3ra-1100/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea recalcularii si achitarii pensiei

3ra-1100/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea recalcularii si achitarii pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1100/22

2-20050147-01-3ra-21102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

30 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Buzdugan Ruslan, reprezentat

de avocatul Musteață Eugeniu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Buzdugan Ruslan împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, persoană terță

Centrul Național Anticorupție cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil, obligarea recalculării și achitării pensiei,

împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

casată integral hotărârea din 16 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani și emisă o nouă decizie, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 24 februarie 2020, Buzdugan Ruslan a depus la Judecătoria Comrat, sediul

central cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

oficiul teritorial Comrat, persoană terță Centrul Național Anticorupție cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea recalculării și

achitării pensiei.

În motivarea acțiunii a indicat că a activat în cadrul subdiviziunilor Ministerului

Afacerilor Interne, iar la data de 25 martie 2016, s-a eliberat din serviciu, cu

stabilirea pensiei pe linia Ministerului Afacerilor Interne.

A explicat că la 21 aprilie 2016, s-a reangajat în cadrul Ministerului Justiției,

iar la 5 mai 2016, a fost transferat în cadrul Inspectoratului General al Poliției.

A menționat că ulterior la 14 februarie 2017, s-a angajat în serviciul Centrului

Național Anticorupție, prin transfer din cadrul Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne, iar la data de 31 octombrie 2019 a demisionat în

1

temeiul art. 34 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la Centrul Național Anticorupție

nr. 1104 din 6 iunie 2002.

În contextul dat a relatat că la 26 noiembrie 2019, în temeiul art. 61 alin. (2) din

Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993, s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Comrat, cu cererea nr. 12/2019/1504, prin care a solicitat recalcularea

pensiei pentru vechimea în serviciu.

Drept urmare, prin decizia nr. 12/2019/19815 din 3 decembrie 2019, a primit

refuz, pe motiv că, beneficiază de pensie pentru vechime în muncă, iar dreptul la

pensie apare o singură dată după eliberarea din serviciu, cu dreptul de a fi recalculată

în condițiile legii, iar legislația în vigoare nu prevede stabilirea repetată a dreptului

la pensie după o eventuală reangajare în serviciu.

A indicat că decizia sus-menționată a fost contestată la Casa Națională de

Asigurări Sociale și a fost menținută prin răspunsul cu nr. B-107/20 din 29 ianuarie

2020.

Este de părere că refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale expus în decizia

nr. 12/2019/19815 din 3 decembrie 2019, este ilegal și neîntemeiat, deoarece

conform art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, recalcularea pensiilor

stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și

familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi, se efectuează

în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare.

Astfel, a remarcat că dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce

i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada

precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și

nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 47 din Constituția Republicii

Moldova, art. 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

art. 61 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993,

pct. 4 lit. a) din Hotărârea Guvernului cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor

Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul

sistemului administrației penitenciare nr. 78 din 21 februarie 1994.

A solicitat, admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind ilegal și neîntemeiat

refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale expus în decizia nr. 12/2019/19815 din

3 decembrie 2019 cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a recalcula

și achita pensia pentru vechimea în muncă în serviciu reieșind din media lunară

pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din 31 octombrie 2019.

Prin încheierea din 25 februarie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central

prezenta cauză a fost transmisă Judecătoriei Chișinău pentru examinare în fond

conform competenței teritoriale.

La 26 iunie 2020, Buzdugan Ruslan a depus cerere de concretizare a pretențiilor

din acțiune, solicitând recunoașterea ca fiind ilegală și neîntemeiată decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Comrat nr. 12/2019/19815 din 29 noiembrie 2019

2

și refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-107 din 29 ianuarie 2020, oferit

la cererea prealabilă din 17 ianuarie 2020 și obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale de a recalcula și achita pensia pentru vechimea în serviciu reieșind din media

lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din 31 octombrie

2019, reieșind din vechimea în muncă de 27 ani și 26 zile, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată. Totodată a indicat în calitate de pârât - Casa Națională de

Asigurări Sociale.

Prin hotărârea din 16 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost admisă acțiunea, fiind anulată decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Comrat privind respingerea cererii în stabilirea pensiei nr. 12/2019/19815 din 29

noiembrie 2019 și decizia Casei Național de Asigurări Sociale nr. B-107/20 din 29

ianuarie 2020 privind examinarea cererii prealabile, și a fost obligată Casa Națională

de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea și achitarea pensiei pentru vechimea

în serviciu lui Buzdugan Ruslan, reieșind din media lunară pentru 12 luni

calendaristice precedente concedierii din 31 octombrie 2019, pentru vechimea în

muncă de 27 ani și 26 zile. A fost încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale

în beneficiul lui Buzdugan Ruslan suma de 4 000 lei, cu titlu de asistență juridică.

La 20 noiembrie 2020, Buzdugan Ruslan a depus apel împotriva hotărârii din

16 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar în urma notificării la

4 ianuarie 2021 a hotărârii motivate, la data de 11 ianuarie 2021 a prezentat

motivarea apelului, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 232 Cod

administrativ.

Prin decizia din 22 iuinie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, casată integral hotărârea din

16 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie,

prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că Casa Națională

de Asigurări Sociale, întemeiat a refuzat lui Buzdugan Ruslan, recalcularea pensiei

potrivit rigorilor art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23

iunie 1993, deoarece nu există temei legal pentru recalcularea pensiei, întrucât, nu

se admite recalcularea pensiei în cazul în care militarul a fost reîncadrat în funcție și

a mai obținut o oarecare vechime în muncă, în caz contrar, subiecții menționați ar

avea, ipotetic, dreptul la mai multe recalculări repetate a pensiei. Or, prevederile

normative citate indică faptul că pensia se calculează din salariul obținut pe ultimele

12 luni calendaristice precedente concedierii, dar nicidecum nu prevede că și în cazul

aparițiilor temeiurilor de recalcularea pensiei, aceasta urmează a fi efectuată după

aceiași formulă.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a conchis că prima instanță

neîntemeiat a ajuns la concluzia admiterii pretențiilor formulate, făcând referire la

prevederile art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie

1993.

La 22 iunie 2022, Buzdugan Ruslan, reprezentat de avocatul Musteață Eugeniu

a depus recurs împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la

data de 23 septembrie 2022 a prezentat motivarea recursului.

3

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și pasibilă casării.

A obiectat că reieșind prevederile art. 61 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, pensionarilor cărora li s-a prelungit

raporturile de muncă li se efectuează recalcularea pensiei după trecerea lor în rezervă

sau în retragere.

În contextul dat, a explicat că din prevederile art. 61 alin. (2) al Legea nr. 1544

din 23 iunie 1993, nu rezultă că recalcularea pensiei se efectuează doar pensionarilor

cărora li s-a prelungit raporturile de muncă, ori, această normă nu stabilește cercul

de persoane cărora li se recalculează pensia, ci doar se indică momentul în care se

efectuează recalculul pensiei pentru o anumită categorie de pensionari.

Astfel, urmează a fi reținute prevederile art. 2 alin. (2) din Legea asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, care urmează a fi interpretate coroborat

cu alin. (1) al aceleiași norme, care stabilește regula că pensia se stabilește după

eliberare din serviciu.

A afirmat că la prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda

dreptul la majorarea pensiei legislatorul nu a indicat faptul că aceste acte trebuie să

fi existat până la data stabilirii pensiei și nici din lege nu rezultă acest fapt.

A conchis că pentru a înțelege faptul că perioada de serviciu acumulată după

data stabilirii la pensie, constituie temei de recalculare a pensiei, sunt relevante

prevederile art. 2 alin. (2) raportate la art. 61 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, din care rezultă cu certitudine că în

cazul în care persoana a mai activat în serviciu după stabilirea pensiei i se

recalculează pensia după trecerea lor în rezervă sau retragere (demisie/concediere).

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 22 iunie 2022,

dispozitivul fiind notificată reprezentantului recurentului la data de 30 iunie 2022,

iar decizia motivată ce se solicită a fi casată la data de 13 octombrie 2022, fapt ce se

confirmă prin extrase din poșta electronică (f. d. 196, 200). Astfel, recursul depus la

22 iunie 2022 (f. d. 197) și motivarea recursului prezentată la data de 23 septembrie

2022 (f. d. 203), sunt în termen.

La 24 octombrie 2022, în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale și

Centrului Național Anticorupție a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței.

4

Prin referința depusă la data de 3 noiembrie 2022, Casa Națională de Asigurări

Sociale a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat sau inadmisibil.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa

Curții Supreme de Justiție alte referințe nu au parvenit.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Buzdugan Ruslan,

reprezentat de avocatul Musteață Eugeniu, în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

5

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Buzdugan Ruslan, reprezentat de avocatul Musteață

Eugeniu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Buzdugan Ruslan, reprezentat de avocatul Musteață

Eugeniu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6