2rh-228/18 — contestarea actiunilor executorului judecatoresc
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actiunilor executorului judecatoresc
- Temei legal
- Temeiurile de recuzare a judecatorului
2rh-228/18 — contestarea actiunilor executorului judecatoresc (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosar nr.2rh-228/18
Î N C H E I E R E
21 noiembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
având în componența sa:
Președintele ședinței, judecător: Svetlana Filincova
judecători: Dumitru Visternicean
Nicolae Craiu
examinând cererea de recuzare înaintată de către Viorel Țopa, reprezentat de
avocatul Dumitru Pavel, judecătorilor Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție, Ion Druță și Iulia Sîrcu,
de la examinarea cererii de revizuire depusă de Viorel Țopa, reprezentat de
avocatul Dumitru Pavel,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorel Țopa
împotriva Băncii comerciale „Banca de Economii” Societate pe Acțiuni și
executorului judecătoresc Boțan George cu privire la contestarea acțiunilor
executorului judecătoresc,
c o n s t a t ă:
La data de 24 octombrie 2013, Viorel Țopa a depus cerere de chemare în
judecată împotriva BC „Banca de Economii” SA și executorului judecătoresc
George Boțan cu privire la contestarea acțiunilor executorului judecătoresc.
Prin încheierea din 20 martie 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins, ca
fiind neîntemeiat, demersul înaintat de Viorel Țopa privind strămutarea de la
Judecătoria Centru, mun. Chișinău la o altă instanță a cauzei civile.
Prin încheierea din 12 iunie 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins, ca
fiind neîntemeiat, demersul înaintat de Viorel Țopa privind strămutarea de la
Judecătoria Centru, mun. Chișinău la o altă instanță a cauzei civile.
Prin încheierea din 04 noiembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins,
ca fiind neîntemeiată, cererea înaintată de Viorel Țopa privind strămutarea de la
Judecătoria Centru, mun. Chișinău la o altă instanță a cauzei civile.
Prin încheierea din 11 decembrie 2014 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,
s-au respins ca neîntemeiate cererile depuse de Viorel Țopa și Tudor Țopa privind
atragerea în proces în calitate de intervenienți accesorii pe Ana Țopa, Tudor Țopa,
Paveliu Răzvan și a membrilor familiei acestuia.
Prin încheierea din 11 decembrie 2014 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,
s-a respins ca neîntemeiată cererea de contestare depusă de Viorel Țopa împotriva
BC „Banca de Economii” SA și executorul judecătoresc George Boțan cu privire la
1
contestarea încheierii executorului judecătoresc din 07 august 2013, nr. 065-501/13
despre asigurarea executării documentului executoriu nr. 1-95/12 din 13 ianuarie
2012 și procesul-verbal de sechestru/ridicare din 18 octombrie 2013 întocmit de
executorul judecătoresc George Boțan.
Prin decizia din 17 februarie 2015 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
recursul depus de Viorel Țopa, s-a casat încheierea din 11 decembrie 2014 a
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în prima
instanță, alt complet de judecată.
Prin încheierea din 15 decembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
ca neîntemeiată cererea depusă de reprezentantul reclamantului Viorel Țopa,
avocatul Andrei Năstase, privind strămutarea cauzei civile spre judecare către o altă
instanță de același grad.
Prin încheierea din 26 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins, ca
neîntemeiată, cererea depusă de avocatul Andrei Năstase, în interesele lui Viorel
Țopa, privind strămutarea cauzei civile spre judecare către o altă instanță de același
grad.
Prin încheierea din 10 iunie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, s-a
respins ca neîntemeiată cererea reprezentantului debitorului Viorel Țopa privind
suspendarea procesului până la soluționarea altei pricini.
Prin încheierea din 14 iunie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, s-a
respins ca neîntemeiată cererea reprezentantului lui Viorel Țopa de ridicare a
excepției de neconstituționalitate, prin inițierea procedurii de sesizare a Curții
Constituționale centru verificarea constituționalității art. 263 alin. (l) CPC referitor
la sintagma „de suspendare a procesului”.
Prin încheierea din 14 iunie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, s-a
respins ca neîntemeiată cererea de recuzare a judecătorului Nadejda Mazur înaintată
de avocatul Dumitru Pavel, reprezentant al reclamantului Viorel Țopa.
Prin încheierea din 28 iunie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, s-a
respins ca neîntemeiată cererea înaintată de avocatul Dumitru Pavel, reprezentant al
debitorului Viorel Țopa, privind suspendarea examinării cauzei.
Prin încheierea din 01 iulie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, s-a
respins ca neîntemeiată cererea înaintată de avocatul Dumitru Pavel, reprezentant al
reclamantului Viorel Țopa, privind recuzarea judecătorului Nadejda Mazur.
Prin încheierea din 22 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins,
ca fiind neîntemeiată cererea depusă de avocatul Dumitru Pavel, reprezentant al lui
Viorel Țopa, privind strămutarea cauzei civile spre judecare către o altă instanță de
același grad.
Prin încheierea din 27 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
respins ca neîntemeiată cererea înaintată de reprezentantul debitorului Viorel Țopa,
privind suspendarea procesului până la soluționarea de către judecătoria Chișinău,
sediul Buiucani a cererii cu privire la contestarea eliberării titlului executoriu nr.1-
95/12 și devenirea definitivă a hotărârii judecătorești.
Prin încheierea din 10 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins
ca neîntemeiată propunerea cu privire la recuzarea judecătorului Nadejda Mazur.
2
Prin încheierea din 05 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a respins ca neîntemeiată cererea înaintată de avocatul Dumitru Pavel privind
recuzarea judecătorului Nadejda Mazur.
Prin încheierea din 09 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
ca fiind neîntemeiată, cererea înaintată de avocatul Dumitru Pavel, reprezentant al
lui Viorel Țopa, privind strămutarea de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru la o
altă instanță, a cauzei civile la cererea de chemare în judecată înaintată de Viorel
Țopa către „Banca de Economii” SA, executor judecătoresc George Boțan, cu
privire la contestarea acțiunilor executorului judecătoresc.
La data de 11 decembrie 2017, Viorel Țopa și reprezentantul său, avocatul
Pavel Dumitru, în temeiul art. 449 CPC, au depus cerere de revizuire împotriva
încheierii din 09 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
cererii de revizuire, casarea încheierii din 09 noiembrie 2017 a Curții de Apel
Chișinău, cu trimiterea cauzei pentru examinarea cererii de strămutare în alt complet
de judecată și recuzarea judecătorilor Budăi Nelea și Muruianu Ion de la judecarea
cererii de revizuire.
Prin încheierea din 13 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca
inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Viorel Țopa împotriva încheierii
Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2017.
Prin decizia din 25 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a respins
recursul declarat de către Viorel Țopa și s-a menținut încheierea din 13 februarie
2018 a Curții de Apel Chișinău.
La 04 octombrie 2018 Viorel Țopa, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, a
depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 25 aprilie 2018 a Curții Supreme de
Justiție.
Concomitent, Viorel Țopa, reprezentant de avocatul Dumitru Pavel, a înaintat
cerere de recuzare judecătorilor Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție, Ion Druță și Iulia Sîrcu, de la judecarea
prezentei cereri de revizuire.
În motivarea cererii de recuzare, Viorel Țopa, reprezentat de avocatul
Dumitru Pavel, cu trimitere la prevederile art. 50 alin. (1) lit. e), art. 52 alin. (5)
CPC, a indicat că judecătorii Ion Druță și Iulia Sîrcu nu au dat dovadă de
obiectivitate la judecarea cererii de recurs și au acționat contrar obligației de
imparțialitate.
Totodată, au subliniat că asupra judecătorilor vizați planează vădita bănuială
privind lipsa de imparțialitate, susținută atât de participarea acestora în acte
judecătorești ilegale împotriva lui Viorel Țopa, de rezultatele investigațiilor
întreprinse de către revizuent, cât și de faptul că mediatizarea și aducerea la
cunoștința publicului larg a comportamentului acestora, ceea ce constituie o premisă
adăugătoare ca judecătorii respectivi să dorească să se răzbune pe revizuent.
Studiind argumentele expuse în cererile de recuzare prin prisma materialelor
dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca neîntemeiată cererea de recuzare
înaintată de către Viorel Țopa, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, judecătorilor
3
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție, Ion Druță și Iulia Sîrcu.
În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.
În conformitate cu prevederile art. 50 CPC, judecătorul care judecă pricina
urmează a fi recuzat dacă:
a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert,
specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau
mediator;
b) se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de
afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la
proces sau cu reprezentanții acestora;
b1) o rudă a sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al treilea
grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauze;
b2) este rudă pînă la al patrulea grad inclusiv sau afin pînă la al treilea grad
inclusiv cu un alt membru al completului de judecată;
c) este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părți;
d) și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă;
e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există
alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.
Raportând norma legală enunțată la circumstanțele speței, Colegiul civil
constată că, cererea de recuzare urmează a fi respinsă pe motiv că, nu se admite
recuzarea judecătorilor din suspiciune în imparțialitatea lor dacă nu sânt cunoscute
temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării, or, circumstanțele invocate
de către Viorel Țopa, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, în susținerea cererii de
recuzare nu indică la existența unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistraților
recuzați susceptibile de a afecta imparțialitatea subiectivă. În alți termeni, faptul că
revizuentul nu are încredere în judecătorii recuzați, nu constituie circumstanțe care
indică la imparțialitatea subiectivă a judecătorilor în sensul definit de jurisprudența
CEDO.
De regulă, imparțialitatea denotă lipsa preferințelor sau a favorizării. Conform
jurisprudenței constante a Curții, existența imparțialității în sensul art. 6 § 1 trebuie
să se stabilească în funcție de: (i) un test subiectiv, în cadrul căruia trebuie să se țină
seama de convingerile personale și comportamentul unui anumit judecător – cu alte
cuvinte, dacă judecătorul a dat dovadă de preferințe personale sau părtinire într-o
cauză; și (ii) un test obiectiv, în cadrul căruia se stabilește dacă instanța în sine și,
printre alte aspecte, componența acesteia, au oferit garanții suficiente pentru
excluderea oricărui dubiu legitim în legătură cu imparțialitatea acesteia (a se vedea,
între altele, Fey vs Austria, 24 februarie 1993, parag. 28 și 30, și Wettstein vs.
Elveția, CEDO 2000 - XII, parag. 42).
Totuși, nu există nicio delimitare clară între imparțialitatea subiectivă și cea
obiectivă, având în vedere că comportamentul unui judecător poate nu doar să
genereze îndoieli obiectiv justificate în ceea ce privește imparțialitatea sa, din
punctul de vedere al unui observator extern (testul obiectiv), ci poate viza și
chestiunea convingerilor sale personale (testul subiectiv) (a se vedea Kyprianou vs
Cipru (MC), CEDO 2005 - XIII, parag. 119).
4
Astfel, aplicând ambele teste combinat, este necesar să se stabilească dacă, în
afară de comportamentul personal al unuia dintre judecători, există împrejurări
pertinente care pot ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea acestuia (a se vedea,
Indra v. Slovacia, 1 februarie 2005, parag. 49, Toziczka v. Polonia, 24 iulie 2012,
parag. 35, Korzeniak v. Polonia, 10 ianuarie 2017, parag. 49).
Mai mult, în jurisprudența constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului
statuează că atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive
legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care
pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Decisiv este dacă
această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea cauza Ferrantelli and
Santangelo v. Italy, 7 august 1996, parag. 58; cauza Tocono și profesorii Prometeiști
v. Moldova, 26 septembrie 2007, parag. 29).
Din această perspectivă, argumentele lui Viorel Țopa, Colegiul le apreciază ca
fiind neîntemeiate, or, bănuiala privind imparțialitatea judecătorilor, invocată de
către revizuent, nu poate fi obiectiv justificată.
În această ordine de idei, împrejurările analizate nu se încadrează în limitele
articolului 50 alin. (1) lit. e) din CPC și nu sunt niște temeiuri care ar pune la
îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ion
Druță și Iulia Sîrcu.
În acest sens, Colegiul subliniază că Viorel Țopa, reprezentat de avocatul
Dumitru Pavel, nu a demonstrat că judecătorii vizați au dat dovadă de motive
serioase, din care să rezulte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și
nepărtinirea lor.
În atare situație, Colegiul elucidează că imparțialitatea subiectivă a
judecătorilor se prezumă, iar prezumția de imparțialitate subiectivă care operează în
favoarea magistraților nu poate fi deturnată în temeiul aprecierilor subiective ale
justițiabililor. Or, valorificarea dreptului lui Viorel Țopa, la o instanță imparțială nu
poate să se realizeze într-o manieră arbitrară, întemeiată pe subiectivism,
susceptibilă de a antrena încălcarea drepturilor celorlalți părți în proces - de a
beneficia de examinarea cauzei de către judecătorul în a cărei competență cauza
respectivă a fost distribuită aleatoriu, precum și standardele de independență și
eficiență a justiției potrivit cărora un judecător nu poate fi îndepărtat de la
examinarea cauzei în lipsa unui just motiv.
Subsidiar, după cum reiterează Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în
jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea
aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea
judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile (Findlay v. UK, no 22107/93 din
25.02.1995, Hauschildt v. Danemarka, no 10486/83 din 24.05.1989, §48).
Potrivit criteriilor enunțate de apreciere a imparțialității obiective a
judecătorilor Ion Druță și Iulia Sîrcu, Colegiul judiciar conchide că, nu există
circumstanțe care ar pune la îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorilor
recuzați.
Din considerentele expuse și având în vedere faptul că cererea de recuzare
înaintată de către Viorel Țopa, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, este
5
neîntemeiată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a o respinge sub aspectele sus-enunțate.
În temeiul celor expuse, conducându-se de art. 50-53 și 269-270 Cod de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se respinge ca neîntemeiată cererea de recuzare înaintată de către Viorel Țopa,
reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, judecătorilor Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, Ion Druță și Iulia Sîrcu, de
la examinarea cererii de revizuire depusă de Viorel Țopa, reprezentat de avocatul
Dumitru Pavel, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorel
Țopa împotriva Băncii comerciale „Banca de Economii” Societate pe Acțiuni și
executorului judecătoresc Boțan George cu privire la contestarea acțiunilor
executorului judecătoresc.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Dumitru Visternicean
Nicolae Craiu
6