2ra-1135/22 — repararea prejudiciului moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala

2ra-1135/22 — repararea prejudiciului moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1135/22

2-20012808-01-2ra-19082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Tricolici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Țurcan, I. Cotruță)

ÎNCHEIERE

30 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către

Alexandru Gușilă și Olga Gușilă, reprezentați de avocatul Vasile Foltea și Ministerul

Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandru Gușilă

și Olga Gușilă împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient

accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanței de judecată, compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Alexandru Gușilă și Olga Gușilă, reprezentați de

avocatul Vasile Foltea, a fost respins apelul declarat de Ministerul Justiției și a fost

menținută hotărârea din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 29 ianuarie 2020, Alexandru Gușilă și Olga Gușilă, reprezentați de avocatul

Vasile Foltea au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova

cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanței de judecată, compensarea cheltuielilor

de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, la 22 mai 2014, în absența

ordonanței organului de urmărire penală și/sau a autorizării judecătorului de instrucție,

ofițerii de investigație a SIFE a Direcției de poliție mun. Chișinău au efectuat cercetarea

la fața locului în buticurile nr. 306 și 3133 amplasate în incinta centrului comercial

1

„Jumbo” mun. Chișinău, bd. Decebal 23/1, unde își desfășoară activitatea SRL „Viitor

Prosper”. În consecință a fost întocmit procesul-verbal și au fost ridicate 113 de articole

de îmbrăcăminte.

Au menționat că, la 24 iulie 2015, organul de urmărire penală al Serviciului Vamal

a pornit în privința lui Alexandru Gușilă și Olga Gușilă urmărirea penală în cauza nr.

2015869089 în baza art. 248 alin. (5) lit. b) și d) din Codul penal, iar la 12 ianuarie

2016, procurorul în secția conducere a urmării penale în organele centrale ale MAI și

SV a Procuraturii Generale, Roman Recean a pornit urmărirea penală în cauza nr.

2016928004, în baza art. 185² alin. (7) din Codul penal în privința reclamanților în

calitate de reprezentanți ai SRL „Viitor Prosper”.

Reclamanții au comunicat că, la 15 ianuarie 2016, ambele cauze penale au fost

conexate într-o singură procedură cu nr. 2015869089, prin ordonanța procurorului în

secția conducere a urmării penale în organele centrale ale MAI și SV a Procuraturii

Generale, Roman Recean.

Au concretizat că, prin ordonanțele din 03 martie 2016, în cadrul dosarului penal

nr. 2015869089, au fost recunoscuți în calitate de bănuiți de comiterea pretinselor fapte

prejudiciabile prevăzute de art. art. 248 alin. (5) și 185² alin. (7) din Codul penal și în

aceeași zi, procurorul a aplicat în privința ambilor reclamanți măsura procesuală de

constrângere-obligarea de a se prezenta la organul de urmărire penală sau la instanță.

Reclamanții au afirmat că, la 29 aprilie 2016 au fost puși sub învinuire în cadrul

dosarului penal nr. 2015869089, pentru comiterea pretinselor fapte prejudiciabile

prevăzute de art. 248 alin. (5) și art. 185² alin. (7) din Codul penal, fiindu-le adus la

cunoștință textul identic al ordonanțelor de punere sub învinuire emise la 26 aprilie

2016 de către procurorul în secția conducere a urmării penale în organele centrale ale

Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Vamal a Procuraturii Generale, Roman

Recean, în aceeași zi fiind audiați în calitate de învinuiți.

Au susținut că, la 05 mai 2016 au fost puși repetat sub învinuire în cadrul dosarului

penal nr. 2015869089 pentru comiterea pretinselor fapte prejudiciabile prevăzute de art.

248 alin. (5) lit. b), d) și 185² alin. (2) și (7) lit. b), e) din Codul penal, în aceeași zi fiind

audiați în calitate de învinuiți.

Reclamanții au precizat că, la 24 mai 2016, prin intermediul avocatului, au adresat

Procurorului General plângere, solicitând constatarea nulității ordonanței de punere sub

învinuire din 26 aprilie 2016 în condițiile și ordinea prevăzută de art. 251 din Codul de

procedură penală și scoaterea de sub urmărire penală pe motivul expirării termenului de

ținere în calitate de bănuiți.

Au notat că, prin ordonanța procurorului, șef-adjunct interimar al secției conducere

a urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV a Procuraturii Generale, Ruslan

Toma din 06 iulie 2016 s-a dispus respingerea plângerii, ca fiind neîntemeiată.

Reclamanții au subliniat că, la 18 iulie 2016 au depus o plângere la judecătorul de

instrucție în ordine art. 313 din Codul de procedură penală, solicitând declararea

nulității ordonanțelor de punere sub învinuire din 26 aprilie 2016.

Au invocate că, prin încheierea din 12 august 2016 a judecătorului de instrucție a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, menținută prin decizia din 06 octombrie 2016 a

Curții de Apel Chișinău a fost declarată nulitatea ordonanțelor de punere sub învinuire a

reprezentanților SRL „Viitor Prosper” Alexandru Gușilă și Olga Gușilă din 26 aprilie

2

2016, cu obligarea procurorului să lichideze încălcările depistate ale drepturilor și

libertăților acestora prin dispunerea scoaterii lor de sub urmărire penală în cauza nr.

2015869089 pe motivul expirării termenului de ținere în calitate de bănuiți.

Reclamanții au menționat că, prin ordonanța din 15 decembrie 2016, emisă de

procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze

Speciale, Roman Recean, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Alexandru

Gușilă și Olga Gușilă din motiv că există o hotărâre judecătorească definitivă în legătură

cu aceeași acuzație, prin care s-a constatat imposibilitatea urmăririi penale pe aceleași

temeiuri.

Au specificat că, la 02 februarie 2017, le-a fost adusă la cunoștință ordonanța din

15 decembrie 2016, ordonanța de recunoaștere a reclamantului Alexandru Gușilă în

calitate de reprezentant legal al învinuitului SRL „Viitor Prosper” din 02 februarie 2017

și ordonanța de punere sub învinuire a SRL „Viitor Prosper” din 02 februarie 2017

pentru comiterea pretinselor fapte prejudiciabile prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b), d)

și art. 185² alin. (2) și (7) lit. b), e) din Codul penal.

Tot, la 02 februarie 2017, reclamantul Alexandru Gușilă a fost audiat în calitate de

reprezentant legal al învinuitului SRL „Viitor Prosper” și a fost informat despre

terminarea urmării penale, fiind întocmit procesul-verbal corespunzător.

Reclamanții au invocat că, anume din 02 februarie 2017 au dobândit dreptul de a

cere aplicarea prevederilor Legii nr. 1545-XIII din 25.02.1998 privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor de judecată, în vederea compensării prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale procurorilor de ridicare ilegală a averii și de tragere ilegală la

răspundere penală.

Au comunicat că, cauza penală nr. 2015869089, de învinuire a SRL „Viitor

Prosper” de comiterea pretinselor fapte prejudiciabile prevăzute de art. 248 alin. (5) lit.

b), d) și art. 185² alin. (2) și (7) lit. b) e) din Codul penal, a fost expediată pentru

examinare în conformitate cu prevederile art. 297 din Codul de procedură penală la

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Prin sentința din 16 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a

dispus achitarea inculpatului persoană juridică „Viitor Prosper” S.R.L., întrucât nu s-a

constatat faptul infracțiunilor prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b), d) și 185² alin. (2) și

(7) lit. b), e) din Codul penal.

Reclamanții au mai indicat că, în perioada care a succedat momentul cercetării la

fața locului din 22 mai 2014 de către poliție în buticurile nr. 306 și nr. 3133, amplasate

în incinta centrului comercial „Jumbo”, mun. Chișinău, bd. Decebal 23/1 unde își

desfășura activitatea SRL „Viitor Prosper”, în special în perioada în care procesul penal

nr. 2015869089 s-a aflat în gestiunea organului de urmărire penală al Serviciului Vamal

și al procurorilor în secția de conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI

și SV a Procuraturii Generale, iar ulterior în Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, erau obligați de a se prezenta la citații și de

a participa la diverse acțiuni procesuale.

Au susținut că, aceste împrejurări denotă clar că în rezultatul acțiunii procesuale

declarate nule, de cercetare la fața locului din 22 mai 2014, în rezultatul falsificării mai

multor documente oficiale de către agenții statului, care au încercat să modeleze

3

artificial situația de legalizare a acțiunii de cercetare la fața locului din 22 mai 2014,

pentru a evita necesitatea intervenției judecătorului de instrucție, prin autorizarea acestei

acțiuni invazive în dreptul de proprietate privată, precum și în rezultatul intentării

urmăririi penale în două cauze penale, tragerii la răspundere penală pentru comiterea

pretinselor fapte prejudiciabile prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b), d) și 185² alin. (2) și

(7) lit. b), e) din Codul penal, nemijlocit desfășurării procesului penal și prin acțiunile

organului de urmărire penală și ale procurorilor, reclamanților Alexandru Gușilă și Olga

Gușilă le-a fost încălcat dreptul fundamental de a nu fi urmăriți penal, în lipsa unei fapte

infracționale și prejudiciabile, precum și dreptul la proprietate.

Reclamanții au comunicat că, drept urmare a acțiunilor ilegale ale organului de

urmărire penală, au suferit un prejudiciu moral și material considerabil, determinat

inclusive de necesitatea suportării daunelor apărute urmare a excluderii din circuitul

economic al întreprinderii pe care o gestionau, a acelor 113 articole de marfă la 22 mai

2014, ridicate de poliție în cadrul acțiunii ilegale de cercetare la fața locului, deplasării

la sediile organului de urmărire penală și procurorilor în procesul anchetării dosarelor

penale în privința lor, precum și angajării avocaților în vederea acordării asistenței

juridice. Din acest motiv, le-au fost aduse atingeri dreptului prevăzut la art. 53 din

Constituție, iar suferințele psihice provocate urmează a fi compensate prin acordarea

unor despăgubiri.

Mai mult decât atât, acțiunile ilegale admise de reprezentanții organului de poliție,

de reprezentanții organului de urmărire penală al Serviciului Vamal, procurorilor din

cadrul Secției de conducere a urmăririi penale în organele centrale al MAI și SV a

Procuraturii Generale, precum și din cadrul Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, aflarea sub incidența măsurii procesuale de

constrângere în perioada 03 martie 2016-02 februarie 2017, inclusiv perioada

îndelungată pe parcursul căreia reclamanții au fost persecutați penal, 22 mai 2014-15

decembrie 2016, în timp ce evident nu existau fapte penale care le-au fost incriminate,

motivează pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral și material.

Reclamanții au remarcat faptul că, bucurându-se în familie și societate de reputație

impecabilă, au suferit grav în urma acțiunilor arbitrare ale organelor de poliție,

organelor de urmărire penală și ale procuratorii, care de la bun început au falsificat acte

oficiale pentru legalizarea acțiunii de cercetare la fața locului, au efectuat acțiunea

procesuală de cercetare la fața locului însoțită de ridicare proprietății cu grave încălcări

procesuale, au colectat și prelucrat abuziv date cu caracter personal care vizau

reclamanții, inclusiv categoria specială a acestora, au apreciat neobiectiv circumstanțele

cauzei, cauzându-le stres legat de soarta lor incertă și perspectiva reală de a fi pedepsiți

ilegal, precum și suferințele emoționale grave.

Au solicitat reclamanții: încasarea din contul statului Republica Moldova, prin

intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Alexandru Gușilă a sumei de 200 000

lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică suportate în legătură cu prezentul proces civil; încasarea din contul statului

Republica Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Olgăi Gușilă a

sumei de 200 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 5 000 lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică suportate în legătură cu prezentul proces civil.

La data de 22 februarie 2021, Alexandru Gușilă și Olga Gușilă, reprezentați de

4

avocatul Vasile Foltea au înaintat cererea de concretizare a pretențiilor, solicitând:

încasarea din contul statului Republica Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției

în beneficiul lui Alexandru Gușilă a sumei de 5 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică suportate în procesul penal nr. 2015869089, a sumei de 200 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral și a sumei de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică

suportate în legătură cu intentarea prezentului proces civil; încasarea din contul statului

Republica Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Olgăi Gușilă a

sumei de 5 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în procesul penal

nr. 2015869089, a sumei de 200 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 5 000

lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în legătură cu intentarea

prezentului proces civil.

Prin hotărârea din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial acțiunea. S-au încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul lui Alexandru Gușilă prejudiciul moral în mărime de

50 000 lei, cheltuielile de asistență juridică suportate în procesul penal în mărime de 5

500 lei și cheltuielile de asistență juridică suportate în prezentul proces în mărime de 5

000 lei. S-au încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției

în beneficiul Olgăi Gușilă prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei, cheltuielile de

asistență juridică suportate în procesul penal în mărime de 5 500 lei și cheltuielile de

asistență juridică suportate în prezentul proces în mărime de 5 000 lei. În rest, acțiunea

s-a respins ca neîntemeiată.

La 02 decembrie 2021, Alexandru Gușilă și Olga Gușilă, reprezentați de avocatul

Vasile Foltea au depus cerere de apel nemotivat, iar la 21 aprilie 2022 au depus cerere

de apel motivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului,

casarea parțială a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea să fie admisă integral.

La 22 decembrie 2021, Ministerul Justiției a depus cerere de apel nemotivat, iar la

04 mai 2022 a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă integral.

Prin decizia din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat

de către Alexandru Gușilă și Olga Gușilă, reprezentați de avocatul Vasile Foltea, s-a

respins apelul declarat de Ministerul Justiției și s-a menținut hotărârea din 30 noiembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că, prin

încheierea din 12 august 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău s-a declarat nulă

ordonanța de punere sub învinuire a cet. Alexandru Gușilă și cet. Olga Gușilă, emise la

26 aprilie 2016 de către procurorul în secția de conducere a urmăririi penale în organele

centrale ale MAI și SV a Procuraturii Generale, Recean Roman în cauza nr.

2015869089, precum și ordonanța procurorului în Procuratura pentru Combaterea

Criminalității și Cauze Speciale, Dumitru Railean din 15 decembrie 2016 prin care s-a

dispus încetarea urmăririi penale în privința cet. Alexandru Gușilă și Olga Gușilă pe

motiv că există o hotărâre judecătorească definitivă în legătură cu aceiași acuzație, prin

care a fost constatată imposibilitatea urmăririi penale pe aceleași temeiuri, acordă

reclamanților dreptul de a pretinde repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite

5

ale organelor de urmărire penală și instanței de judecată.

S-a punctat că, Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 nu constituie o condiție

specială privind existența unui act judiciar separat, prin care să fie declarate ca fiind

ilegale acțiunile organului de urmărire penală, or, la caz, însăși încheierea din 12 august

2016 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău prin care s-a declarat nulă atât ordonanța de

punere sub învinuire, cât și ordonanța de încetare a urmăririi penale sunt o dovadă

suficientă, care denotă tragerea ilicită a persoanei la răspunderea penală.

Cât privește cerința privind repararea prejudiciului moral, instanțele de judecată

ierarhic inferioare au apreciat că suma a câte 50 000 lei pentru fiecare reclamant, ar

compensa suferințele cauzate în urma punerii sub învinuire, unde în consecință au fost

scoși de sub urmărirea penală. Or, din natura drepturilor lezate, de caracterul și

gravitatea suferințelor suportate, de statutul social al persoanei și faptul că reclamanții,

având calitatea de învinuit, măsura de reprimare- obligația de a nu părăsi țara, tragerea

ilegală la răspunderea penală, au suferit retrăiri psihice, stare de stres, cauzându-le

suferințe psihice, un disconfort și un prejudiciu moral.

În continuare, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că, din

înscrisurile anexate la materialele cauzei se atestă că Alexandru Gușilă și Olga Gușilă în

perioada derulării urmăririi penale au fost reprezentați de avocatul Vasile Foltea, iar

pentru asistența juridică acordată, fiecare dintre aceștia au achitat suma de 5 500 lei, fapt

confirmat prin bonurile de plată seria QL nr. 975022 din 28 ianuarie 2021, seria QL nr.

975023, seria QL nr. 975027, seria QL nr. 975028.

Totodată, s-a menționat că, bonul de plată seria QL nr. 975020 din 28 ianuarie

2021 confirmă cheltuielile suportate de către Alexandru Gușilă în mărime de 5 000 lei,

cu titlu de asistență juridică acordată de avocatul Vasile Foltea în prezenta cauză civilă

și bonul de plată seria QL nr. 975021 din 28 ianuarie 2021 confirmă cheltuielile

suportate de către Olga Gușilă în mărime de 5 000 lei, cu titlu de asistență juridică

acordată de avocatul Vasile Foltea în prezenta cauză civilă.

La 01 august 2022, Alexandru Gușilă și Olga Gușilă, reprezentați de avocatul

Vasile Foltea au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel, casarea parțială a hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului recurenții au indicat că, instanțele de judecată ierarhic

inferioare, prin interpretarea eronată a actelor legislative care reglementează criteriile

pentru stabilirea mărimii compensației pentru repararea prejudiciului moral, nu au luat

în considerare faptul că în consecință, acțiunile agenților statului au constituit o

imixtiune în activitatea economică desfășurată de reclamanți, atentând la veniturile care

în mod rezonabil urmau a fi obținute de către aceștia, și, ca rezultat, fiind încălcat

inclusiv art. 1 al Protocolului 1 CEDO.

Au menționat că, au suferit grav în urma acțiunilor arbitrare ale organelor de

urmărire penală și ale procuratorii, care de la bun început au apreciat neobiectiv probele

și circumstanțele cauzei, cauzând daune de imagine legate de soarta incertă și

perspectiva reală ca recurenții să fie pedepsiți ilegal, deoarece au neglijat actele

prezentate ce confirmau caracterul legal al provenienței mărfurilor sechestrate.

Recurenții au comunicat că, li s-a imputat neîntemeiat comiterea faptelor

prejudiciabile prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b), d) și art. 185² alin. (2), alin. (7) lit.

6

b), e) din Codul penal, sancțiunea cărora prevedea inclusiv pedeapsa sub forma de

închisoare pe un termen de până la 10 ani.

Au susținut că, s-a ridicat pe o perioadă îndelungată marfă aflată la balanța

comercială a SRL „Viitor Prosper”, ai cărei fondatori și administratori erau recurenții,

care a condiționat excluderea din circuitul economic a acestora și imposibilitatea

obținerii veniturilor de la comercializarea lor.

Recurenții au afirmat că, au fost excluși din circuitul profesional în legătură cu

perioada îndelungată a procedurilor, care s-au finalizat cu emiterea ordonanței de

scoatere a acestora de sub urmărire penală: 22 mai 2014-15 decembrie 2016.

Au mai invocat că, organelor de urmărire penală și ale procuratorii au acționat într-

o manieră arbitrară și abuzivă, cauzându-le prejudicii reputației ireproșabile a

recurenților, care este o componentă obligatorie a activității economice desfășurate prin

intermediul SRL „Viitor Prosper”.

Recurenții au notat că, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au acoperit cu

motive plauzibile toate argumentele invocate în cererea de chemare în judecată și în

cererea de apel, nu au elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei, interpretând și aplicând eronat legea, iar soluția în partea ce ține de cuantumul

prejudiciului moral stabilit, este neîntemeiată.

La 12 septembrie 2022, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel,

casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie

respinsă integral.

În motivarea recursului recurentul a indicat că, instanța de apel eronat și

neîntemeiat a menținut fără modificări hotărârea instanței de fond, în condițiile în care

prin prisma Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, rezultă expres că pentru

angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare și de

urmărire penală, sunt necesare unele condiții speciale, și anume existența faptei ilicite,

or, nu orice acțiune a organelor de drept și judecătorești atrage răspunderea statului.

A menționat că, este important și necesar să se constate ilegalitatea faptei, și astfel,

dacă se demonstrează că fapta este ilegală, dreptul la despăgubire apare indiferent de

faptul dacă este vinovată sau nu persoana.

Recurentul a susținut că, intimații nu au prezentat probe justificative care ar

demonstra prezența unor suferințe cauzate și toate argumentele invocate întru motivarea

pretenției de încasare a prejudiciului moral poartă un caracter declarativ, fără a dispune

de careva suport probatoriu și legal.

A mai invocat că, din moment ce a fost emisă sentința de achitare a intimatului în

comiterea infracțiunii, deja se poate conchide că și această acțiune reprezintă în sine o

satisfacție pentru prejudiciul moral pretins că ar fi fost suportat.

Prin notificările din 19 august 2022 și 13 septembrie 2022 Curtea Supremă de

Justiție a expediat în adresa participanților la proces copiile recursurilor, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 60, 70 Vol II).

Referințe nu au fost depuse.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

7

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa

participanților la proces, prin intermediul poștei electronice, copia deciziei contestate la

29 iulie 2022 (f.d. 48, Vol II), fapt confirmat prin extrasul poștei electronice a instanței

de apel.

Astfel, recursurile declarate la 01 august 2022 și 12 septembrie 2022 sunt în

termen.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către Alexandru Gușilă și Olga

Gușilă, reprezentați de avocatul Vasile Foltea și Ministerul Justiției al Republicii

8

Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursurile declarate de către

Alexandru Gușilă și Olga Gușilă, reprezentați de avocatul Vasile Foltea și Ministerul

Justiției al Republicii Moldova, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursurile declarate de către Alexandru Gușilă și Olga Gușilă, reprezentați de avocatul

Vasile Foltea și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile declarate de către Alexandru Gușilă și Olga Gușilă, reprezentați de

avocatul Vasile Foltea și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, se consideră

inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

9