2ac-271/22 — Contestarea actelor executorului judecătoresc

Dosarul nr. 2ac-271/22

2-15132955-01-2ac-22112022

Î N C H E I E R E

30 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

soluționând cererea depusă de Țopa Viorel, reprezentat de avocatul Dumitru

Pavel cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad,

în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată înaintată de

Viorel Țopa împotriva Societății pe Acțiuni ,,Banca de Economii”, executorului

judecătoresc George Boțan cu privire la contestarea acțiunilor executorului

judecătoresc,

c o n s t a t ă:

La 24 octombrie 2013, Viorel Țopa s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Societății pe Acțiuni ,,Banca de Economii”, executor

judecătoresc George Boțan cu privire la contestarea acțiunilor executorului

judecătoresc.

Prin încheierea din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea înaintată de Viorel Țopa și reprezentantul său, avocatul Pavel Dumitru,

privind strămutarea cauzei spre judecare către o altă instanță de același grad.

Cauza civilă intentată la cererea depusă de Viorel Țopa către Societatea pe

Acțiuni ”Banca de Economii”, executorul judecătoresc George Boțan, privind

contestarea acțiunilor executorului judecătoresc, fiind remisă spre judecare în

aceeași instanță, Judecătoria Chișinău (sediul Centru).

La 05 septembrie 2022, Țopa Viorel, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel a

depus cerere de revizuire asupra încheierii din 28 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

Conform fișei de repartizare a dosarului la 15 septembrie 2022, cauza civilă

enunțată a fost repartizată în mod automat – aleatoriu prin intermediul Programului

Integrat de Gestionare a Dosarelor (P.I.G.D), spre examinare judecătorului Curții de

Apel Chișinău, Ana Panov, care face parte din completul de judecători în următoarea

componență: Ana Panov (președinte), Marina Anton, Olga Cojocaru (judecători).

La 17 octombrie 2022, Țopa Viorel, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, a

înaintat cerere de recuzare judecătorilor Ana Panov, Marina Anton și Olga Cojocaru.

Prin încheierea din 24 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău cererea de

recuzare înaintată de Țopa Viorel, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, a fost

1

respinsă.

La 21 noiembrie 2022, Țopa Viorel, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, a

depus cerere prin care a solicitat strămutarea cauzei în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f)

din Codul de procedură civilă, la o altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel

Chișinău.

În susținerea cererii de strămutare a menționat că există circumstanțe obiective

ce pun la îndoială imparțialitatea completului de judecată desemnat pentru

examinarea cererii de revizuire.

A mai indicat că, cererea de recuzare a fost examinată fără participarea părților,

fiind respinsă. Astfel, în contextul în care recuzările înaintate sunt pur formal

respinse a devenit evident că la Curtea de Apel Chișinău nu vor beneficia de un

proces echitabil. Magistrații acestei instanțe nu pot fi imparțiali și obiectivi la

examinarea pricinii menționate. Suspiciunile de incompatibilitatea evidentă a

judecătorilor vizați se extind și asupra instanței respective, deoarece magistrații din

cadrul Curții de Apel Chișinău, fiind obligați să judece corect, obiectiv și echidistant

cererile de recuzare fiind obligați să motiveze soluțiile adoptate asupra acestor

recuzări, refuză deliberat să își execute aceste obligații și resping mecanic cererile.

Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea privind strămutarea

cauzei la o altă instanță de judecată de același grad, este neîntemeiată și urmează a

fi respinsă, din motivele ce succed.

În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură

civilă, instanța strămută pricina la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea

judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele pricinii sau de calitatea

participanților la proces.

În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

strămutarea pricinii în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează

de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere este irevocabilă și nu se supune

niciunei căi de atac.

Colegiul consideră că motivele, invocate de Țopa Viorel, reprezentat de

avocatul Dumitru Pavel în cererea de strămutare a cauzei civile, nu cad sub incidența

prevederilor art. 43 alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă. În condițiile speței,

aceste argumente nu și-au găsit confirmare, fiind doar la nivel de suspiciuni în

imparțialitate a completului de judecată care a fost desemnat pentru examinarea

apelului, fără a indica motivele de fapt și de drept, pe care se întemeiază suspiciunea,

cu anexarea probelor concludente și pertinente, ce justifică acest fapt.

La aspectul dat, urmează a fi notat că în vederea asigurării dreptului

participanților la proces la o instanță de judecată imparțială, garantat de art. 6 § 1 din

Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale,

legiuitorul a prevăzut la art. 50, art. 52 și art. 56 din Codul de procedură civilă dreptul

participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor prevăzute

la art. 50 din același cod.

Numai în situația când din motivul recuzării și/sau abținerii mai multor

judecători ai Curții de Apel Chișinău, substituirea judecătorilor ar deveni imposibilă,

instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă

instanță egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă. În acest sens, Colegiul reține

prevederile art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, care stipulează că judecătorul se

2

va abține să soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o

manieră imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că

judecătorul nu este capabil să judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca

înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o

predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una dintre pârți sau în care

judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior,

judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul

în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în

rezultatul procesului.

În hotărârea pe cauza Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie

2005, § 121), Curtea a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire

la imparțialitatea instanței judecătorești după cum urmează: Curtea reiterează, în

primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca

instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, 3

acuzatului, în cazul procedurilor penale. În acest sens, articolul 6 cere instanței, care

cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă

absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în

diferite moduri.

Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427)

face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea

personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă,

adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială

legitimă în acest sens (a se vedea cauza Grieves împotriva Marii Britanii, 16

decembrie 2003, 57067/00).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte

care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea

cauza Castillo Algar împotriva Spaniei și cauza Morel împotriva Franței). Atunci

când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un

complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este

imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această

bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea cauza Ferrantelli and Santangelo

împotriva Italei și cauza Wettstein împotriva Elveției).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea

trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea

personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire

sau prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili

dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a

exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa. În acest sens, se reține

că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut întotdeauna că a aplicat

demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este considerat imparțial până la

proba contrariului” (cauza Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei,

Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și argumentelor

formulate în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Colegiul constată din

3

materialele dosarului că completul de judecată, căruia i-a fost repartizată prezenta

cauză spre examinare, nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale.

În aceste circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează că argumentele invocate în susținerea

cererii cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă

instanță egală în grad nu se încadrează în prevederile art. 43, alin. (2), lit. f) din

Codul de procedură civilă. Solicitantul nu a exemplificat împrejurările de ordin

obiectiv sau subiectiv ce ar furniza concluzii cu privire la prezența prejudecății

judecătorilor Curții de Apel Chișinău, având în vedere că, în spiritul CEDO, orice

bănuială de imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată.

Suspiciunile declarative nu pot servi drept temei de strămutare a cauzei la o

altă instanță de judecată egală în grad pentru judecarea cauzei. Respectiv, Țopa

Viorel, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, nu a demonstrat că există fapte

verificabile care pot pune la îndoială imparțialitatea tuturor judecătorilor Curții de

Apel Chișinău.

Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

lui Țopa Viorel, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel cu privire la strămutarea

cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad, cauza urmând

a fi restituită pentru continuarea examinării cererii de revizuire la Curtea de Apel

Chișinău, în același complet de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2), lit. f), alin. (3) și (4), art. 269-

270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Țopa Viorel, reprezentat de avocatul Dumitru

Pavel privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.

Cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Viorel

Țopa împotriva Societății pe Acțiuni ,,Banca de Economii”, executorului

judecătoresc George Boțan cu privire la contestarea acțiunilor executorului

judecătoresc, se restituie Curții de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de

revizuire, în același complet de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

4