilie 2021, inspectorul de integritate Doina Popovici a expediat în adresa Luciei Rădeanu invitație, prin care i-a solicitat prezentarea în termen de 15 zile a punctului de vedere asupra legalității emiterii actelor administrative și 6 a încheierii actelor juridice de către aceasta în calitate de director al Gimnaziului din satul Bumbăta, în favoarea soțului Valeriu Rogut, ce formează obiectul controlului, și anume: ordinul nr. 40 din 8 august 2012 „la demisie”, ordinul nr. 41 din 8 august 2012 „la angajare”, contractul individual de muncă nr. 7a din 7 august 2012 încheiat pentru o perioadă nedeterminată, contractul individual de muncă nr. 7b din 8 august 2012 încheiat pentru o perioadă nedeterminată, acordul suplimentar la contractul individual de muncă nr. 7b din 8 august 2012 pentru prelungirea contractului menționat pentru o perioadă determinată 1 aprilie 2014 – 30 octombrie 2014, ordinul nr. 57 din 28 februarie 2014 „la acordarea unui premiu”, ordinul nr. 15b din 31 martie 2014 „la prelungirea CIM”, ordinul nr. 96 din 30 mai 2014 „la acordarea concediului ordinar”, ordinul nr. 6b din 31 octombrie 2014 „la încetarea CIM”, ordinul nr. 7 din 31 octombrie 2014 „la angajarea la muncă prin cumul”, CIM nr. 10 din 1 noiembrie 2014 încheiat pentru o perioadă determinată 1 noiembrie 2014 – 31 martie 2015, ordinul nr/ 80 din 20 februarie 2015 „la premiere”,

ordinul nr. 22 din 31 martie 2015 „la încetarea CIM”, ordinul nr. 23 din 1 aprilie 2015 „la angajare la muncă prin cumul”, CIM nr. 1 din 1 aprilie 2015 încheiat pentru o perioadă determinată 1 aprilie 2015 – 31 octombrie 2015, ordinul nr. 125 din 26 mai 2016 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 144 din 31 iulie 2015 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 21 din 14 septembrie 2015 „la premiere”, ordinul nr. 52 din 14 octombrie 2015 „la angajare la muncă prin cumul”, CIM nr. 14 din 14 octombrie 2015 încheiat pentru o perioadă determinată 15 octombrie 2015 – 15 aprilie 2016, ordinul nr. 9 din 8 aprilie 2016 „la încetare CIM”, ordinul nr. 29 din 13 octombrie 2016 „la angajarea la muncă prin cumul”, contract individual de muncă nr. 11 din 13 octombrie 2016 încheiat pentru o perioadă determinată 14 octombrie 2016 – 31 decembrie 2016, acord suplimentar la contractul individual de muncă nr. 11 din 13 octombrie 2016 pentru prelungirea contractului pentru o perioadă determinată 1 ianuarie 2017 – 10 ianuarie 2017, ordin nr. 39 din 30 decembrie 2016 „la prelungirea CIM nr. 11 din 13 octombrie 2016”, ordinul nr. 2 din 9 ianuarie 2017 „la încetarea CIM”, ordinul nr/ 9 din 18 ianuarie 2017 „la premiere”, ordinul nr. 60 din 28 iunie 2017 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 5 din 15 ianuarie 2018 „la premiere”,

ordinul nr. 48 din 30 mai 2015 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 40 din 26 aprilie 2016 „cu privire la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 74 din 28 iunie 2019 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 79 din 31 iulie 2019 „la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 130 din 30 octombrie 2019 „la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 8 din 28 ianuarie 2020 „cu privire la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 42 din 29 aprilie 2020 „la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 55a din 1 iunie 2020 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 66 din 30 iulie 2020 „la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 29 din 7 noiembrie 2020 încheiat pentru o perioadă determinată 7 noiembrie 2020 – 31 martie 2021, ordinul nr. 45 din 27 noiembrie 2020 „la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 1 din 29 ianuarie 2021 „demisie” (f.d.142, dosar administrativ).

7 Tot actele cauzei atestă că, la data de 26 aprilie 2021, Lucia Rădeanu a prezentat punctul de vedere în formă scrisă (f.d.144-146,dosar administrativ).

Urmare a examinării probatoriului administrat în cadrul controlului, pe 8 iunie 2021, inspectorul de integritate Doina Popovici a întocmit și emis actul de constatare nr. 179/24, prin care a constatat că Lucia Rădeanu, director al IP Gimnaziul Bumbăta, având interes personal rezultat din relațiile sale cu persoana apropiată – soțul acesteia Valeriu Rogut, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin: nedeclararea și nesoluționarea în termen prevăzut de legislație, a conflictelor de interese reale, emiterea actelor administrative și încheierea actelor juridice, fapt prin care a admis consumarea conflictelor de interese; a fost sesizată Direcția Educație Ungheni în termen de 5 zile din momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea inițierii procedurii de încetare a raporturilor de muncă ale Luciei Rădeanu, director al IP Gimnaziul Bumbăta, raionul Ungheni; a fost decăzută Lucia Rădeanu din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a actului de constatare, de la data încetării raporturilor de munci ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese;

a fost înscrisă Lucia Rădeanu în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică din data rămânerii definitive a actului de constatare, de la data încetării raporturilor de muncă ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese (f.d.155-164,dosar administrativ).

Pentru a se pronunța în acest sens, inspectorul de integritate a concluzionat că, Lucia Rădeanu, deținând funcția de director al instituției publice Gimnaziul Bumbăta în perioada 8 august 2012 – 29 ianuarie 2021, având ca atribuții în calitate de director al instituției de învățământ general angajarea, evaluarea, promovarea și eliberarea din funcție a personalului instituției potrivit Codului muncii și art. 13 alin. (2) din Legea nr. 547/1995 și ulterior potrivit art. 50 alin. (1) lit. c) din Codul educației, aprobat prin Legea nr. 152/2014, având interes personal rezultat din relațiile sale cu persoana apropiată – soțul Valeriu Rogut a emis acte administrative și a încheiat acte juridice în privința acestuia, după cum urmează: ordinul nr. 40 din 8 august 2012 „la demisie”, ordinul nr. 41 din 8 august 2012 „la angajare”, contractul individual de muncă nr. 7a din 7 august 2012 încheiat pentru o perioadă nedeterminată, contractul individual de muncă nr. 7b din 8 august 2012 încheiat pentru o perioadă nedeterminată, acordul suplimentar la contractul individual de muncă nr. 7b din 8 august 2012 pentru prelungirea contractului menționat pentru o perioadă determinată 1 aprilie 2014 – 30 octombrie 2014, ordinul nr. 57 din 28 februarie 2014 „la acordarea unui premiu”, ordinul nr. 15b din 31 martie 2014 „la prelungirea CIM”,

ordinul nr. 96 din 30 mai 2014 „la acordarea concediului ordinar”, ordinul nr. 6b din 31 octombrie 2014 „la încetarea CIM”, ordinul nr. 7 din 31 octombrie 2014 „la angajarea la muncă prin cumul”, CIM nr. 10 din 1 noiembrie 2014 încheiat pentru o perioadă determinată 1 noiembrie 2014 – 31 martie 2015, ordinul nr/ 80 din 20 februarie 2015 „la premiere”, ordinul nr. 22 8 din 31 martie 2015 „la încetarea CIM”, ordinul nr. 23 din 1 aprilie 2015 „la angajare la muncă prin cumul”, CIM nr. 1 din 1 aprilie 2015 încheiat pentru o perioadă determinată 1 aprilie 2015 – 31 octombrie 2015, ordinul nr. 125 din 26 mai 2016 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 144 din 31 iulie 2015 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 21 din 14 septembrie 2015 „la premiere”, ordinul nr. 52 din 14 octombrie 2015 „la angajare la muncă prin cumul”, CIM nr. 14 din 14 octombrie 2015 încheiat pentru o perioadă determinată 15 octombrie 2015 – 15 aprilie 2016, ordinul nr. 9 din 8 aprilie 2016 „la încetare CIM”, ordinul nr. 29 din 13 octombrie 2016 „la angajarea la muncă prin cumul”, contract individual de muncă nr. 11 din 13 octombrie 2016 încheiat pentru o perioadă determinată 14 octombrie 2016 – 31 decembrie 2016, acord suplimentar la contractul individual de muncă nr. 11 din 13 octombrie 2016 pentru prelungirea contractului pentru o perioadă determinată 1 ianuarie 2017 – 10 ianuarie 2017,

ordin nr. 39 din 30 decembrie 2016 „la prelungirea CIM nr. 11 din 13 octombrie 2016”, ordinul nr. 2 din 9 ianuarie 2017 „la încetarea CIM”, ordinul nr/ 9 din 18 ianuarie 2017 „la premiere”, ordinul nr. 60 din 28 iunie 2017 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 5 din 15 ianuarie 2018 „la premiere”, ordinul nr. 48 din 30 mai 2015 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 40 din 26 aprilie 2016 „cu privire la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 74 din 28 iunie 2019 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 79 din 31 iulie 2019 „la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 130 din 30 octombrie 2019 „la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 8 din 28 ianuarie 2020 „cu privire la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 42 din 29 aprilie 2020 „la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 55a din 1 iunie 2020 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 66 din 30 iulie 2020 „la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 29 din 7 noiembrie 2020 încheiat pentru o perioadă determinată 7 noiembrie 2020 – 31 martie 2021, ordinul nr. 45 din 27 noiembrie 2020 „la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 1 din 29 ianuarie 2021 „demisie”.

Totodată, inspectorul de integritate a susținut că, o parte din acte au fost emise până la 1 august 2016, când a intrat în vigoare Legea nr. 133/2016. Respectiv, luând în considerare competențele de soluționare a conflictelor de interese în anul 2012 – Comisia Națională de Integritate și coroborând prevederile art. 73 alin. (4) din Legea nr. 100/2017, potrivit cărora actul normativ produce efecte doar cât este în vigoare și, de regulă, nu poate fi retroactiv sau ultraactiv, inspectorul de integritate a considerat că acțiunile/inacțiunile Luciei Rădeanu privind încheierea actelor juridice cu persoanele apropiate până la data de 1 august 2016, nu pot fi aplicate în raport cu prevederile legislației în vigoare, și anume, Legea nr. 133/2016.

Considerând ilegalitatea actului de constatare nr. 179/24 din 8 iunie 2021, întocmit de către Inspectorul de integritate al Inspectoratului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate, Doina Popovici, reclamanta Lucia Rădeanu s-a adresat instanței de judecată cu prezenta cerere de apărare a drepturilor pretins încălcate, solicitând anularea acestuia (f.d.2-5). 9 Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță având ca obiect anularea actului administrativ individual defavorabil, s-a pronunțat în favoarea netemeiniciei acțiunii, pe care a respins-o ca fiind neîntemeiată (f.d.66- 73). Judecând apelul depus de Lucia Rădeanu, instanța de apel prin decizia din 7 iunie 2022 a conchis asupra temeiniciei acestuia, motiv pentru care l-a admis, a casat hotărârea primei instanțe și a pronunțat o decizie nouă, de admitere a acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Autoritatea Națională de Integritate, la emiterea actului actul de constatare nr. 179/24 din 8 iunie 2021, nu a respectat termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată. Or, procedura de control efectuată în privința Luciei Rădeanu s-a desfășurat cu încălcarea termenilor procedurii administrative, stabilită de Codul administrativ.

Cu referire la acest aspect, instanța de apel a constatat că începutul termenului de control corespunde zilei în care la Autoritatea Națională de Integritate a fost înregistrată sesizarea în privința Luciei Rădeanu – 10 martie 2021 și, respectiv, procedura de control urma a fi închisă în termen de 30 zile, adică până la data de 10 aprilie 2021. În cazul în care, inspectorul de integritate nu a reușit realizarea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, acesta era în drept să solicite prelungirea termenului de efectuare a controlului. Cu toate acestea, la dosarul cauzei nu a fost regăsit nici un demers de prelungire a termenului de efectuare a controlului, precum și a deciziei de prelungire a acestui termen.

Mai mult ca atât, pe toată durata procedurii administrative de 88 zile, inspectorul de integritate nu a întreprins un volum excesiv de mare de acțiuni, limitându-se doar la solicitarea unor acte de la Direcția Educație Ungheni, formularea unei interpelări către Agenția Servicii Publice, informarea subiectului declarării despre inițierea controlului și solicitarea explicațiilor de la subiect, situație ce denotă, că termenul de efectuare a controlului de 88 zile, este exagerat de mare și nejustificat. Corespunzător, fiind constatat cert, că Autoritatea Națională de Integritate a încălcat termenul de efectuare a procedurii administrative, s-a dedus că și actul de constatare a fost afectat de vicii de legalitate, motiv pentru care a fost anulat.

Or, încălcarea termenului de efectuare a controlului, constituie o încălcare a procedurii stabilite de lege și, constituie temei de anulare a actului de constatare. Cu referire la fondul cauzei, instanța de apel a constatat că actul de constatare nr. 179/24 din 8 iunie 2021, nu corespunde întocmai dispozițiilor art. 118 Codul administrativ, or, inspectorul de integritate nu s-a expus cu desăvârșire și concret asupra punctului de vedere prezentat de Lucia Rădeanu, în special, inspectorul de integritate a lăsat fără o apreciere aserțiunile subiectului controlului care a susținut, că Valeriu Rogut a beneficiat ca și ceilalți lucrători auxiliari de premiu în perioada anilor 2013-2018, conform Hotărârii Guvernului nr. 180/2013, iar începând cu 2019, conform Legii nr. 270/2018.

10 Totodată, pentru constatarea existenței unui conflict de interese real consumat, inspectorul de integritate urma să clarifice dacă există legătura de cauzalitate prin care la emiterea/semnarea actelor emise de reclamantă în privința persoanelor apropiate, a influențat sau a putut să influențeze îndeplinirea imparțială și obiectivă a funcției. În speță, inspectorul de integritate nu a constatat dacă, Lucia Rădeanu, în momentul când a emis actele juridice, și-a îndeplinit imparțial și neobiectiv funcția și a oferit careva facilități în raport cu alți angajați. Curtea de Apel Chișinău a constatat că nu există premise din care să se deducă concluzia că la soluționarea și semnarea actelor indicate, Lucia Rădeanu și-a îndeplinit imparțial și neobiectiv funcția, în condițiile în care, conform legislației muncii, angajatorul este obligat să emită ordinul de eliberare a angajatului în baza cererii angajatului, marja de discreție în acest caz este egală cu zero.

În același fel, inspectorul de integritate nu a supus analizei și nu a constatat cum la semnarea ordinelor de angajare, ordinelor de acordare a concediului, contractelor individuale de muncă, apelanta Lucia Rădeanu și-a îndeplinit părtinitor și subiectiv funcția și a oferit careva facilități în raport cu alți angajați. Corespunzător, la caz nu există premise din care să se deducă concluzia că la semnarea actelor invocate de inspectorul de integritate, Lucia Rădeanu și-a îndeplinit imparțial și neobiectiv funcția.

Totodată, a fost reținut că, la emiterea actului de constatare, inspectorul de integritate a lăsat fără o apreciere și fără răspuns, argumentul Luciei Rădeanu care a comunicat, că ordinele de acordare a premiilor, au fost emise în baza deciziei comisiei specializate interne de evaluare a performanțelor angajaților Gimnaziului Bumbăta, care de fapt conform competențelor a decis acordarea acestor premii, iar semnarea ordinelor în acest sens a constituit o formalitate. Or, în ordinele de stabilire a sporului pentru performanță, directorul Gimnaziului Bumbăta, Lucia Rădeanu a indicat în mod expres, că ordinele au fost emise în corespundere cu prevederile Legii nr. 270/2018, Regulamentul cadru cu privire la stabilirea sporului de performanță și ordinele de evaluare a performanțelor angajaților.

Circumstanțele relatate supra denotă că, inspectorul de integritate nu a analizat, constatat în modul stabilit întrunirea cumulativă a condițiilor, care ar confirma întrunirea componenței unui conflict de interese real consumat, astfel, nu a constatat încălcarea de către Lucia Rădeanu a regimului juridic al conflictelor de interese, motive pentru care se deduce, că soluția primei instanțe de menținere a actului administrativ contestat ca fiind unul legal - este greșită. În condițiile cazului, Curtea de Apel Chișinău a considerat că, actul de constatare este afectat și din motiv că, inspectorul de integritate a omis să-și motiveze decizia de a o decădea pe Lucia Rădeanu din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a actului de constatare (f.d.109-129).

11 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția dată de către instanța de apel contravine circumstanțelor cauzei, pe când concluzia primei instanțe despre necesitatea respingerii ca neîntemeiate a acțiunii este justă, ea având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită.

În acest context, instanța de recurs reiterează că întru soluționarea corectă a litigiului dedus judecății nu poate fi constrânsă, la examinarea litigiului dedus judecății doar prin prisma normelor invocate de către reclamantă, ci este liberă să le analizeze și în raport cu prevederile relevante pentru soluționarea justă a litigiului dedus judecății, importante fiind argumentele aduse în acest sens. Cu referire la primul temei invocat de Lucia Rădeanu și reținut de Curtea de Apel Chișinău întru dispunerea anulării actului de constatare nr. 179/24 din 8 iunie 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate, prin care a fost constatată nerespectarea termenului general în care o procedură administrativă trebuie finalizată, Colegiul reține prevederile art. 60 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, potrivit cărora termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul general curge de la: data prevăzută în lege pentru exercitarea unei atribuții stabilite; data înregistrării cererii de către autoritatea publică ierarhic superioară sau de cea de control sau data înregistrării cererii complete, după caz cu toate actele necesare, sau de la data la care petiția a fost transferată autorității publice competente. Dacă cererea nu este completă, autoritatea publică propune petiționarului să prezinte actele lipsă și stabilește un termen în acest sens.

De asemenea, instanța de recurs consideră imperioase cauzei și prevederile art. 10 alin. (1) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în vigoare la data efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia Rădeanu, conform cărora controlul averii și al intereselor personale ale subiecților declarării se efectuează de către Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Articolul 37 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia Rădeanu, prevede expres că după repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea controlului. Prevederile art. 31, art. 32 alin. (3)–(5), art. 33, art. 34 alin. (2), art. 35 și 36 se aplică în mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

12 Prevederile art. 32 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia Rădeanu, stabilesc că în procesul de control al averii și al intereselor personale, inspectorul de integritate verifică datele și informațiile privind averea existentă a persoanei supuse controlului, precum și modificările patrimoniale intervenite pe durata exercitării mandatului, a funcției publice și de demnitate publică. Controlul poate fi efectuat pe durata exercitării mandatului, a funcției publice și de demnitate publică, precum și în decurs de un an după încetarea exercitării acestora.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că art. 60 din Codul administrativ prevede termenul general de 30 de zile în care o procedură administrativă trebuie finalizată, dacă legea nu prevede altfel. Respectiv, prevederea legală este o normă generală, care admite excepțiile prevăzute de lege. La caz, procedura administrativă în cadrul controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor este reglementată de legea specială, Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, care și urmează a fi aplicată la caz.

Or, conform art. 5 alin. (2) și (3) al Legii nr. 100 din data de 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, stipulează că normele juridice generale sînt aplicabile fie tuturor raporturilor sociale sau subiecților de drept, fie unor categorii de raporturi sau de subiecți, fără a-și pierde caracterul de generalitate. Normele juridice speciale sînt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de divergență între o normă generală și o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială.

Prin urmare, instanța de recurs relevă că, procedura administrativă în cadrul controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor este reglementată de Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, care nu prevede în mod expres un termen de finalizare a procedurii administrative. Legea nominalizată stabilește mai multe termene în cadrul cărora inspectorul de integritate urmează să efectueze anumite acțiuni, care cumulativ depășesc termenul general de 30 de zile. Astfel, art. 31 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia Rădeanu, prevede că, în termen de 15 zile de la data repartizării sesizărilor, inspectorul de integritate efectuează verificarea prealabilă a acestora.

În cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate verifică respectarea condițiilor de formă și conținut ale sesizărilor și existența bănuielii rezonabile privind încălcarea regimului juridic de declarare a averii și a intereselor personale. Verificarea prealabilă include validarea datelor din declarațiile de avere și interese 13 personale prin intermediul sistemului informațional e-Integritate. Verificarea prealabilă se finalizează cu emiterea unui proces-verbal de inițiere a controlului sau de refuz al inițierii controlului. Prevederile art. 32 alin. (3) și (4) din Legea menționată stabilesc că, în procesul de control al averii și intereselor personale, inspectorul de integritate are dreptul să solicite oricăror persoane fizice sau persoane juridice de drept public ori privat, inclusiv instituțiilor financiare, documentele și informațiile necesare pentru realizarea controlului.

La solicitarea inspectorului de integritate, subiecții menționați la alin. (3) sînt obligați să prezinte Autorității, în termen de 15 zile de la recepționarea solicitării, pe suport de hîrtie sau în format electronic, datele, informațiile, înscrisurile și documentele justificative solicitate.

Conform art. 34 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia Rădeanu, dacă după exprimarea verbală sau în scris a punctului de vedere al persoanei supuse controlului se constată că între averea dobîndită în timpul exercitării mandatelor, a funcțiilor publice sau de demnitate publică și veniturile obținute în aceeași perioadă este o diferență substanțială și deținerea averii are caracter nejustificat sau dacă persoana supusă controlului nu se prezintă, în termen de 15 zile de la confirmarea recepționării invitației, să-și prezinte punctul de vedere, inspectorul de integritate întocmește un act de constatare, cauza fiind transmisă în instanța de judecată competentă spre examinare în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate.

Dacă recepționarea invitației nu este confirmată mai mult de 30 de zile de la expedierea acesteia, inspectorul de integritate întocmește actul de constatare numai după expirarea a 15 zile de la expedierea unei invitații repetate, indiferent de faptul dacă a fost sau nu confirmată recepționarea invitației repetate, cauza fiind transmisă instanței de judecată competente spre examinare în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate. Confiscarea se poate referi la întreaga valoare a averii deținute de subiectul declarării, la valoarea unei părți din aceasta sau a unui bun/unor bunuri determinate.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel greșit a aplicat prevederile art. 60 din Codul administrativ, în circumstanțele în care legea specială ce reglementează procedura efectuării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor și anume, Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, stabilește mai multe termene în cadrul cărora inspectorul de integritate urmează să efectueze anumite acțiuni, care cumulativ depășesc termenul general de 30 de zile, prevăzut de art. 60 din Codul administrativ.

Instanța de recurs relevă că, Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, nu prevede expres termenul general în care procedura administrativă de efectuare a controlului trebuie finalizată. Or, procedura de efectuare a controlului privind respectarea regimului juridic al 14 conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor implică întreprinderea de către inspectorul de integritate a mai multor acțiuni pentru acumularea informațiilor și materialelor necesare stabilirii circumstențelor cauzei, ceea ce necesită un termen nedeterminat, din motiv că nu se cunoaște inițial care va fi comportamentul participanților la procedura administrativă și dacă aceștia vor reacționa în termenele stabilite.

În circumstanțele reținute se impune concluzia că, procedura administrativă inițiată de inspectorul de integritate în cadrul unui control, este mult mai complexă și necesită un termen mai extins decât cel general prevăzut de art. 60 din Codul administrativ, întru efectuarea tuturor acțiunilor, cum ar fi înaintarea demersurilor, interpelărilor, răspunsurilor, solicitarea explicațiilor, cercetarea înscrisurilor, care se face și prin intermediul oficiului poștal, fapt ce necesită o perioadă de timp mai mare. Totodată, instanța de recurs remarcă că, procedura administrativă în fiecare caz este diferită, din motiv că aceasta demarează în dependență de complexitatea acțiunilor întreprinse în cadrul efectuării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, precum și a numărului de persoane implicate în această procedură.

Or, din acest motiv legiuitorul nu a operat cu un termen general, în care trebuie finalizată o procedură administrativă inițiată în temeiul Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 și Legii privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016. Reieșind din cele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că Curtea de Apel Chișinău greșit a dispus anularea actului administrativ individual contestat inclusiv pe motivul nerespectării termenului prevăzut de Codul administrativ, în care o procedură administrativă urmează a fi finisată.

Cu referire la al doilea motiv invocat de Lucia Rădeanu și reținut de Curtea de Apel Chișinău întru dispunerea anulării actului de constatare nr. 179/24 din 8 iunie 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate, netemeinicia actului de constatare nr. 179/24 din 8 iunie 2021, emis de Autoritatea Națională de Integritate, Colegiul reține că pentru justa soluționare a speței, urmează a se stabili dacă reclamanta Lucia Rădeanu, director al Gimnaziului din satul Bumbăta, prin acțiunile sale a admis încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese prevăzut de Legea nr. 133 din 17 iunie 2016. Din conținutul art. 1 alin. (2) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia Rădeanu, rezultă că scopul acestei legi constă în instituirea măsurilor de prevenire și de combatere a îmbogățirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate, precum și a încălcării regimului juridic al restricțiilor și limitărilor.

Cu altve cuvinte, scopul acesteia este de a lua măsurile necesare ca subiectul declarării să nu permită compromiterea procesului de luare a deciziilor 15 oficiale și de administrație publică din cauza intereselor și relațiilor lor personale. În conformitate cu art. 2 din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia Rădeanu, conflict de interese este situația în care subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii.

Conform aceleiași norme, interesul personal este orice interes material sau nematerial al subiectului declarării ce rezultă din activitățile sale în calitate de persoană privată, din relațiile sale cu persoane apropiate sau cu persoane juridice și alți agenți economici, indiferent de tipul de proprietate, din relațiile sau afiliațiile sale cu organizații necomerciale, inclusiv cu partidele politice și cu organizațiile internaționale. În acest context, Curtea reține că restricțiile în discuție se bazează pe ideea că subiectele declarării ar putea să-și neglijeze atribuțiile de serviciu, în detrimentul interesului public.

În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia Rădeanu, în domeniul exercitării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, Autoritatea constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor. Potrivit art. 17 alin. (1) din aceiași lege, inspectorul de integritate este persoana angajată în această funcție prin concurs și care este responsabil de efectuarea controlului averii și al intereselor personale, privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

Conform art. 3 alin. (1) lit. a) al Legii privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia Rădeanu, subiecți ai declarării averii și a intereselor personale sînt: persoanele care dețin funcțiile de demnitate publică prevăzute în anexa la Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică. În conformitate cu prevederile art. 31 din Legea integrității nr. 82 din 25 mai 2017, controlul conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor ale agenților publici subiecți ai declarării averii și intereselor personale se efectuează de către Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu prevederile legislației ce reglementează statutul Autorității și ale legislației privind declararea și controlul averii și intereselor personale.

Iar în corespundere cu prevederile art. 19 lit. b) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia Rădeanu, inspectorii de integritate desfășoară următoarele activități: 16 efectuează controlul averilor și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

Potrivit art. 12 alin. (3)-(7) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia Rădeanu, conflictul de interese real apare în cazul în care subiectul declarării este chemat să rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să încheie direct sau prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea unei decizii în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sînt apropiate, persoanele fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și care influențează sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică.

În cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat: a) să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află; b) să nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau prin intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică pînă la soluționarea conflictului de interese.

Informarea despre apariția unui conflict de interese real se va face pînă la soluționarea cererii/demersului, emiterea actului administrativ, încheierea, directă sau prin intermediul unei persoane terțe, a actului juridic, participarea la luarea deciziei sau luarea deciziei și va lua forma unei declarații scrise ce trebuie să conțină date despre natura conflictului de interese și despre modul în care acesta influențează sau poate influenta îndeplinirea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică. Declarația privind conflictul de interese real se înregistrează în Registrul declarațiilor privind conflicte de interese, ținut conform anexei nr.4 de către persoana desemnată de conducătorul organizației publice.

Președintele Republicii Moldova, Președintele și deputații Parlamentului, Prim-ministrul, membrii Guvernului, Procurorul General, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, deputații Adunării Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia, președinții de raioane, consilierii locali, primarii și alți conducători ai organizațiilor publice sînt obligați să informeze Autoritatea Națională de Integritate imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la data constatării, despre orice situație de conflict de interese real în care se află, în modul stabilit la alin.(5). Sub acest aspect și raportând normele legal enunțate la circumstanțele litigiului dedus judecății, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că prima instanță corect a concluzionat despre netemeinicia acțiunii și respingerea acesteia ca fiind neîntemneiată.

Aceasta deoarece Lucia Rădeanu în calitate de Director al IP Gimnaziul Bumbăta, având interes personal rezultat din relațiile sale cu persoana apropiată – soțul acesteia Valeriu Rogut, a încălcat regimul juridic al conflictelor de 17 interesele manifestat prin nedeclararea și nesoluționarea în termenul prevăzut de legislație a conflictelor de interese reale, emiterea actelor administrative și încheierea actelor juridice, fapt prin care a admis consumarea conflictelor de interese.

Cu alte cuvinte, Colegiul reține că, Lucia Rădeanu, exercitând funcția de director al IP Gimnaziul Bumbăta, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese prin nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 12 alin. (4) lit. (a) și (b), art. 12 alin. (5), alin. (7) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale și nesoluționarea conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 14 alin. (2)-(4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia Rădeanu.

Or, prin emiterea/semnarea actelor administrative ce vizează persoana apropiată, soțul Valeriu Rogut: ordinul nr. 29 din 13 octombrie 2016 „la angajarea la muncă prin cumul”, contract individual de muncă nr. 11 din 13 octombrie 2016 încheiat pentru o perioadă determinată 14 octombrie 2016 – 31 decembrie 2016, acord suplimentar la contractul individual de muncă nr. 11 din 13 octombrie 2016 pentru prelungirea contractului pentru o perioadă determinată 1 ianuarie 2017 – 10 ianuarie 2017, ordin nr. 39 din 30 decembrie 2016 „la prelungirea CIM nr. 11 din 13 octombrie 2016”, ordinul nr. 2 din 9 ianuarie 2017 „la încetarea CIM”, ordinul nr/ 9 din 18 ianuarie 2017 „la premiere”, ordinul nr. 60 din 28 iunie 2017 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 5 din 15 ianuarie 2018 „la premiere”, ordinul nr. 48 din 30 mai 2015 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 40 din 26 aprilie 2016 „cu privire la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 74 din 28 iunie 2019 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 79 din 31 iulie 2019 „la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 130 din 30 octombrie 2019 „la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 8 din 28 ianuarie 2020 „cu privire la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 42 din 29 aprilie 2020 „la stabilirea sporului pentru performanță”,

ordinul nr. 55a din 1 iunie 2020 „la acordarea concediului de odihnă”, ordinul nr. 66 din 30 iulie 2020 „la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 29 din 7 noiembrie 2020 încheiat pentru o perioadă determinată 7 noiembrie 2020 – 31 martie 2021, ordinul nr. 45 din 27 noiembrie 2020 „la stabilirea sporului pentru performanță”, ordinul nr. 1 din 29 ianuarie 2021 „demisie”, de fapt s-a admis consumarea conflictelor de interese, în conformitate cu art. 12 alin. (10) al Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul relevă prevederile art. 14 alin. (2) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia Rădeanu, potrivit cărora conflictul de interese real se soluționează de către subiectul declarării, conducătorul organizației publice, Autoritatea Națională de Integritate sau Consiliul de Integritate, după caz. 18 Totodată conform art. 14 alin. (3) și (4) din aceiași lege, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia Rădeanu, pînă la soluționarea conflictului de interese real, subiectului declarării îi este interzisă întreprinderea oricărei acțiuni pe cauza dată, cu excepția abținerii.

Subiectul declarării poate soluționa conflictul de interese real în care se află prin abținerea de la rezolvarea cererii/demersului, de la emiterea/adoptarea actului administrativ, de la încheierea actului juridic, de la participarea la luarea unei decizii sau luarea deciziei/votare, informînd toate părțile vizate de decizia respectivă în privința măsurilor luate pentru a proteja corectitudinea procesului de luare a deciziilor. Respectiv, reieșind din conflictul de interese generat din relația cu persoana apropiată (soțul), prima instanță corect a conchis asupra temeiniciei concluziei Autorității Naționale de Integritate precum că reclamanta ținând cont de funcția pe care aceasta o deținea era obligată să întreprindă acțiunile impuse de legislație întru declararea în termen și soluționarea prin abținere a conflictelor de interese în care s-a aflat, condiție însă ce nu se atestă la caz.

Or, Lucia Rădeanu contrar art. 12 alin. (4) lit. a) și b) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 133 din 17 iunie 2016: - nu a informat șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află; - a rezolvat cererea/demersul, a emis actul administrativ, a încheiat, direct actul juridic, a participat la luarea deciziei până la soluționarea conflictului de interese; - nu s-a abținut de la semnarea actelor enunțate supra în privința persoanei apropiate, a soțului său, a ignorat obligația legală de a soluționa prin abținere conflictul de interese real atunci când a primit spre semnare actele enunțate supra, fapt prin care a admis consumarea conflictelor de interese.

Or, potrivit art. 12 alin. (10) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia Rădeanu, conflictul de interese consumat reprezintă fapta subiectului declarării de rezolvare a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere directă sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de participare la luarea unei decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică cu încălcarea prevederilor alin. (4) și (7). Prin urmare, sunt întemeiate argumentele recursului precum că actul de constatare nr. 179/24 din 8 iunie 2021, întocmit de către Inspectorul de integritate al Inspectoratului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate, Doina Popovici, a fost emis cu respectarea prevederilor legale, iar constatările, concluziile și deciziile inspectorului de integritate sunt fondate și argumentate, motiv pentru care prima instanță corect a concluzionat că nu există temei de anulare a acestuia.

Or, reclamanta s-a aflat în situație de conflict de interese real, pe care nu l-a declarat și nu l-a soluționat în termenele și modul prevăzute de 19 Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, iar pe cale de consecință întemeiat a intervenit necesitatea de atragere a acesteia la răspundere juridică pentru lipsă de integritate de care a dat dovadă. Cât privesc argumentele reclamantei preluate de instanța de apel precum că semnătura reclamantei la emiterea actelor administrative și încheierea actelor juridice în privința persoanei apropiate, soțul acesteia Valeriu Rogut, ar fi avut un caracter formal de consfințire a actelor administrative, acestea nu pot fi reținute întru respingerea recursului și menținerea actului judecătoresc recurat, or, Lucia Rădeanu nu a avut dreptul conform legii de a semna acte administrative/juridice în adresa persoanei apropiate.

Totodată, nu doar luarea unilaterală a deciziilor în adresa persoanelor apropiate dar și participarea la luarea deliberată a deciziilor este pasibilă sancționării. Din aceste cirumstanțe se resping și argumentele reclamantei preluate de instanța de apel precum că inspectorul de integritate a lăsat fără o apreciere aserțiunile subiectului controlului care a susținut, că Valeriu Rogut a beneficiat ca și ceilalți lucrători auxiliari de premiu în perioada anilor 2013-2018, conform Hotărârii Guvernului nr. 180/2013, iar începând cu 2019, conform Legii nr. 270/2018 și nu a clarificat dacă există legătura de cauzalitate prin care la emiterea/semnarea actelor emise de reclamantă în privința persoanei apropiate, a influențat sau a putut să influențeze îndeplinirea imparțială și obiectivă a funcției.

Referitor la argumentele reclamantei preluate de instabța de apel privind pretinsa încălcare de către inspectorul de integritate a proporționalității sancțiunilor aplicate în raport cu încălcarea admisă de intimata/reclamantă, Colegiul reține prevederile art. 23 alin. (4) și (6) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către Lucia Rădeanu, potrivit căruia fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie temei pentru tragere la răspundere contravențională, penală și/sau, după caz, pentru revocarea, destituirea sau încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în cauză.

Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor alin. (3)-(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor eligibile, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau din data încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, ea nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. Curtea Europeană a menționat că articolul 4 din Protocolul nr. 7 nu interzice desfășurarea completă a două proceduri concomitente, dacă sunt respectate câteva condiții.

În acest sens, pentru a nu exista dublarea unei pedepse (bis), autoritățile statale trebuie să demonstreze în mod convingător că procedurile dublate în discuție au „o legătură suficientă, din punct de vedere 20 substanțial și temporal” (a se vedea A și B v. Norvegia, 15 noiembrie 2016, §130). Cu alte cuvinte, trebuie să se demonstreze că acestea au fost combinate de o manieră integrată, astfel încât să formeze un întreg coerent. Acest fapt nu presupune doar că scopurile urmărite și mijloacele utilizate pentru a le realiza ar trebui să fie, în esență, complementare și legate din punct de vedere temporal, ci și că posibilele consecințe ale organizării tratamentului juridic al conduitei în discuție de o asemenea manieră ar trebui să fie proporționale și previzibile pentru justițiabili.

Pentru a se stabili dacă există o legătură materială suficient de strânsă între procedurile duale de sancționare, trebuie să se aibă în vedere în special următoarele criterii: (i) dacă procedurile diferite urmăresc scopuri complementare și abordează, astfel, diferitele aspecte ale faptei în discuție nu doar la modul abstract, ci și la modul concret; (ii) dacă dublarea procedurilor vizate reprezintă o consecință previzibilă, atât din punct de vedere juridic, cât și în practică, a aceleiași conduite imputate (idem); (iii) dacă seturile de proceduri sunt desfășurate de o asemenea manieră încât să evite, în măsura posibilului, orice dublare în colectarea, ca și în evaluarea probelor, în special dacă interacțiunea adecvată dintre diferitele autorități competente care stabilesc faptele în primul set are loc, de asemenea, în celălalt set; (iv) dacă calculul și luarea în considerare a sancțiunii impuse în prima procedură la momentul aplicării sancțiunii din cea de-a doua procedură nu implică o sarcină excesivă pentru persoana în discuție, fiind indicat să existe o procedură de compensare pentru evitarea unui asemenea risc (a se vedea A și B v. Norvegia, citată supra, § 132) (§ 20). Cu referire la legătura substanțială, Colegiul observă că, în conformitate cu articolul 12 alin. (4) din Legea privind declararea averii și intereselor personale,

în cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat să informeze organul ierarhic superior imediat și să nu rezolve sau să emită acte administrative până la soluționarea conflictului de interese, în caz contrar fiind pasibil de răspundere contravențională, conform articolului 3132 alineatele (1) și (2) din Codul contravențional. Prin urmare, Colegiul constată că răspunderea contravențională devine incidentă pentru „nedeclararea” și „nesoluționarea” conflictului de interese real existent, adică pentru inacțiunea subiectului. În același timp, pentru conflictul de interese consumat (acțiunea subiectului) interdicția intervine ca sancțiune de a mai exercita o funcție publică pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării [articolul 23 alin. (6) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale].

Prin acțiunea subiectului se înțelege fapta subiectului declarării de rezolvare a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere directă sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de participare la luarea unei decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică cu încălcarea prevederilor legii. De asemenea, Colegiul a stabilit că legislatorul a definit clar tipurile de conflicte de interese și limita întinderii acestora, fiind previzibile consecințele 21 lor în funcție de acțiunea/inacțiunea subiectului. Consecințele încălcării prevederilor conținute în Legea privind declararea averii și a intereselor personale sunt previzibile pentru destinatarii normelor.

Astfel, subiectul declarării este obligat să declare și să soluționeze un conflict de interese real pentru a evita survenirea conflictului de interese consumat (în cazul acestor inacțiuni survenind răspunderea contravențională sau penală, după caz), iar în situația în care subiectul totuși prin acțiune admite conflictul de interese consumat, inspectorul de integritate aplică prin actul de constatare interdicția stabilită de articolul 23 alin. (6) din Legea privind declararea averii și intereselor personale. Prin urmare, Colegiul observă că aceste două proceduri (sancțiuni) se referă la aspecte diferite ale actului care aduce atingere intereselor societății. Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a menționat că persoanele care exercită o activitate profesională trebuie să dea dovadă de o prudență mai mare în cadrul activității lor și este de așteptat ca acestea să-și asume riscurile inerente activității lor (Sekmadienis Ltd.

v. Lituania, 30 ianuarie 2018, § 65; Satakunnan Markkinapörssi Oy și Satamedia Oy v. Finlanda [MC], 27 iunie 2017, § 145). Având în vedere aceste considerente, Colegiul reține ca întemeiată concluzia Autorității Naționale de Integritate, înserată în actul de constatare nr. 179/24 din 8 iunie 2021 privind încălcarea de către Lucia Rădeanu în calitate de Director al IP Gimnaziul Bumbăta, a regimului juridic al conflictului de interese, manifestat prin nedeclararea și nesoluționarea în termenul prevăzut de legislație a conflictelor de interese reale, emiterea actelor administrative și încheierea actelor juridice în privința soțului Valeriu Rogut, fapt prin care s-a admis consumarea conflictelor de interese, motiv pentru care inspectorul de integritate corect i-a aplicat prin actul de constatare interdicția stabilită de articolul 23 alin. (6) din Legea privind declararea averii și intereselor personale.

În aceiași ordine de idei, instanța de recurs respinge și referirea Curții de Apel Chișinău la practica decizională a autorității publice intimate (reflectată pe site-ul Autorității https://www.ani.md/ro/acte-constatare), prin care inspectorii de integritate nu întotdeauna au aplicat sancțiuni precum decăderea persoanei din exercitarea unei funcții și înscrierea acesteia în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică de demnitate publică, deoarece acest argument nu constituie temei de respingere a recursului, întrucât circumstanțele stabilite în cadrul controalelor privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către subiecți sunt diferite.

Circumstanțele respective în plus justifică, că argumentele Luciei Rădeanu invocate în acțiune sunt neîntemeiate, motiv pentru care prima instanță corect a respins acțiunea. Or, actul de constatare nr. 179/24 din 8 iunie 2021, emis de Autoritatea Națională de Integritate în privința Luciei Rădeanu este unul legal și întemeiat, autoritatea publică pârâtă respectând în acest sens procedura de emitere a actului administrativ, și anume, actul a fost emis de către un organ competent și în corespundere cu normele legii materiale aplicabile speței, iar contrariul în cadrul procesului de judecată organizat cu respectarea principiilor contradictorialității și al egalității de tratament nu a fost demonstrat.

22 Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu aprecierea greșită a probelor, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și de a menține hotărârea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. În conformitate cu 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.

Se casează integral decizia din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se emite o nouă decizie, prin care se menține hotărârea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Lucia Rădeanu împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului administrativ individual defavorabil. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Aliona Miron 23