3ra-1038/22 — privind anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

Dosarul nr. 3ra-1038/2022 2-21052778-01-3ra-06102022 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: Gr. Cazacu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: G. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 30 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Tatiana Greculean, reprezentată de avocatul Vasile Goncear, în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Greculean, reprezentată de avocatul Vasile Goncear împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ individual defavorabil obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost casată integral hotărârea din 11 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie, c o n s t a t ă: La 09 aprilie 2021, Tatiana Greculean, reprezentată de avocatul Vasile Goncear a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ individual defavorabil obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reprezentantul reclamantei a indicat că la 14 februarie 2017, Tatiana Greculean a depus către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Bălți (în continuare CTAS Bălți) cerere privind stabilirea pensiei pentru limita de vârstă. Conform răspunsului CTAS Bălți din 15 martie 2017, Tatianei Greculean i-a fost refuzat stabilirea pensiei pentru limita de vârstă fiind invocat faptul că, conform actelor anexate la cerere, nu a acumulat stagiul minim de cotizare de 15 ani, fiindu-i calculat stagiul de cotizare de 14 ani 01 luni, care nu permite stabilirea pensiei pentru limita de vârstă. La acest răspuns fiind anexată decizia privind refuzul stabilirii pensiei pentru limita de vârstă nr 02/2017/1401 din 14 martie 2017, ce conține tabelul privind calculul stagiul de cotizare.

A susținut reprezentantul reclamantei că Tatiana Greculean a prezentat în adresa CTAS Bălți mai multe cereri suplimentare, ultima cerere a fost expediată de către Tatiana Greculean în adresa CTAS Bălți la data de 03 ianuarie 2020, anexând mai multe înscrisuri în original care reflecta perioada unde a activat în colhozul ”XXXX” satul 1 XXXX, r-nul XXXX și Uzina de conserve XXXX. Mai apoi din cadrul acestei întreprinderi a fost dispusă trimiterea la învățătură de bucătar.

Toate aceste fapte sunt reflectate în înscrisurile anexate la ultima cerere și certificatul de bucătar care la obținut Greculean Tatiana în urma finisării acestor studii, CTAS Bălți urma să aprecieze toate aceste noi înscrisuri la un loc și pe fiecare în parte, motivat să argumenteze obiectiv: din ce considerente aceste înscrisuri eliberate de Serviciul de Arhiva Coșnița și Pîrîta, nu sunt suficiente pentru a include în stagiul general de muncă perioadele contributive la fondul social, anii XXXX-XXXX. A indicat reprezentantul reclamantei că, CTAS Bălți nu a invocat careva dubii privind autenticitatea și veridicitatea acestor înscrisuri, deoarece din aceste înscrisuri, se constată fără îndoială faptul că Tatiana Greculean fiind minoră a activat legal cu toate actele în regulă, fiind remunerată cu salariu.

A considerat reprezentantul reclamantei că refuzul CTAS Bălți de a nu include perioadele menționate în stagiul general de muncă este un abuz de serviciu din partea pârâtei, deoarece a motivat că, aceste perioade nu pot fi incluse în stagiul general de muncă, pentru că la momentul angajării la muncă în colhoz XXXX” satul XXXX, r-nul XXXX și Uzina de conserve XXXX, Tatiana Greculean era minoră. Astfel, reprezentantul reclamantei a invocat că se constată o dublă încălcare a drepturilor reclamantei, angajarea unui minor în câmpul muncii, respectiv statul, în loc să găsească o formulă compensatorie echitabilă proporțional drepturilor încălcate în privința Tatianei Greculean, iar CTAS Bălți a respins abuziv și neîntemeiat cererile de acordare a pensiei, încălcând și un alt drept fundamental, dreptul la pensie.

A afirmat reprezentantul reclamantei că prin răspunsul CTAS Bălți din 01 februarie 2020, recepționat de către Tatiana Greculean la data de 08 februarie 2020 prin scrisoare recomandată, se atestă încă o încălcare din partea autorităților statului Republicii Moldova privind examinarea unei cereri, petiții, conform legislației în vigoare, fără a se expune printr-o decizie motivată. Contestația este depusă în termen de 1 an din momentul recepționării ultimului răspuns.

A mai menționat reprezentantul reclamantei că decizia nr. 02/2017/1401 din 14 martie 2017 și privind refuzul stabilirii pensiei pentru limita de vârstă din 14 martie 2017 și răspunsurile primite de Tatiana Greculean prezentate de CTAS Bălți bazate pe decizia dată, sunt neîntemeiate, ilegale și pasibile anulării din următoarele considerente: constatările indicate în decizia nr. 02/2017/1401 din 14 martie 2017 privind refuzul stabilirii pensiei pentru limita de vârstă din 14 martie 2017, precum că, Tatiana Greculean nu a acumulat stagiul minim de cotizare de 15 ani, fiindu-i calculat stagiul de cotizare de 14 ani 01 luni și nu permite stabilirea pensiei pentru limita de vârstă sunt eronate, bazate pe un calcul matematic greșit, astfel nu au fost incluse în acest stagiu toate perioadele contributive.

A indicat reprezentantul reclamantei că decizia privind refuzul stabilirii pensiei pentru limita de vârstă din 14 martie 2017, conține un tabel al calculului stagiului de cotizare a reclamantei Tatiana Greculean, iar acest calcul este bazat pe înscrisurile din carnetul de muncă a reclamantei și este greșit. A relevat reprezentantul reclamantei că efectuând calculul perioadelor contributive, conform carnetului de muncă, inclusiv și perioadele de îngrijire a copiilor până la vârsta de 3 ani, se stabilește că Tatiana Greculean urma a-i fi stabilit un stagiu de cotizare de 14 ani 7 luni. Însă, CTAS Bălți nu a inclus în stagiul de cotizare 2 perioadele contributive privind activitatea cu caracter sezonier a lui Tatiana Greculean, în sectorul agrar, în baza contractelor individuale de muncă, în perioada XXX-XXX.

Astfel, a susținut reprezentantul reclamantei că conform extrasului din contul personal și adeverinței privind salariul și alte venituri al fostului colhoz ” XXXX” satul XXXX, r-nul XXXX , se constată că Tatiana (Verlan) Greculean, în anul XXXX a activat 2 zile lucrătoare, în anului XXXX a activat 40 de zile/lucrătoare (ce reprezintă aproximativ 2 luni calendaristice) fiind remunerată cu salariul de 70,93 de ruble, în anului XXXX a activat 49 de zile/lucrătoare (ce reprezintă peste 2 luni calendaristice) fiind retribuită cu salariul de 181,04 de ruble, în anului XXX a activat 40 zile/lucrătoare (ce reprezintă aproximativ 2 luni calendaristice) fiind retribuită cu salariul de 162,08 de ruble.

De asemenea, conform extraselor de arhivă nr. 23-24 din 25 ianuarie 2018, s-a stabilit că Tatiana (Verlan) Greculean, în perioada 08 iunie XXX – 09 iulie XXX și 20 iunie XXXX – 16 iunie XXX a fost angajată la Uzinei de conserve Coșnița în perioada XXXX-XXXX, activând cu caracter sezonier în sectorul agrar, astfel a acumulat în total 8 luni ce urmau a fi incluse în stagiul de cotizare. A mai menționat reprezentantul reclamantei că, conform actelor confirmative, pe baza cărora se bazează aceste calcule și care au fost prezentate inclusiv și către CTAS Bălți, s-a stabilit că Tatiana Greculean dispune de un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani și 3 luni și respectiv întrunește condițiile de a beneficia de pensia pentru limită de vârstă.

Prin urmare, a considerat reprezentantul reclamantei că, prin acțiunile ilegale ale Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți și Casei Naționale de Asigurării Sociale i- au provocat reclamantei Tatiana Greculean un grav prejudiciu moral, manifestat prin retrăiri negative și suferințe psihice ce au dus la acutizarea stării de sănătate, precum și au lipsit-o pe aceasta de dreptul la un trai decent, fiind lipsită de venituri ce ar fi acoperit cel puțin limita minimă de existență. Astfel, conform informațiilor prezentate de către IMSP „Centrul medicilor de familie municipal Bălți”, rezultă că Tatiana Greculean, pe fonul retrăirilor negative, a dezvoltat hipertensiune arterială, ce i-a afectat grav calitatea vieții.

De asemenea, Tatiana Greculean a suportat cheltuieli necesare pentru pregătirea acțiunii, de transport și corespondentă, în sumă de 859, 85 de lei. În continuare a afirmat reprezentantul reclamantei că, dreptul la pensie pentru limită de vârstă, se acordă dacă sânt îndeplinite cumulativ condițiile privind vârsta de pensionare și stagiul de cotizare prevăzut de Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii. Pensia pentru limita de vârstă se stabilește și în condițiile unui stagiu de cotizare incomplet de cel puțin 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați calculată proporțional stagiului de cotizare.

A mai susținut reprezentantul reclamantei că Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. 165 din 21 martie 2017, elaborat în temeiul Legii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 42-44, art. 247), cu modificările și completările ulterioare, reglementează modul de calculare a pensiilor în sistemul public de pensii și de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor.

Cu referire la prevederile art. 2, art.5, art.6, art. 32, art.35, art. 51, art.51 din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, art. 56, art. 57, art. 59, art. 60, art. 61, art. 64, art. 65 alin. 2, art. 67, art. 69 din Regulament, art. 2036, 3 art.2037 din Codul civil, a solicitat avocatul Vasile Goncear în interesele reclamantei Tatiana Greculean anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți nr. 02/2017/1401 din 14 martie 2017 privind refuzul stabilirii pensiei, anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G-425/21 din 09 martie 2021, obligarea încasării pensiei pentru limită de vârstă începând cu data de 14 februarie 2017, încasarea prejudiciului moral în mărime de 80000 de lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 2201 de lei.

Prin încheierea din 11 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea în contencios administrativ depusă de avocatul Vasile Goncear în interesele reclamantei Tatiana Greculean împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, în partea încasării prejudiciului moral, a fost declarată inadmisibilă. Prin hotărârea din 11 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea în contencios administrativ depusă de avocatul Vasile Goncear în interesele reclamantei Tatiana Greculean, a fost admisă. A fost anulată decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți nr. 02/2017/1401 din 14 martie 2017 privind refuzul stabilirii pensiei.

A fost anulat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G-425/21 din 09 martie 2021. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale de a achita pensia pentru limită de vârstă în beneficiul Tatianei Greculean, începând cu data de 14 februarie 2017. A fost încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul Tatianei Greculean cheltuielile de judecată în sumă de 2201 de lei. (f.d. 191) Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 15 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 11 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

(f.d.194/195, Vol.I) La 12 ianuarie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a expediat pentru notificare Casei Naționale de Asigurări Sociale copia hotărârii motivate a primei instanțe (f.d.211, Vol.I), care a fost recepționată de către apelantă la data de 03 februarie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.212,Vol.I), iar la 07 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea apelului (f.d. 216/224, Vol.I). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Casei Naționale de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 11 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată hotărârea din 11 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost emisă o decizie nouă prin care acțiunea în contencios administrativ depusă de Tatiana Greculean împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ individual defavorabil obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, încasarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, completul judiciar al instanței de apel analizând prevederile articolelor 2, 3, 22 alin. (1), 189 alin. (1) din Codul administrativ, prevederile articolului 1 din Legea nr. 499 din 14 iulie 1999, precum și prevederile articolelor 5 alin.(1)-(2), 14, 15 alin.(1)-(3) din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, a conchis că prima instanța eronat a concluzionat în privința temeiniciei pretențiilor cu privire la anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți nr. 02/2017/1401 din 14 martie 2017 privind refuzul stabilirii pensiei, 4 anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G-425/21 din 09 martie 2021, obligarea încasării pensiei pentru limită de vârstă, începând cu data de 14 februarie 2017, anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți nr. 02/2017/1401 din 14 martie 2017 privind refuzul stabilirii pensiei, anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G-425/21 din 09 martie 2021, obligarea Casei Națională de Asigurări Sociale de a achita pensia pentru limită de vârstă în beneficiul lui Tatiana Greculean, începând cu data de 14 februarie 2017. La caz, Completul specializat al instanței de apel a notat că, în cererea de chemare în judecată Tatiana Greculean face trimitere la perioade de activitate cu caracter sezonier în cadrul colhozului „XXXXX”,

anii XXXX-XXXX și perioada XXXX-XXX în cadrul Uzinei de Conserve XXXX (care a fost inclusă în calcul, decizia nr.02/2018/32800 din 25 mai 2018). Mai mult, Completul specializat al instanței de apel a precizat că, în luna ianuarie 2018, Tatiana Greculean a depus o cerere la CTAS Bălți, prin care a solicitat stabilirea pensiei pentru limită de vârstă în baza documentelor prezentate suplimentar, și anume - extras din carnetul de muncă al colhoznicului, copia atestatului de absolvire a scolii medii și niște copii a unor dosare a elevilor încadrați la munci sezoniere în cadrul Colhozului „XXXXX”. De altfel, în contextul divergențelor constatate, s-a constatat că potrivit extrasului din carnetul de muncă al colhoznicului Forma-14 anexat la dosarul de pensionare se atestă că Tatiana Greculean a fost primită în colhozul „XXXX” din anul XXXX, când avea doar XX ani și era elevă.

În acest sens, Completul specializat al instanței de apel a relevat că, în carnetul de muncă seria XX-X nr. XXXXX prima angajare a Tatianei Greculean este 08 ianuarie XXXX, astfel se constată că până la această dată XX ianuarie XXXX, intimata nu a fost angajată oficial în câmpul muncii, nefiind constatat calitatea de membru de colhoz. Așadar, Completul specializat al instanței de apel a menționat că nefiind identificat temei pentru includerea în stagiul de cotizare a pretinsei perioade de activitate în calitate de membru de colhoz, CTAS Bălți a emis răspuns cu nr.X-01/09-589 și nr.X-01/09- 468 din 30 ianuarie 2018 prin care Tatianei Greculean i-a fost explicat prin prisma prevederilor legale despre includerea perioadei solicitate în stagiul de cotizare.

Sub aspectul dat, Completul specializat al instanței de apel a relevat că actele cauzei atestă că Tatiana Greculean pretinde că în perioada XXXX - XXXX a fost membru de colhoz, fapt ce se confirmă prin extrasul din carnetul de muncă al colhoznicului Forma-14, iar această perioada urmează a fi inclusă în stagiu de cotizare pentru recalcularea pensiei Completul specializat al instanței de apel a constatat că contrar circumstanțelor de fapt, prima instanța nu a luat în calcul divergențele stabilite, drept urmare nu a ținut cont că, Tatiana Greculean în anul XXXX, avea vârsta de XX ani, fiind elevă, iar în perioada anilor XXXX - XXXX, nu putea avea statut de membru de colhoz, deoarece calitatea de membru de colhoz putea fi obținută doar de la vârsta de 16 ani.

În aceeași ordine de idei, Completul specializat al instanței de apel a menționat și faptul că, potrivit certificatelor eliberate atât de Gimnaziul Pârâta, r-nul Dubăsari nr.XX din 21 ianuarie 2020 se confirmă că Tatiana Greculean în perioada anilor de studii XXX-XXXX a absolvit VIII clase, cât și de Consiliul Sătesc Pîrîta, r-nul Dubăsari nr.XX din 23 ianuarie 2020, care confirmă că Tatiana Greculean în perioada XXX- 5 XXX, a lucrat în brigada școlară în vacanța de vară, și nu putea fi membru în colhoz cu obligațiuni complete a membrului de colhoz „XXXXX”. Prin urmare, Completul specializat al instanței de apel a reținut că prima instanța a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale, să stabilească Tatianei Greculean pensia pentru limita de vârstă, indiferent de faptul dacă aceasta confirmă sau nu 15 ani stagiu de cotizare.

Or, în eventualitatea sumării stagiului de 6 luni constat cu 14 ani 02 luni, confirmat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, din documentele deținute la dosar, un eventual stagiu ar fi de 14 ani 08 luni și nicidecum 15 ani necesar pentru acordarea pensiei pentru limita de vârstă. În speță, Completul specializat al instanței de apel a notat că prima instanța nu a remarcat cele menționate, obligând Casa Națională de Asigurări Sociale, la includerea în calculul stagiului, a unei perioadei care nu este prevăzută de lege și a unei perioade care nu a fost confirmată. În circumstanțele menționate, Completul specializat al instanței de apel a ajuns la concluzia de a admite apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, de a casa integral hotărârea din 11 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani și a emite o decizie nouă prin care acțiunea în contencios administrativ depusă de Tatiana Greculean să fie respinsă ca neîntemeiată.

La 27 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Tatiana Greculean, reprezentată de avocatul Vasile Goncear a depus cerere de recurs nemotivat, iar la 03 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel ca fiind nefondată cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie menținută hotărârea primei instanței sau restituirea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, astfel concluziile instanței fiind în contradicție cu circumstanțele pricinii, iar aceste încălcări ale instanței de apel au dus la soluționarea greșită a litigiului. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 28 iunie 2022, în ședință publică. (f.d.44, Vol.II) Totodată, din actele dosarului se atestă că dispozitivul deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Vasile Goncear care acționează în interesele Tatianei Greculean prin intermediul poștei electronice la 22 iulie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei.

(f.d.51, Vol.II) 6 Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2022, a fost notificată avocatului Vasile Goncear care acționează în interesele Tatianei Greculean prin intermediul poștei electronice la 03 octombrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.60, Vol.II) Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul nemotivat, cât și motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 08 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale, copia cererii de recurs depusă de Tatiana Greculean, reprezentată de avocatul Vasile Goncear, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului. (f.d.69, Vol.II) Prin referința depusă la data de 11 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a solicitat respingerea recursului depus de Tatiana Greculean, reprezentată de avocatul Vasile Goncear.

(f.d.71/76, Vol.II) Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de recurs depusă de Tatiana Greculean, reprezentată de avocatul Vasile Goncear inadmisibilă, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)- f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul 7 administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Tatiana Greculean, reprezentată de avocatul Vasile Goncear. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Tatiana Greculean, reprezentată de avocatul Vasile Goncear, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca -Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 8