2ra-263/22 — cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-263/22 — cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-263/22

2-20032065-01-2ra-25022022

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – S. Suvac

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Pahopol, R. Pulbere, O. Cojocaru

ÎNCHEIERE

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Procuratura Generală,

Ministerul Justiției și de către Alexandru Gușilă, Olga Gușilă și Societatea cu

Răspundere Limitată „Viitor Prosper”, reprezentați de avocatul Vasile Foltea,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandru

Gușilă, Olga Gușilă și Societatea cu Răspundere Limitată „Viitor Prosper” împotriva

Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la

repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-au respins apelurile declarate de către Ministerul Justiției, Procuratura Generală,

Alexandru Gușilă, Olga Gușilă și Societatea cu Răspundere Limitată „Viitor Prosper”,

s-a menținut hotărârea din data de 04 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru,

constată:

La 05 martie 2020 Alexandru Gușilă, Olga Gușilă și SRL „Viitor Prosper” au

depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenient

accesoriu Procuratura Generală, prin care au solicitat încasarea din contul statului, prin

intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Olgăi Gușilă a prejudiciului moral în

sumă de 300 000 lei, a cheltuielilor de asistență juridică suportate în procesul penal în

sumă de 5 600 lei, în beneficiul lui Alexandru Gușilă a prejudiciului moral în sumă de

300 000 lei, în beneficiul SRL „Viitor Prosper” a prejudiciului material în sumă de

2 267 665 lei și compensarea cheltuielilor de asistență juridică suportate în prezenta

cauză în sumă de 10 000 lei. (f.d. 2-18 vol. I)

În motivarea cererii de chemare în judecată Alexandru Gușilă și Olga Gușilă au

invocat că la 20 august 2014 și la 29 decembrie 2014 organul de urmărire penală al

Serviciului Vamal a pornit în privința acestora, în calitate de reprezentanți ai SRL

„Viitor Prosper”, două cauze penale privind comiterea infracțiunii prevăzute la art. 248,

1

alin. (5), lit. b) și d) din Codul penal. La 29 decembrie 2014 prin ordonanța procurorului

din Procuratura Generală cauzele penale indicate au fost conexate într-o singură cauză

penală.

Reclamanții au menționat că la 3 decembrie 2014, fără autorizarea judecătorului

de instrucție, procurorul a dispus efectuarea percheziției în buticul nr. 306 din centrul

comercial „Jumbo” mun. Chișinău, unde activa SRL „Viitor Prosper”, iar ulterior, la 4

decembrie 2014, judecătorul de instrucție a legalizat rezultatele acestei percheziții. În

cadrul percheziției au fost ridicate 309 articole de îmbrăcăminte, care au fost examinate

în detaliu conform procesului-verbal din 11 decembrie 2014, recunoscute în calitate de

corpuri delicte și anexate la cauza penală. O parte din articolele din marfa ridicată a

fost restituită reclamanților de organul de urmărire penală la 19 decembrie 2014, iar

cealaltă parte s-a aflat în custodia autorităților Statului până la 28 noiembrie 2019, fiind

restituită în temeiul sentinței de achitare devenită definitivă și irevocabilă.

La 4 decembrie 2014 procurorul a dispus efectuarea percheziției în buticul nr.

3133, de unde au fost ridicate 352 articole de îmbrăcăminte, care la fel au fost

recunoscute în calitate de corpuri delicte prin ordonanța din 19 decembrie 2014 cu

anexarea acestora la cauza penală. Aceste articole de îmbrăcăminte s-au aflat în

custodia autorităților Statului până la 28 noiembrie 2019, când au fost restituite în baza

sentinței de achitare devenită definitivă și irevocabilă.

Prin ordonanțele din 21 ianuarie 2015 Alexandru Gușilă și Olga Gușilă au fost

recunoscuți în calitate de bănuiți. La 22 ianuarie 2015, 5 februarie 2015 și 9 februarie

2015 au fost audiați în calitate de bănuiți, iar la 21 aprilie 2015 au fost puși sub

învinuire, fiindu-le incriminată comiterea pretinselor fapte prejudiciabile prevăzute la

art. 248, alin. (5), lit. b) și d) din Codul penal.

Prin ordonanțele din data de 23 iulie 2015 procurorul a aplicat măsura preventivă

„obligarea de a nu părăsi țara”, pe un termen de 30 zile față de Alexandru Gușilă și

Olga Gușilă.

Reclamanții au mai indicat că în cadrul urmăririi penale, la 8 decembrie 2014, la

10 decembrie 2014, la 30 decembrie 2014 și la 15 aprilie 2015 au depus mai multe

plângeri și cereri de administrare a probatoriului, inclusiv au solicitat anexarea

materialelor care demonstrau lipsa faptului infracțiunii, încetarea urmăririi penale și

restituirea lotului de marfă ridicat.

Prin ordonanța procurorului în Procuratura Generală din 12 decembrie 2014 și

ulterior, prin ordonanța șefului secției conducere a urmăririi penale în organele centrale

ale Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Vamal, a Procuraturii Generale, din

14 ianuarie 2015 s-a respins plângerea avocatului reclamanților. Ordonanțele

menționate prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 30 martie 2015 au fost declarate nule.

Ulterior, prin ordonanța procurorului în Procuratura Generală din 1 aprilie 2015

și prin ordonanța șefului secției conducere a urmăririi penale în organele centrale ale

Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Vamal, a Procuraturii Generale, din 22

aprilie 2015, menținute prin încheierea judecătorului de instrucție, repetat s-a dispus

respingerea cererilor reclamanților ca neîntemeiate.

La 24 iulie 2015 cauza penală a fost expediată pentru examinare în instanța de

judecată. Prin sentința din 30 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Botanica s-a

dispus achitarea inculpaților Alexandru Gușilă și Olga Gușilă, întrucât nu s-a constatat

2

faptul comiterii infracțiunilor prevăzute la art. 248, alin. (5), lit. b), d) din Codul penal.

Sentința a fost menținută de Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 26 martie 2019

și de Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 11 septembrie 2019.

Alexandru Gușilă și Olga Gușilă au accentuat că potrivit dispozitivului sentinței

de achitare s-a recunoscut dreptul acestora la repararea prejudiciului cauzat prin

acțiunile nelegitime ale organului de urmărire penală în legătură cu atragerea ilegală la

răspundere penală, cu dispunerea restituirii mărfurilor SRL „Viitor Prosper” în număr

de 308 articole de îmbrăcăminte ridicate din buticul nr. 306 și 352 articole de

îmbrăcăminte ridicate din buticul nr. 3133.

Astfel, la 11 septembrie 2019, data la care sentința de achitare a devenit definitivă

și irevocabilă, reclamanții au dobândit dreptul de a cere aplicarea prevederilor Legii

nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, în vederea compensării prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale procurorilor de tragere ilegală la răspundere penală, aplicarea

măsurii preventive, ridicării ilegale a averii și efectuării ilegale a măsurilor speciale de

investigații.

Reclamanții au relevat că, după perchezițiile efectuate în buticurile nr. 306 și nr.

3133, unde activa SRL „Viitor Prosper” și la domiciliul acestora, au fost obligați să se

prezinte la citații și să participe la diverse acțiuni procesuale.

Prin urmare, aceste împrejurări denotă că prin acțiunile organului de urmărire

penală le-a fost încălcat dreptul fundamental de a nu fi urmăriți penal în lipsa unei fapte

infracționale și prejudiciabile, dreptul la libera circulație, dreptul la protecția vieții

private, precum și dreptul la proprietate.

Alexandru Gușilă și Olga Gușilă au subliniat că în rezultatul activităților ilegale

ale organelor de urmărire penală au suferit un prejudiciu moral și material considerabil,

determinat prin suportarea daunelor cazate ca urmare a excluderii din circuitul

economic al întreprinderii, pe care o gestionau, a celor 660 articole de marfă, ridicate

la 3 decembrie 2014 și la 4 decembrie 2014 de reprezentanții Serviciului Vamal, a

deplasării la sediile organului de urmărire penală în procesul anchetării dosarelor

penale pornite în privința lor, precum și angajării avocaților în vederea acordării

asistenței juridice în legătură cu acuzațiile în comiterea pretinselor fapte prejudiciabile

penale.

Pe parcursul cercetărilor în cadrul procesului penal și în cadrul urmăririi penale,

le-au fost create obstacole morale și fizice, pierdere de timp, energie, stres și suferință

psihică în perioada aflării sub urmărire penală.

În opinia reclamanților pentru perioada de peste 5 ani, de la 20 august 2014 până

la 11 septembrie 2019, pe parcursul căreia au fost persecutați penal, urmează să le fie

compensat prejudiciul moral și material cauzat. Reputația impecabilă în familie și

societate a suferit grav din cauza acțiunilor arbitrare ale organelor de urmărire penală

și ale procuraturii, motiv pentru care consideră că despăgubirea echitabilă pentru

suferințele morale suferite constituie câte 300 000 lei pentru fiecare.

Alexandru Gușilă și Olga Gușilă au menționat că termenul de peste 5 ani pentru

demonstrarea ilegalității tragerii la răspundere penală este inacceptabil într-un Stat de

drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale omului trebuie să fie primordial

apărate și garantate.

La stabilirea cuantumului sumei necesară de a fi încasată în scopul compensării

prejudiciilor morale cauzate, în cadrul fazei de urmărire penală, precum și în legătură

3

cu tragerea ilegală la răspundere penală, instanța de judecată urmează să ia în

considerare că le-a fost imputată neîntemeiat comiterea infracțiunilor prevăzute la art.

248. alin. (5). lit. b), d) din Codul penal, a cărei sancțiune este închisoarea pe un termen

de până la 10 ani. O perioadă de aproape 5 ani au fost ridicate 660 articole de marfă,

ceea ce a condiționat excluderea acestora din circuitul economic și imposibilitatea

obținerii veniturilor din vânzarea acestora. În perioada îndelungată a procedurilor

finalizate prin sentința de achitare și anume 20 august 2014 - 11 septembrie 2019

reclamanții au fost excluși forțat din circuitul profesional. Precum și faptul că acțiunile

agenților Statului au constituit o imixiune în activitatea economică a reclamanților prin

atentare la veniturile care în mod rezonabil urmau să fie obținute prin ce s-a încălcat

art. 1 al Protocolului 1 CEDO și art. 6 CEDO.

Cu privire la mărimea prejudiciului material reclamanții au reiterat că prin

acțiunile de percheziție din 3 decembrie 2014 și din 4 decembrie 2014, reprezentanții

Serviciului Vamal au ridicat din buticurile nr. 306 și nr. 3133, unde activa SRL „Viitor

Prosper”, articole de îmbrăcăminte care s-au aflat în custodia autorităților Statului până

la 28 noiembrie 2019. Valoarea în vamă a mărfurilor ridicate în cadrul perchezițiilor a

fost evaluată la 1 024 923,31 lei, conform informației Direcției Serviciului Vamal din

12 februarie 2015, totuși la momentul ridicării marfa era pusă în comercializare cu

valoarea economică de piață stabilită de SRL „Viitor Prosper” conform prețurilor

aplicate pe fiecare unitate de articol, care în total constituia 2 299 095 lei.

După restituirea articolelor de marfă au constatat că aspectul comercial al acestora

a fost grav prejudiciat din cauza condițiilor necorespunzătoare de păstrare. Mai mult,

articolele de marfă nu mai corespundeau tendințelor modei anilor 2019-2020 și au

suferit o depreciere semnificativă a valorii comerciale, fapt care a determinat

reclamanții să le comercializeze angro la un preț derizoriu de 31 430 lei, iar în rezultat,

venitul ratat al reclamantului SRL „Viitor Prosper” este de 2 267 665 lei.

Alexandru Gușilă și Olga Gușilă au indicat că le-a fost cauzat un prejudiciu

material sub forma cheltuielilor de asistență juridică suportate în procesul penal și la

înaintarea prezentei cereri de chemare în judecată, pe care le solicită a fi compensate.

Prin hotărârea din data de 04 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a admis parțial acțiunea înaintată de Alexandru Gușilă, Olga Gușilă și SRL „Viitor

Prosper”. S-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției,

prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei și cheltuielile de judecată suportate în

procesul penal pentru asistență juridică în sumă de 5 600 lei în favoarea Olgăi Gușilă,

prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei în favoarea lui Alexandru Gușilă și

cheltuielile de judecată suportate în legătură cu acordarea asistenței juridice în prezenta

cauză în mărime de 6 000 lei în favoarea lui Alexandru Gușilă și Olgăi Gușilă. În rest,

acțiunea civilă s-a respins ca neîntemeiată. (f.d. 43, 67-79 vol. II)

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către

Alexandru Gușilă, Olga Gușilă, SRL „Viitor Prosper”, Ministerul Justiției și

Procuratura Generală. (f.d. 46, 47-54,56-65, vol. II)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 07 decembrie 2021 a respins

apelurile declarate de către Ministerul Justiției, Procuratura Generală, Alexandru

Gușilă, Olga Gușilă și SRL „Viitor Prosper” a menținut hotărârea din data de 04

februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d.108,109-130, vol. II)

Instanțele de judecată în temeiul art. 3, art. 6, lit. b), art. 10, art. 11 din Legea

4

nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești în colaborare cu prevederile Codului civil referitoare la mărimea

despăgubirilor pentru prejudiciul moral au concluzionat că pretențiile privind

compensarea prejudiciului moral cauzat lui Alexandru Gușilă și Olgăi Gușilă sunt

parțial întemeiate, dispunând spre încasare suma de 50 000 lei pentru fiecare ca fiind

echitabilă și rezonabilă prejudiciului cauzat, reieșind din suferințele psihice suportate.

Suma solicitată de către Alexandru Gușilă și Olga Gușilă a fost apreciată de instanțe

ca fiind exagerat de mare și nu corespunde cu caracterul și gravitatea suferințelor

suportate.

În susținerea aceste concluzii instanțele au menționat că instrumentarea și

examinarea cauzei penale în privința acestora a fost exercitată într-o perioadă de peste

5 ani, pe parcursul desfășurării urmării penale fiindu-le aplicate măsuri de

constrângere, inclusiv cele speciale de investigații.

Totodată în temeiul art. 7, alin. (1), lit. e) din Legea nr.1545-XIII din 25 februarie

1998, instanțele de judecată au reținut că pretenția Olgăi Gușilă cu privire la

compensarea cheltuielilor de judecată suportate pentru asistența juridică acordată în

cadrul cauzei penale este întemeiată, fiind confirmată prin contractul de asistență

juridică nr. 55 din 5 decembrie 2014 și bonul de plată seria EZ nr. 467406 din 5

decembrie 2014.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului material cauzat SRL

„Viitor Prosper” cu titlu de venit ratat în mărime de 2 267 665 lei, instanțele de judecată

au conchis că aceasta este neîntemeiată, deoarece nu se încadrează în prevederile art. 3

din Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998

Subsecvent instanțele de judecată în temeiul art. 94, alin. (1), art. 96, alin. (11) din

Codul de procedură civilă au admis parțial pretenția privind compensarea cheltuielilor

de judecată suportate dă către Alexandru Gușilă și Olga Gușilă pentru asistența juridică

acordată în prezenta acțiune, dispunând încasarea sumei de 6 000 lei, cuantum

determinat prin prisma complexității cauzei, noutății și dificultăților problemei

abordate.

Decizia instanței de apel a fost contestată cu recurs de către Procuratura Generală,

Ministerul Justiției și de către Alexandru Gușilă, Olga Gușilă și SRL „Viitor Prosper”,

reprezentați de avocatul Vasile Foltea.

Procuratura Generală și Ministerul Justiției prin recursurile înaintate au solicitat

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi

hotărâri privind respingerea acțiunii.

În susținerea recursurilor au indicat că instanțele de judecată au interpretat în mod

eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept material, precum și au

apreciat arbitrar probele.

Totodată, recurenții au susținut că pentru aplicabilitatea prevederilor Legii

nr.1545-XIII din data de 25 februarie 1998 necesită de a fi întrunite cumulativ atât

circumstanțele prevăzute la art. 6, cât și cele prevăzute la art. 3, deoarece prevederile

legale sunt indisolubile și nu pot fi aplicate separat. Faptul că în privința lui Alexandru

Gușilă și Olga Gușilă a fost emisă o sentință de achitare nu este negat, însă este

reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma

reținerii ilegale, aplicarea ilegală a măsurilor preventive, tragerii ilegale la răspundere

5

penală, deci nu orișice acțiune a organelor de drept și judecătorești atrage răspunderea

Statului.

La caz, instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul că acțiunile de urmărire

penală au fost efectuate în limitele prevederilor legislației procedurale și materiale, iar

pe parcursul examinării cauzei penale Alexandru Gușilă și Olga Gușilă nu au prezentat

careva reclamații aferente acțiunilor ilegale ale organului de urmărire penală sau ale

procuraturii, manifestate prin presiune psihologică sau fizică asupra lor. Mai mult, nu

există nici un act procedural definitiv și irevocabil a instanței de judecată, a

judecătorului de instrucție sau a organului ierarhic superior prin care s-a stabilit ca fiind

ilegale acțiunile organului de urmărire penală.

La fel s-a invocat și faptul că prevederile Legii nr.1545-XIII din data de 25

februarie 1998 nu acordă dreptul în mod automat la prejudiciu moral, în lipsa dovezilor

că persoana a suferit un prejudiciu în urma încălcării drepturilor garantate de lege.

Alexandru Gușilă, Olga Gușilă și SRL „Viitor Prosper”, reprezentați de avocatul

Vasile Foltea au solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de

fond în partea respingerii acțiunii cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri

privind admiterea pretențiilor.

În susținerea recursului Alexandru Gușilă, Olga Gușilă și SRL „Viitor Prosper”,

reprezentați de avocatul Vasile Foltea, au indicat că instanțele de judecată au încălcat

normele de drept material prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, dar și prin

interpretarea eronată a legii și anume neaplicarea art. 219, alin. (4) din Codul de

procedură penală în colaborare cu art.11, alin. (2) din Legea nr.1545-XIII din 25

februarie 1998. La caz, Alexandru Gușilă și Olga Gușilă au confirmat dimensiunile

prejudiciului moral, ori pe parcursul examinării cauzei penale au fost acuzați

neîntemeiat în comiterea faptei prejudiciabile pentru care se aplică o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de la 3 la 10 ani, aplicarea ilicită a măsurilor

preventive sub formă de declarație de a nu părăsi țara, a măsurilor speciale de

investigații, efectuarea ilegală a ridicării proprietății. Cu referire la respingerea de către

instanțele de judecată a pretenției privind repararea prejudiciului material Alexandru

Gușilă și Olga Gușilă au relatat că această soluție vine în contradicție cu circumstanțele

cauzei, deoarece anume erorile și caracterul ilicit al acțiunilor de perchiziționare și

ridicare a proprietății SRL „Viitor Prosper” de către reprezentanții organelor de

urmărire penală a determinat tragerea persoanelor nevinovate la răspundere penală,

astfel, societatea suportând un prejudiciu material sub formă de venit ratat.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 07

decembrie 2021. Potrivit extrasului din poșta electronică, anexat la fila dosarului 131,

vol. II, copia decizia instanței de apel a fost recepționată de către recurenți la data de

29 ianuarie 2022.

Procuratura Generală, Alexandru Gușilă, Olga Gușilă și SRL „Viitor Prosper”,

reprezentați de avocatul Vasile Foltea și Ministerul Justiției s-au conformat

prevederilor legale și în termen, la 17 februarie 2022, 14 martie 2022 și respectiv 18

martie 2022 au depus recurs asupra deciziei instanței de apel din data de 07 decembrie

2021.

Examinând admisibilitatea recursurilor, fără prezența participanților la proces,

6

în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererile de recurs formulate de către Procuratura

Generală, Ministerul Justiției și de către Alexandru Gușilă, Olga Gușilă și SRL „Viitor

Prosper” sunt inadmisibile, pentru motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recursuri, completul Colegiului atestă

că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția

pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursurile

declarate de către Procuratura Generală, Ministerul Justiției și de către Alexandru

Gușilă, Olga Gușilă și SRL „Viitor Prosper”, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursurile în cauză conțin

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Colegiul reține că argumentele invocate de către recurenți nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

7

cum formal invocă Procuratura Generală, Ministerul Justiției și de către Alexandru

Gușilă, Olga Gușilă și SRL „Viitor Prosper” și, respectiv, nu constituie temei de casare

a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursurile declarate de către Procuratura Generală, Ministerul Justiției și de către

Alexandru Gușilă, Olga Gușilă și SRL „Viitor Prosper” ca fiind inadmisibile.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile, declarate de către Procuratura Generală, Ministerul Justiției și de

către Alexandru Gușilă, Olga Gușilă și Societatea cu Răspundere Limitată „Viitor

Prosper”, reprezentați de avocatul Vasile Foltea, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

8