2ac-271/22 — Contestarea actelor executorului judecătoresc

Dosarul nr. 2ac-271/22 2-15132955-01-2ac-22112022 Î N C H E I E R E 30 noiembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh soluționând cererea depusă de Țopa Viorel, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată înaintată de Viorel Țopa împotriva Societății pe Acțiuni ,,Banca de Economii”, executorului judecătoresc George Boțan cu privire la contestarea acțiunilor executorului judecătoresc, c o n s t a t ă: La 24 octombrie 2013, Viorel Țopa s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Societății pe Acțiuni ,,Banca de Economii”, executor judecătoresc George Boțan cu privire la contestarea acțiunilor executorului judecătoresc.

Prin încheierea din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea înaintată de Viorel Țopa și reprezentantul său, avocatul Pavel Dumitru, privind strămutarea cauzei spre judecare către o altă instanță de același grad. Cauza civilă intentată la cererea depusă de Viorel Țopa către Societatea pe Acțiuni ”Banca de Economii”, executorul judecătoresc George Boțan, privind contestarea acțiunilor executorului judecătoresc, fiind remisă spre judecare în aceeași instanță, Judecătoria Chișinău (sediul Centru). La 05 septembrie 2022, Țopa Viorel, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel a depus cerere de revizuire asupra încheierii din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Conform fișei de repartizare a dosarului la 15 septembrie 2022, cauza civilă enunțată a fost repartizată în mod automat – aleatoriu prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (P.I.G.D), spre examinare judecătorului Curții de Apel Chișinău, Ana Panov, care face parte din completul de judecători în următoarea componență: Ana Panov (președinte), Marina Anton, Olga Cojocaru (judecători). La 17 octombrie 2022, Țopa Viorel, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, a înaintat cerere de recuzare judecătorilor Ana Panov, Marina Anton și Olga Cojocaru. Prin încheierea din 24 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău cererea de recuzare înaintată de Țopa Viorel, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, a fost 1 respinsă.

La 21 noiembrie 2022, Țopa Viorel, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, a depus cerere prin care a solicitat strămutarea cauzei în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, la o altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău. În susținerea cererii de strămutare a menționat că există circumstanțe obiective ce pun la îndoială imparțialitatea completului de judecată desemnat pentru examinarea cererii de revizuire. A mai indicat că, cererea de recuzare a fost examinată fără participarea părților, fiind respinsă. Astfel, în contextul în care recuzările înaintate sunt pur formal respinse a devenit evident că la Curtea de Apel Chișinău nu vor beneficia de un proces echitabil.

Magistrații acestei instanțe nu pot fi imparțiali și obiectivi la examinarea pricinii menționate. Suspiciunile de incompatibilitatea evidentă a judecătorilor vizați se extind și asupra instanței respective, deoarece magistrații din cadrul Curții de Apel Chișinău, fiind obligați să judece corect, obiectiv și echidistant cererile de recuzare fiind obligați să motiveze soluțiile adoptate asupra acestor recuzări, refuză deliberat să își execute aceste obligații și resping mecanic cererile. Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată de același grad, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, din motivele ce succed.

În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța strămută pricina la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele pricinii sau de calitatea participanților la proces. În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă, strămutarea pricinii în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere este irevocabilă și nu se supune niciunei căi de atac. Colegiul consideră că motivele, invocate de Țopa Viorel, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel în cererea de strămutare a cauzei civile, nu cad sub incidența prevederilor art. 43 alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă.

În condițiile speței, aceste argumente nu și-au găsit confirmare, fiind doar la nivel de suspiciuni în imparțialitate a completului de judecată care a fost desemnat pentru examinarea apelului, fără a indica motivele de fapt și de drept, pe care se întemeiază suspiciunea, cu anexarea probelor concludente și pertinente, ce justifică acest fapt. La aspectul dat, urmează a fi notat că în vederea asigurării dreptului participanților la proces la o instanță de judecată imparțială, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, legiuitorul a prevăzut la art. 50, art. 52 și art. 56 din Codul de procedură civilă dreptul participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor prevăzute la art. 50 din același cod.

Numai în situația când din motivul recuzării și/sau abținerii mai multor judecători ai Curții de Apel Chișinău, substituirea judecătorilor ar deveni imposibilă, instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă instanță egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă. În acest sens, Colegiul reține prevederile art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, care stipulează că judecătorul se 2 va abține să soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece imparțial.

Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una dintre pârți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul procesului. În hotărârea pe cauza Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie 2005, § 121), Curtea a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea instanței judecătorești după cum urmează: Curtea reiterează, în primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, 3 acuzatului, în cazul procedurilor penale.

În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri. Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427) face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea cauza Grieves împotriva Marii Britanii, 16 decembrie 2003, 57067/00).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea cauza Castillo Algar împotriva Spaniei și cauza Morel împotriva Franței). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea cauza Ferrantelli and Santangelo împotriva Italei și cauza Wettstein împotriva Elveției).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

În acest sens, se reține că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut întotdeauna că a aplicat demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este considerat imparțial până la proba contrariului” (cauza Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei, § 58). Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și argumentelor formulate în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Colegiul constată din 3 materialele dosarului că completul de judecată, căruia i-a fost repartizată prezenta cauză spre examinare, nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale. În aceste circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că argumentele invocate în susținerea cererii cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă instanță egală în grad nu se încadrează în prevederile art. 43, alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă.

Solicitantul nu a exemplificat împrejurările de ordin obiectiv sau subiectiv ce ar furniza concluzii cu privire la prezența prejudecății judecătorilor Curții de Apel Chișinău, având în vedere că, în spiritul CEDO, orice bănuială de imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată. Suspiciunile declarative nu pot servi drept temei de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad pentru judecarea cauzei. Respectiv, Țopa Viorel, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, nu a demonstrat că există fapte verificabile care pot pune la îndoială imparțialitatea tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău.

Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea lui Țopa Viorel, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad, cauza urmând a fi restituită pentru continuarea examinării cererii de revizuire la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată. În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2), lit. f), alin. (3) și (4), art. 269- 270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea depusă de Țopa Viorel, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.

Cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Viorel Țopa împotriva Societății pe Acțiuni ,,Banca de Economii”, executorului judecătoresc George Boțan cu privire la contestarea acțiunilor executorului judecătoresc, se restituie Curții de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de revizuire, în același complet de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 4