3r-293/20 — anularea ordinului de concediere, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru absenta fortata de la munca si incasarea penalitatilor

Dosarul nr. 3r-293/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (O. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

D E C I Z I E

11 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul depus de Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de Ghennadii Caraman împotriva Inspectoratului General de Carabinieri al

Ministerului Afacerilor Interne, persoană terță Eduard Carauș privind anularea

ordinului cu privire la întreruperea raporturilor de muncă, restabilirea în serviciu,

încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și încasarea penalităților,

împotriva încheierii din 05 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 19 mai 2020 Ghennadii Caraman a adresat cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne,

terț Eduard Carauș, concretizată pe parcursul examinării cauzei, solicitând anularea

ordinului nr.82 ef. din 30 aprilie 2020 privind întreruperea raporturilor de muncă,

restabilirea în serviciu, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă,

încasarea penalităților, prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

La 26 mai 2020, 09 iunie 2020, 29 iunie 2020 Caraman Ghennadii a depus cereri

suplimentare la acțiunea înaintată la data de 19 mai 2020.

Prin încheierea din 04 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

declarat inadmisibilă pretenția înaintată de Ghennadii Caraman împotriva

Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne, persoană

terță Eduard Carauș, privind repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei,

din motiv că cererea privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin

emiterea unui act administrativ individual sau normativ ilegal, poate fi depusă după ce

hotărârea instanței de judecată prin care s-a anulat actul administrativ ilegal a rămas

definitivă (f.d. 166-167, vol.I).

Prin hotărârea din 04 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediu Rîșcani, a fost

anulat ordinul Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne

nr. 82 ef din 30 aprilie 2020, privind eliberarea din serviciu în temeiul art. 85 alin. 2

Codul muncii.

1

A fost restabilit în serviciu militar, locotenent-colonelul Caraman Ghennadii, șef

al secției pregătire fizică și sport a Inspectoratului General de Carabinieri al

Ministerului Afacerilor Interne.

A fost încasat din contul Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne, în beneficiul reclamantului, salariul pentru întreaga perioadă de

absență forțată de la muncă și penalități în mărime de 0,3% din suma neplătită în

termen.

Hotărârea în partea restabilirii în serviciu militar și încasării unui salariu mediu

urma a fi executată imediat (f.d. 164, 180-190, vol.I).

Prin decizia din 05 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de

Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne împotriva

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 04 august 2020 s-a declarat

inadmisibil pe motiv că apelul motivat a fost depus după expirarea termenului prevăzut

de lege (f.d.217-218, vol.I).

La 08 octombrie 2020 Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne, a depus cerere de recurs solicitând casarea deciziei din 05

octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel pentru repunerea în termen a cererii de apel motivate.

În motivarea recursului a indicat că, la 05 august 2020 Inspectoratul General de

Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a luat cunoștință cu dispozitivul hotărârii

din 04 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în aceeași zi a depus

cererea de apel nemotivată, în termenul stabilit de art. 362 alin. (1) Cod de procedură

civilă și art. 232 alin. (1) din Codul administrativ. Ulterior, prin decizia instanței de

apel din 05 octombrie 2020 apelul motivat depus de Inspectoratul General de

Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a fost declarat inadmisibil, invocându-se

că ar fi fost depus tardiv și că nu s-ar fi solicitat repunerea în termen.

Astfel încheierea contestată este una pripită, neîntemeiată și pasibilă de a fi

casată. În susținerea poziției recurentul a invocat că pe 26 august 2020 Inspectoratul

General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a făcut cunoștință cu

hotărârea motivată, fiind recepționată prin poșta electronică. Începând cu această dată

s-a început a calcula termenul de 30 de zile pentru depunerea apelului motivat în baza

art. 232 din Codul administrativ.

La 24 septembrie 2020 cererea de apel motivată a fost întocmită semnată și

transmisă persoanelor responsabile pentru a expedia corespondența în adresa instanței

de apel, în acest caz nefiind necesară solicitarea privind repunerea în termen a apelului.

Apelul motivat a fost expediat în adresa instanței de apel abia la 29 septembrie 2020,

deoarece în perioada 21–29 septembrie 2020, persoanele responsabile de trimiterile

poștale s-au aflat în izolare la domiciliu, despre acest fapt Direcția juridică neavând

informație.

Consideră recurentul, că în acest caz este inevitabilă casarea deciziei Curții de

Apel Chișinău din 05 octombrie 2020, cu ulterioara repunere în termen a apelului

motivat.

La 22 octombrie 2020 Ghennadii Caraman a depus referință la cererea de recurs,

solicitând respingerea recursului depus de Inspectoratul General de Carabinieri al

Ministerului Afacerilor Interne, cu menținerea încheierii din 05 octombrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău ca fiind întemeiată și legală (f.d. 1-8, vol.II)

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

2

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 05 octombrie 2020,

care a fost recepționată de către recurent prin intermediul poștei electronice la data de

05 octombrie 2020 (f.d. 219, vol.I). Astfel, recursul din 08 octombrie 2020 este depus

cu respectarea termenului prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Inspectoratul General de

Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne, urmează a fi respins cu menținerea

încheierii contestate.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului.

Din conținutul recursului, rezultă că recurentul nu este de acord cu încheierea din

05 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care cererea de apel depusă de

Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne împotriva

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 04 august 2020, a fost declarată

inadmisibilă deoarece motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut de

lege, iar repunerea în termen apelantul nu a solicitat.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța

de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil

în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

În conformitate cu prevederile art. 232 alin. (2) din Codul administrativ motivarea

apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării

hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune

la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Prin prisma normei enunțate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ relevă că dispozitivul hotărârii instanței de fond a fost

pronunțat public la 04 august 2020 (f.d. 164, vol.I). La 05 august 2020 recurentul a

depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii instanței de fond și a invocat că

asupra motivelor de fapt și de drept, Inspectoratul General de Carabinieri al

Ministerului Afacerilor Interne se va expune în momentul recepționării hotărârii

motivate (f.d. 173-174, 175-176, vol.I).

Potrivit extrasului din poșta electronică, se confirmă că în adresa Inspectoratului

General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne, la 26 august 2020 a fost

expediată hotărârea motivată din 04 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani (f.d. 192-193, vol.I).

Prin urmare, termenul de depunere a apelului motivat a început să curgă de la 27

august 2020 și a expirat la data de 25 septembrie 2020, aceasta fiind ultima zi de

depunere a apelului motivat, însă în acest interval de timp Inspectoratul General de

Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne nu a depus apel motivat, apelul motivat

fiind înregistrat în instanța de apel abia la 29 septembrie 2020 (f.d. 201-202, 212-215,

216, vol.I).

3

Completul specializat concluzionează ca fiind corectă soluția instanței de apel

prin care a fost declarat apelul inadmisibil din motivul că cererea de apel motivată nu a

fost depusă în termenul prevăzut de lege.

Astfel, este cert că Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor

Interne, rezervându-și dreptul de a depune apelul motivat după recepționarea hotărârii

motivate, primind la 26 august 2020 hotărârea motivată a instanței de fond nu s-a

conformat prevederilor legale și nu a depus apelul motivat în termenul stabilit la art.

232 alin. (2) din Codul administrativ.

Argumentul recurentului că apelul motivat a fost întocmit și transmis pentru

expedierea la Curtea de Apel Chișinău în termen, însă din motiv că persoanele

responsabile de expedierea poștei s-au aflat în regim de izolare la domiciliu în perioada

21–29 septembrie 2020, instanța de recurs îl consideră neîntemeiat, deoarece în

conformitate cu prevederile art. 65 alin. (1) Cod administrativ, culpa unui reprezentant

legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Mai mult, reprezentantul

Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne, fiind

interesat de soarta dosarului despre care cunoștea cu certitudine că se află pe rolul

instanței de judecată, a dispus de suficient timp de a depune cererea de apel motivată,

în termen. Reprezentantul a avut posibilitate, fără a fi implicate persoanele

responsabile de expedierea corespondenței, care se aflau în regim de autoizolare, să

expedieze apelul motivat în termen prin intermediul poștei electronice, însă

reprezentantul a expediat apelul prin poșta electronică la 29 septembrie 2020, la fel

peste termenul stabilit de lege.

Așadar, motivele invocate de către recurent privind imposibilitatea depunerii

apelului în termen, nu constituie temei de admitere a recursului. Or, Inspectoratul

General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a cunoscut despre modul de

derulare a procesului în instanța de fond și deci a fost obligat la intervale rezonabile de

timp să manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarului despre care cunoștea

cu certitudine că se află pe rolul instanței cu participarea sa și să respecte termenele

prevăzute de lege, adică urma să întreprindă toate măsurile necesare de protejarea

drepturilor sale, inclusiv prin acțiuni concludente de informare în privința modului de

derulare a procesului prin care să demonstreze păstrarea interesului față de caz și

imposibilitatea de a se familiariza cu hotărârea adoptată într-un asemenea mod, pentru

a dispune de posibilitatea contestării hotărârii în termen.

Astfel, în contextul prevederilor art. 232 alin. (2) Cod administrativ, este de

înțeles că ține de obligația părților de a prezenta motivarea apelului în termen de 30 de

zile de la data notificării hotărârii motivate, ceea ce la caz nu s-a respectat.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține că în cazul acceptării unui apel tardiv se va încălca principiul securității

raporturilor juridice, garantat de art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului,

ceea ce este inadmisibil.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor

Omului garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație

referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat

însă, în practica sa constantă, că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această

privința, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată

ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui

termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra Fosta Republică Yugoslavă a

4

Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra Spaniei), în care înalta

Curte a arătat, că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul

la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de

apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține

încheierea contestată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne și se menține încheierea din 05 octombrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5