3ra-1072/22 — privind anularea actelor administrative

3ra-1072/22 — privind anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1072/22

2-20029425-01-3ra-13102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: G. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

07 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Oleg Alexa,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Alexa Oleg împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova

și Inspectoratul General de Carabineri al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova cu privire la anularea actelor administrative, încasarea salariului pentru

absența forțată de la muncă, încasarea compensației în locul restabilirii la locul de

muncă și încasarea salariului,

împotriva deciziei din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Oleg Alexa, s-a admis apelul depus de Ministerul Afacerilor

Interne al Republicii Moldova și s-a casat parțial hotărârea din 21 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și emisă în partea dată o nouă decizie,

c o n s t a t ă :

La 02 martie 2020 Oleg Alexa a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne al

RM și Inspectoratului General de Carabinieri al MAI al RM prin care a solicitat

anularea ordinului Departamentului Trupelor de Carabinieri nr. 257ef. din 18

noiembrie 2019 „Cu privire la întreruperea raporturilor de muncă”, prin care în

conformitate cu prevederile art. 35 alin. (3) lit. h) al Legii nr. 162 din 22 iulie 2005 cu

privire la statutul militarilor, s-a eliberat din serviciu militar prin contract, cu trecerea

în rezerva Forțelor Armate ale RM, locotenent-colonelul Oleg Alexa, șef adjunct

Direcție, șef al Serviciului evidență contabilă și executare bugetară al Direcției

financiare a DTC, anularea Ordinului (de zi) al Inspectoratului General de Carabinieri

nr. 224 din 22 noiembrie 2019, prin care s-a exclus din listele efectivului DTC și de la

toate drepturile de aprovizionare de la 19 noiembrie 2019 pe locotenent-colonel Oleg

Alexa, șef adjunct Direcție, șef al Serviciului evidență contabilă și executare bugetară

al Direcției financiare a DTC, anularea refuzului Ministerului Afacerilor Interne nr.

44/22-352 din 29 ianuarie 2020, de a satisface cererea prealabilă, încasarea salariului

pentru toată perioada de absența forțată de la locul de muncă, încasarea compensației

de cel puțin 3 salarii medii lunare în locul restabilirii la locul de muncă, încasarea de la

1

Ministerul Afacerilor Interne a salariului pentru perioada de activitate 27 decembrie

2018 – 18 ianuarie 2019 precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că a activat în cadrul organelor

afacerilor interne în perioada 31 martie 2003 – noiembrie 2019. Ultimele funcții

deținute au fost: șef-adjunct al Direcției audit intern a MAI (2012-2019) și șef-adjunct

al Direcției Financiare a DTC a MAI (01-11.2019), fiind eliberat cu reducerea funcției.

Astfel, a precizat că pe data de 27 decembrie 2019 i-a fost adus la cunoștință extrasul

din ordinul de zi al ex-comandantului Inspectoratului General de Carabinieri al MAI,

colonel A. Dănilă, nr. 224 din 22 noiembrie 2019, precum că a fost exclus din listele

efectivului Departamentului Trupelor de Carabinieri al MAI și de la toate drepturile de

la 19 noiembrie 2019, retroactiv pe o perioadă de 8 zile.

A menționat reclamantul că potrivit deciziei Consiliului pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității din 03 septembrie 2018, cauza nr.

45/18, s-a constatat faptul victimizării sale cu un caracter prelungit în perioada anilor

2016-2018, precum și lipsirea nemotivată de numeroase premii, cu implicarea în

procesul dat a fostului șef al DGRU a MAI, A. Dănilă și șefului SRU a DMI a MAI,

A. Chircă, decizie care a fost menținută și de instanțele de judecată.

Situațiile de victimizare a sa, continuă pînă în prezent. Spre exemplu, după

preavizarea din 18 septembrie 2019, avînd pe parcursul a 17 ani de activitate în cadrul

MAI doar rezultate pozitive, nu i s-a propus nici o funcție în cadrul Comandamentului

General al Inspectoratului General de Carabinieri al MAI, fiind preferate alte persoane

nou-angajate sau transferate din alte structuri, fiind radiat din tabelul nominal al

unității militare înainte de predarea de-facto a gestiunii și funcției. La fel, reclamantul

a invocat că i-au fost ignorate mai multe rapoarte de a i se acorda concediul de odihnă

pentru anul 2019, pentru anul 2018, inclusiv dreptul la concediu din motive familiale

la 11 noiembrie 2019 și 15 noiembrie 2019 – necesitatea acordării ajutorului mamei

sale care a suferit o intervenție chirurgicală.

A remarcat reclamantul că i s-a refuzat dreptul la timpul de odihnă în schimbul

zilelor de odihnă lucrate în perioada anului 2019 sau remunerarea acestora, la timpul

cuvenit pentru căutarea unui nou loc de muncă, precum și de a fi radiat din listele DTC

după acordarea zilelor de concediu pe care le avea, fiind ratată posibilitatea de a se

transfera la un nou loc de muncă în perioada dată.

În luna noiembrie 2019 i s-au reținut contribuții în fondul social în mărime de

3348,06 de lei, ceea ce depășește limita admisă de 5 salarii medii lunare pe economie.

Autoritățile au refuzat solicitările de a i se elibera certificate privind funcțiile deținute

în MAI. Doar pe 10 decembrie 2019 i s-au eliberat parțial actele solicitate. Conform

ordinului de zi al Inspectoratului General de Carabinieri al MAI nr. 224 din 22

noiembrie 2019, s-a dispus achitarea a 83 de zile de concediu nefolosite, deși urma să

beneficieze de 117 zile calendaristice de concediu, dintre care 45 de zile pentru anul

2019, 50 de zile pentru anul 2018, 22 de zile pentru anul 2017, cu o diferență de 34 de

zile. În timpul concediului pentru anul 2017, s-a aflat și în cel medical din 05.12.2019,

însă nu a beneficiat de ultimul pînă în prezent. Nu i s-a asigurat respectarea procedurii

în raport cu Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă și nu i s-a oferit indemnizația

de șomer de 3 solde lunare.

Ulterior, prin cererea de concretizare, reclamantul a solicitat anularea refuzului

Ministerului Afacerilor Interne nr. 44/22-352 din 29 ianuarie 2020 de a satisface

cererea prealabilă din 18 decembrie 2019; anularea ordinelor DTC nr. 257ef. din 18

noiembrie 2019 și Inspectoratului General de Carabinieri al MAI (de zi) nr. 224 din 22

2

noiembrie 2019; a încasa din contul pîrîților salariul pentru toată absența forțată de la

locul de muncă; a încasa de la pîrîți o compensație de cel puțin 3 salarii medii lunare

în locul restabilirii la locul de muncă; a încasa de la Ministerul Afacerilor Interne în

beneficiul reclamantului salariul pentru perioada de activitate 24 decembrie 2018 – 21

ianuarie 2019; a încasa de la Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul reclamantului

150000 de lei de cu titlu de prejudiciu moral, precum și cheltuielile de judecată. (f.d.

133, vol. I)

Prin încheierea din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea

reclamantului Oleg Alexa, în partea ce ține de pretenția privind repararea prejudiciului

moral, a fost declarată inadmisibilă. (f.d. 87-88, vol. II)

Prin hotărîrea din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea

în contencios administrativ depusă de Alexa Oleg a fost admisă parțial.

A fost încasat din contul Ministerului Afacerilor Interne al RM în beneficiul lui

Oleg Alexa salariul pentru perioada de activitate 24 decembrie 2018 – 20 ianuarie

încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și încasarea compensației în

locul restabilirii la locul de muncă, au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

A fost încasat din contul Ministerului Afacerilor Interne al RM în beneficiul lui

Oleg Alexa cheltuielile de asistență juridică, în sumă de 5000 de lei. În rest, pretențiile

reclamantului privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică au fost respinse, ca

neîntemeiate. (f.d. 89, vol. II)

Dispozitivul hotărârii din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, a fost notificat lui Oleg Alexa precum și Ministerului Afacerilor Interne al

RM, prin intermediul preprezentantului Denis Beliman la data de 21 iulie 2021, fapt

confirmat prin semnăturile olografe aplicate pe recipisa anexată la materialele cauzei.

(f.d.90, vol. II)

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 02 august 2021 Ministerul

Afacerilor Interne al RM a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 21 iulie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea

hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă

acțiunea înaintată de Oleg Alexa. (f.d.99, vol. II)

La 05 august 2021 Alexa Oleg a depus recurs împotriva încheierea din 21 iulie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând anularea încheierii primei

instanțe, cu emiterea unei noi decizii. (f.d. 101-112, vol. II)

La 13 august 2021, prin intermediul poștei electronice, avocatul Eugeniu

Musteață, în interesele lui Oleg Alexa, iar la 19 august 2021 nemijlocit Oleg Alexa, au

depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii primei

instanțe în partea pretențiilor respinse și emiterea în aceasta parte a unei noi decizii,

prin care acțiunea să fie admisă integral. (f.d. 114, 120, vol. II)

La 13 octombrie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a expediat în adresa

participanților la proces copia hotărârii motivate a primei instanțe (f.d.98, vol.II), care

a fost notificată Ministerului Afacerilor Interne al RM la data de 10 noiembrie 2021,

iar lui Oleg Alexa la data de 13 noiembrie 2021, fapt confirmat prin avizele de recepție

anexate la materialele cauzei. (f.d.123/124, vol.II)

La 15 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice cât și prin intermediul

Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, Oleg Alexa

a depus motivarea apelului (f.d. 128/159, vol.II).

3

La 19 noiembrie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții de Apel Chișinău, Ministerul Afacerilor Interne al RM a depus

motivarea apelului. (f.d.160/164, vol.II)

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelurile depuse

de către Oleg Alexa și de către Ministerul Afacerilor Interne al RM împotriva hotărârii

din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia 20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins recursul

depus de Oleg Alexa împotriva încheierii din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, prin care acțiunea reclamantului Oleg Alexa, în partea ce ține de

pretenția privind repararea prejudiciului moral, a fost declarată inadmisibilă.

(f.d.185/190, vol.II)

Prin decizia din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Alexa Oleg. A fost admis apelul depus de Ministerul Afacerilor Interne al

RM. A fost casată parțial hotărârea din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, în partea admiterii acțiunii și încasării salariului pentru perioada de activitate

24 decembrie 2018 – 20 ianuarie 2019 și încasării cheltuielilor de judecată, cu

emiterea în partea casată a unei noi decizii, prin care a fost respinse ca neîntemeiate

pretențiile reclamantului Oleg Alexa privind încasarea salariului pentru perioada de

activitate 24 decembrie 2018 – 20 ianuarie 2019 și a cheltuielilor de judecată. În rest,

în partea respingerii acțiunii reclamantului, hotărârea din 21 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău sediul Râșcani a fost menținută fără modificări.

Pentru a decide astfel, Completul specializat al instanței de apel analizând

prevederile pct. 1 din Hotărârea Guvernului RM nr. 332 din 18 iulie 2019 cu privire la

organizarea și funcționarea Inspectoratului General de Carabinieri, art. 2, alin. 1) art.

13 alin. (1), art. 14 alin. (1) și (2) din Legea RM nr. 219 din 08 noiembrie 2018 cu

privire la Inspectoratul General de Carabinieri, art. 35 alin. 3), lit. h) din Legea RM nr.

162-XVI din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor, în raport cu materialele

cauzei, a constatat că prima instanța just a ajuns la o concluzie corectă despre

netemeinicia pretenției reclamantului privind anularea ordinului Departamentului

Trupelor de Carabinieri nr. 257ef. din 18 noiembrie 2019, întrucât acesta este emis de

organul competent, cu respectarea procedurii și aplicarea corectă a normelor materiale.

Or, în măsura în care legalitatea vizează actele autorităților publice, exigența este ca

acestea să acționeze în strictă conformitate cu actele legislative, în limita atribuțiilor

care le-au fost conferite și cu respectarea procedurii reglementate de lege.

La caz, Completul specializat al instanței de apel a notat că prima instanța corect

a reținut că la examinarea cererii în anulare, legalitatea unui act administrativ urmează

a fi examinată prin prisma triplului test al legalității, care verifică dacă actul contestat

a fost emis cu respectarea competenței, a procedurii prevăzute de lege și dacă este

legal în fond.

În speță, Completul specializat al instanței de apel a menționat că instanța a

constatat cu certitudine că funcția deținută anterior de reclamantul Alexa Oleg în

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, a fost redusă, fapt despre care

reclamantul a fost preavizat. Or, în preavizul primit de către reclamant, este indicat

expres că ultimul este preavizat că funcția deținută se reduce (f.d. 214, vol. I).

În aceste condiții, Completul specializat al instanței de apel a conchis că prima

instanța just a respins argumentul reclamantului, precum că în preaviz nu este indicat

despre reducerea funcției.

4

A mai reiterat Completul specializat al instanței de apel că la data de 08

octombrie 2019 reclamantului i-au fost propuse funcțiile de ofițer în Secția

management operațional sau al Serviciului planificare metodică din cadrul Centrului

de instruire a Inspectoratului General de Carabinieri. Însă, Alexa Oleg tot la aceiași

dată a depus raport, prin care a refuzat ocuparea a uneia din funcțiile propuse de

Inspectoratul General de Carabinieri. (f.d.17, dosar administrativ)

Prin urmare, Completul specializat al instanței de apel a considerat că prima

instanța corect a concluzionat că, în speță, nu poate fi invocat dreptul preferențial

prevăzut de art. 183 din Codul muncii, care prevede că în caz de reducere a numărului

sau a statelor de personal, de dreptul preferențial de a fi lăsați la lucru beneficiază

salariații cu o calificare și productivitate a muncii mai înaltă.

În circumstanțele respective, Completul specializat al instanței de apel a

menționat că prima instanța just a constatat că devine incident temeiul prevăzut de art.

35 alin. 3), lit. h) din Legea RM nr. 162-XVI din 22 iulie 2005 cu privire la statutul

militarilor, potrivit căruia, eliberarea militarilor din serviciul militar prin contract se

efectuează în urma unor măsuri de organizare – dacă este imposibilă folosirea

militarului într-o funcție similară celei deținute în serviciul militar și dacă el nu

acceptă să fie transferat într-o funcție inferioară. Or, acest temei a fost aplicat de către

angajator în mod justificat, legal și întemeiat.

Subsecvent, Completul specializat al instanței de apel a remarcat că, ordinul nr.

257 ef. din 18 noiembrie 2019, a fost emis în cadrul unui scop licit și în exercitarea cu

bună-credință și diligență a dreptului discreționar al Departamentului Trupelor de

Carabineri, în contextul în care, în legătură cu reorganizarea Departamentului în

Inspectoratul General de Carabineri și aprobarea noilor state de personal prin ordinul

Inspectoratului General de Carabineri nr. 172 din 10 septembrie 2019, funcția

reclamantului a fost redusă, iar folosirea acestuia într-o funcție similară celei deținute

în serviciul militar era imposibilă, ultimul refuzând să fie transferat într-o funcție

inferioară. Or, după cum reiese din materialele cauzei, raporturile de muncă dintre

Alexa Oleg și Departamentul Trupelor de Carabinieri, nu au fost încetate instantaneu,

ultimul fiind preavizat despre reducerea funcției deținute.

La fel, Completul specializat al instanței de apel a stabilit că probatoriul cauzei

denotă că reclamantului i-au fost asigurate toate garanțiile sociale și materiale aferente

încetării raporturilor juridice de muncă, în circumstanțele ce nu depind de voința

părților.

Cu referire la poziția reclamantului, prin care acesta își întemeiază pretenția de

declarare a ilegalității întreruperii raporturilor de muncă, inclusiv prin faptul că în

perioada de activitate în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, acesta a înregistrat

numai rezultate pozitive, Completul specializat al instanței de apel a menționat că

argumentele respective nu sunt relevante la caz și corect nu au fost reținute de prima

instanța, deoarece normele imperative ale legislației cu privire la statutul militarilor,

expres prevăd survenirea eliberării militarilor din serviciul militar prin contract, în caz

de reorganizare, dacă este imposibilă folosirea militarului într-o funcție similară celei

deținute în serviciul militar și dacă el nu acceptă să fie transferat într-o funcție

inferioară.

Iar, la caz, Completul specializat al instanței de apel a subliniat că reclamantul

Alexa Oleg nu a prezentat instanței de judecată nici o probă de natură să răstoarne

legalitatea ordinului Departamentului Trupelor de Carabineri nr. 257 ef. din 18

noiembrie 2019.

5

Completul specializat al instanței de apel a mai reține ca fiind fondate constatările

primei instanței că dreptul la muncă, alegerea profesiei, precum și a locului de muncă

vizează posibilitatea oricărei persoane de a exercita profesia sau meseria pe care și-o

dorește, în condițiile prevăzute de legislator, și nu vizează obligația statului de a

garanta accesul tuturor persoanelor la toate profesiile.

Cu referire la prevederile art. 6 din Codul muncii, Completul specializat al

instanței de apel a notat că libertatea muncii nu poate fi una absolută și nelimitată. Or,

legislația muncii condiționează încadrarea în câmpul muncii de întrunirea anumitor

condiții, la fel, stabilește situațiile de încetare a raporturilor de muncă.

În lumina celor relatate, Completul specializat al instanței de apel a ajuns la

concluzia că hotărârea primei instanțe în partea respingerii pretenției reclamantului

privind anularea ordinului Departamentului Trupelor de Carabinieri nr. 257ef. din 18

noiembrie 2019, este legală și întemeiată, urmând a fi menținută.

Cu referire la pretenția reclamantului privind anularea Ordinului (de zi) al

Inspectoratului General de Carabinieri nr. 224 din 22 noiembrie 2019, prin care a fost

exclus din listele efectivului DTC și de la toate drepturile de aprovizionare de la 19

noiembrie 2019 pe locotenent-colonelul Alexa Oleg, șef adjunct Direcție, șef al

Serviciului evidență contabilă și executare bugetară al Direcției financiare a DTC,

Completul specializat al instanței de apel pornind de la legalitatea ordinului cu privire

la întreruperea raporturilor de muncă, a conchis că prima instanța corect a dispus

respingerea ca fiind nefondată, pe cale de consecință, și a pretenției privind anularea

ordinului Inspectoratului General de Carabinieri (de zi) nr. 224 din 22 noiembrie 2019.

În acest sens, Completul specializat al instanței de apel a notat că prin Ordinul

Inspectoratului General de Carabinieri (de zi) nr. 224 din 22 noiembrie 2019, s-a

dispus excluderea lui Alexa Oleg din listele efectivului DTC și de la toate drepturile de

aprovizionare, de la 19 noiembrie 2019 (f.d.13 dosar administrativ).

De asemenea, Completul specializat al instanței de apel a notat că ordinul

respectiv a fost emis în corespundere cu prevederile Regulamentului cu privire la

modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 941/2006, și a fost adoptat întru executarea Legii nr.162-XVI din 22

iulie 2005 cu privire la statutul militarilor.

Astfel, Completul specializat al instanței de apel ținând cont că ordinul respectiv

reglementează modul de eliberare a lui Alexa Oleg din serviciul militar (inclusiv

dispoziții ce țin de achitarea compensațiilor bănești în legătură cu eliberarea din

serviciul militar și recunoașterea dreptului la indemnizație unică de eliberare din

serviciu), precum și având în vedere legalitatea eliberării din serviciul militar prin

contract al reclamantului, a constat că prima instanța just a respins, pe cale de

consecință și pretenția reclamantului de anulare a Ordinului Inspectoratului General de

Carabinieri (de zi) nr. 224 din 22 noiembrie 2019.

La fel, Completul specializat al instanței de apel a stabilit că prima instanța just a

concluzionat că urmează a fi respinsă și cerința reclamantului Alexa Oleg privind

anularea refuzului Ministerului Afacerilor Interne nr. 44/22-352 din 29 ianuarie 2020,

prin prisma art. 224 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, potrivit căruia, eventuala

decizie de soluționare a cererii prealabile urmează a fi anulată, ca fiind ilegală, odată

cu anularea actului administrativ individual. Or, odată ce s-a stabilit netemeinicia

pretenției reclamantului privind anularea actului administrativ individual defavorabil,

subsecvent se respinge și pretenția privind anularea deciziei pe marginea cererii

prealabile, deoarece pretențiile respective sunt indisolubil legate una de alta.

6

Cu referire la pretențiile reclamantului privind încasarea salariului pentru toată

perioada de absența forțată de la locul de muncă și încasarea compensației de cel puțin

3 salarii medii lunare în locul restabilirii la locul de muncă, Completul specializat al

instanței de apel analizând prevederile art. 90 alin. (1), (4) din Codul muncii, a conchis

că prima instanța just a respins pretențiile respective ca neîntemeiate.

Astfel, Completul specializat al instanței de apel ținând cont de faptul că prima

instanța întemeiat a ajuns la concluzie despre netemeinicia pretențiilor reclamantului

privind anularea ordinului Departamentului Trupelor de Carabinieri nr. 257ef. din 18

noiembrie 2019; anularea Ordinului (de zi) al Inspectoratului General de Carabinieri

nr. 224 din 22 noiembrie 2019; anularea refuzului Ministerului Afacerilor Interne nr.

44/22-352 din 29 ianuarie 2020, de a satisface cererea prealabilă; încasarea salariului

pentru toată perioada de absența forțată de la locul de muncă și încasarea compensației

de cel puțin 3 salarii medii lunare în locul restabilirii la locul de muncă, a conchis

respingerea apelului depus de Alexa Oleg și menținerea hotărârii în partea pretențiilor

respinse.

Cu referire la pretenția reclamantului privind încasarea de la Ministerul

Afacerilor Interne a salariului pentru perioada de activitate 27 decembrie 2018 – 18

ianuarie 2019, Completul specializat al instanței de apel a constat că prima instanța a

apreciat pretenția respectivă ca fiind întemeiată, dispunând admiterea acesteia. Însă, în

opinia instanței de apel o astfel de concluzie vine în contradicție cu materialul probator

al dosarului.

Astfel, Completul specializat al instanței de apela notat că după cum rezultă din

materialele dosarului, Alexa Oleg a activat în cadrul aparatului central al Ministerului

Afacerilor Interne în funcții publice cu statut special de la 31 ianuarie 2003 până la 20

ianuarie 2019, iar de la 21 ianuarie 2019 până la 22 noiembrie 2019 a îndeplinit

serviciul în trupele de carabinieri, care conform actelor normative se consideră

serviciu militar.

La 03 octombrie 2017, în temeiul Ordinului MAI nr. 288 cu privire la preavizarea

personalului aparatului central al MAI, Alexa Oleg a fost preavizat privind reducerea

funcției deținute. (f.d. 102, vol. I)

În perioada termenului de preavizare, în temeiul solicitării înaintate de către

Alexa Oleg (raport depus la 24 octombrie 2017), începând cu 30 octombrie 2017,

conducerea Ministerului i-a oferit posibilitatea acestuia să utilizeze concediul de

odihnă pentru perioada de activitate a anului 2017 și a tuturor restanțelor acumulate la

concediu pentru anii precedenți, care s-a finisat la 05 noiembrie 2018 (ordinul MAI nr.

186ef din 27 octombrie 2017). (f.d. 104, 105-106, vol. I)

La 23 octombrie 2018 Alexa Oleg a depus raport cu privire la acordarea

restanțelor acumulate în legătură cu perioadele de aflare în concediu de odihnă anual

suprapuse (total/parțial) cu concediile medicale (certificate de concediu medical seria

01 nr.089879 din 16 iulie 2018, nr.071616 din 16 august 2018 și nr.090627 din 06

august 2018), în temeiul cărora concediul de odihnă a fost prelungit cu 49 zile

calendaristice, de la 06 noiembrie 2018 până la 24 decembrie 2018 (Ordinul MAI

nr.213ef. din 02 noiembrie 2018). (f.d. 107; 111, vol. I)

Astfel, până la lichidarea funcției acestuia și încetarea raporturilor de serviciu,

rămăseseră 3 zile. Însă, în timpul concediului anual de odihnă din perioada 06

noiembrie 2018 - 24 decembrie 2018, Serviciul medical a expediat Secției resurse

umane a Ministerului Afacerilor Interne al RM certificatul de concediu medical seria

7

01 nr. 092904 din 05 decembrie 2018, motiv pentru care raporturile de serviciu nu au

fost încetate la 28 decembrie 2018 (ultima zi de preaviz).

Prin urmare, Completul specializat al instanței de apel a constatat că probatoriul

cauzei denotă că conducerea Ministerului a decis prelungirea concediului de odihnă

anual, decizia Ministerului Afacerilor Interne al RM fiind bazată pe prevederile alin.

(4) al aceluiași articol, conform căruia, este interzisă neacordarea concediului de

odihnă anual timp de 2 ani consecutivi.

Completul specializat al instanșei de apel a mai precizat că la 05 februarie 2019

Alexa Oleg a depus un alt raport cu privire la restanța acumulată în legătură cu

perioada suprapusă cu concediul medical (certificat de concediu medical seria 01 nr.

092904 din 05 decembrie 2018).

Reieșind din cele menționate și având ca temei art. 118 alin. (6) al Codului

muncii și indicației conducerii Ministerului, în baza certificatului de concediu medical

seria 01 nr.092904 din 05 decembrie 2018, concediul de odihnă a fost prelungit cu 20

zile calendaristice, de la 27 decembrie 2018 până la 18 ianuarie 2019, în acest sens

fiind emis Ordinul MAI nr. 13ef din 08 februarie 2019. (f.d. 114, vol. I)

Înacest sens, Completul specializat al instanței de apel analizând prevederile art.

93 alin. (1) din Codul administrativ, în coraport cu materialele dosarului, a stabilit că

reclamantul nu a prezentat nici o probă pertinentă care ar atesta că în perioada 27

decembrie 2018 - 18 ianuarie 2019, acesta s-ar fi aflat la serviciu.

Iar, în astfel de circumstanțe, Completul specializat al instanței de apel a apreciat

ca neîntemeiată soluția primei instanțe de a admite pretenția nominalizată a

reclamantului și a dispune încasarea din contul Ministerului Afacerilor Interne în

beneficiul lui Alexa Oleg a salariului pentru perioada de activitate 24 decembrie 2018-

20 ianuarie 2019.

La fel, Completul specializat al instanței de apel a stabilit că netemeinicia

pretenției nominalizate este confirmată și prin înscrisurile prezentate de reprezentantul

Ministerului Afacerilor Interneal RM cu privire la intrările/ieșirile în/din sediul

Ministerului Afacerilor Interne a lui Alexa Oleg.

Cu referire la pretenția reclamantului privind compensarea cheltuielilor de

judecată, Completul specializat al instanței de apel a menționat că în urma examinării

cauzei, s-a stabilit că acțiunea depusă de Alexa Oleg este neîntemeiată și urmează a fi

respinsă, subsecvent va respinge și cererea acestuia privind compensarea cheltuielilor

de judecată, întrucât prevederile art. 96 din Codul de procedură civilă reprezintă un

drept procedural exclusiv al participanților la proces care au obținut câștig de cauză,

circumstanțe care însă nu sunt întrunite în prezenta speță.

În continuare, Completul specializat al instanței de apel a apreciat critic

argumentul apelantului Alexa Oleg că prima instanța a decis legalitatea actului de

încetare a contractului individual de muncă, deși acesta nu este anexat la dosar. Or, la

materialele dosarului administrativ prezentat de Inspectoratul General de Carabinieri

al MAI al RM, este anexat atât ordinul Departamentului Trupelor de Carabinieri nr.

257ef. din 18 noiembrie 2019 „Cu privire la întreruperea raporturilor de muncă”, cât și

Ordinul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 224 din 22 noiembrie 2019, prin

care s-a exclus din listele efectivului DTC și de la toate drepturile de aprovizionare de

la 19 noiembrie 2019, respectiv, nu poate fi vorba despre examinarea cauzei fără

aprecierea probelor relevante în acest sens de către instanța de fond.

În circumstanțele menționate, Completul specializat al instanței de apel a ajuns la

concluzia de a respinge apelul depus de Alexa Oleg, a admite apelul depus de

8

Ministerul Afacerilor Interne și a casa parțial hotărârea din 21 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, în partea admiterii pretenției privind încasarea salariului

pentru perioada de activitate 24 decembriue 2018 – 20 ianuarie 2019 și încasarea

cheltuielilor de judecată, cu emiterea în partea casată a unei noi decizii prin care

pretenția nominalizată a reclamantului și cererea privind compensarea cheltuielilor de

judecată, au fost respinse ca neîntemeiate.

La 11 august 2022, prin intermediul poștei electronice, cît și prin intermediul

Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, Oleg Alexa

a depus recurs nemotivat, iar 07 noiembrie 2022 motivarea recursului împotriva

deciziei din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și parțial hotărîrea primei instanțe în

partea în care au fost respinse și ignorate pretențiile reclamantului ce țin de anularea

actelor administrative, încasarea salariului pentru absență forțată de la muncă,

încasarea compensației în locul restabilirii la locul de muncă și recuperarea

cheltuielilor judiciare.

În susținerea recursului recurenta a indicat motivele în fapt și de drept invocate pe

parcursul examinării cauzei în prima instanță cât și în instanța de apel, suplimentar

invocând că decizia Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată și ilegală, prin faptul că

instanța de apel a interpretarea eronat normele legale și nu s-a aplicat legea ce urma a

fi aplicată, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la

proces, iar încălcări ale instanței de apel a prejudiciat fondul cauzei și a dus la

soluționarea greșită a litigiului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 12 iulie 2022, în

ședință publică. (f.d.227, vol.II)

Totodată, din actele dosarului se atestă că dispozitivul deciziei din 12 iulie 2022 a

Curții de Apel Chișinău a fost expediat pentru notificare participanților la proces prin

intermediul poștei electronice la data de 19 iulie 2022, fapt confirmat prin extrasul din

poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.240, vol.II)

Decizia motivată din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost notificată

participanților la proces prin intermediul poștei electronice 07 octombrie 2022, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.241,

vol.II)

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul nemotivat, cât și motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

9

La 07 noiembrie 2022, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de

recurs, într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului

poștal, a expediat în adresa intimaților Ministerului Afacerilor Interne al RM și

Inspectoratului General de Carabinieri al MAI Aal RM, copia recursului depus de

Oleg Alexa, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul

de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării

principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere

a referinței. (f.d.14, vol. III)

Prin referința depusă la 16 noiembrie 2022, Ministerul Afacerilor Interne al RM a

solicitat ca recursul depus de Oleg Alexa împotriva deciziei din 12 iulie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, să fie respins ca neîntemiat. (f.d.15/18, vol. III)

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Oleg Alexa, în raport cu

materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

10

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil

recursul depus de Oleg Alexa.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Oleg Alexa, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

11