3ra-424/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil

3ra-424/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-424/22

2-20148842-01-3ra-14042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Bostan, Gh. Mîra, Gr. Dașchevici)

D E C I Z I E

23 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursul depus de Banca Comercială „Moldova-Agroindbank”

Societate pe Acțiuni,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni împotriva Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, persoane terțe Banca Națională

a Moldovei și Ecaterina Macarevici, cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil,

împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal, a fost casată hotărârea din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani și respinsă acțiunea,

c o n s t a t ă:

La 25 noiembrie 2020, Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” Societate pe

Acțiuni (în continuare - BC „Moldova-Agroindbank” SA) a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,

persoană terță Banca Națională a Moldovei cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, la 26 martie 2018, BC „Moldova-

Agroindbank” SA a recepționat scrisoarea Centrului Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal nr. 04-14/594 din 20 martie 2018 prin care Centrul a notificat

despre faptul că examinează o plângere privind controlul legalității prelucrării datelor

cu caracter personal de către BC „Moldova-Agroindbank” SA în procesul acordării

unui card de credit. Totodată, prin scrisoarea nr. 04-14/594 din 20 martie 2018,

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a comunicat că, în

viziunea Centrului, persistă bănuieli rezonabile privind posibila încălcare a principiilor

1

de prelucrare, protecție a datelor cu caracter personal, de către BC „Moldova-

Agroindbank” SA în procesul de vânzare a produselor creditare (carduri de credit

pentru persoane fizice). În conținutul aceleiași scrisori, Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal a solicitat BC „Moldova-Agroindbank” SA

prezentarea informației/materialelor și a explicațiilor relevante cazului.

Reclamanta a mai menționat că, ulterior a recepționat o altă scrisoare a Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 04-09/1707 din 03 august

2018, în textul căreia s-a făcut eronat trimitere la demersul nr. 1398/04 din 11 aprilie

2018, care în viziunea Centrului a fost recepționat de la BC „Moldova-Agroindbank”

SA, or în conformitate cu nomenclatorul băncii, numărul și data demersului la care s-a

făcut referire, nu aparține BC „Moldova-Agroindbank” SA. Totuși, BC „Moldova-

Agroindbank” SA, fiind o entitate juridică și un operator de date cu caracter personal,

de bună-credință, a examinat scrisoarea nr. 04-09/1707 din 03 august 2018 și a

constatat faptul că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în

textul scrisorii sale a solicitat prezentarea documentelor la care s-a făcut referire de

către bancă în scrisoarea nr. 22008/E00102 din 05 aprilie 2018. Prin intermediul

scrisorii nr. 32014/E00076 din 16 august 2018, BC „Moldova-Agroindbank” SA a

remis în adresa Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal copia

documentelor solicitate.

La 11 iunie 2019, BC „Moldova-Agroindbank” SA a recepționat decizia

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 143 din 31 mai

2019, prin intermediul căreia a fost informată despre constatarea încălcării de către BC

„Moldova-Agroindbank” SA a prevederilor art. 4 alin. (1), lit. a) și c) din Legea

nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, în condițiile descrise în

Decizie.

BC „Moldova-Agroindbank” SA a apreciat decizia Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal nr.143 din 31 mai 2019, că fiind una tardivă,

ilegală și neîntemeiată, lipsită de consistență și suport juridic, bazată pe aplicarea

eronată și incorectă a legislației în vigoare, pe aprecierea incompletă, subiectivă și

unilaterală a circumstanțelor de fapt și pasibilă de a fi anulată.

A constatat o abordare și atitudine abuzivă din partea Centrului, ce presupune o

imixtiune în activitatea BC „Moldova-Agroindbank” SA. Prin acțiunile sale, tinde să

substituie și să exercite funcțiile, atribuite în exclusivitate Băncii Naționale a

Moldovei, ignorând prin aceasta cu vehemență prevederile Legii cu privire la Banca

Națională a Moldovei, nr.548-XIII din 21 iulie 1995, precum și ale actelor normative

speciale în domeniu.

A explicat că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu

este autoritatea competentă de a reglementa și verifica procesele de creditare ale

băncii. Autoritatea competentă prin prisma prevederilor legale este Banca Națională a

Moldovei, care a emis o multitudine de acte normative ce instituie reglementarea

proceselor de creditare și cerințelor prudențiale. Este inadmisibil ca Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să întreprindă acțiuni care periclitează

procesele de creditare a persoanelor fizice, desfășurate de către bancă, inclusiv să

2

dispună băncii de a-și revizui actele normative în domeniul creditării și dirijării

riscurilor aferente creditelor acordate persoanelor fizice. Aceste competențe aparțin în

exclusivitate Băncii Naționale a Moldovei.

Reclamanta a mai menționat că nu există acte normative speciale care ar limita

atribuțiile conferite Băncii Naționale a Moldovei sau care ar oferi Centrului Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal o parte din atribuțiile Băncii Naționale a

Moldovei.

Făcând trimitere la prevederile art. 36 alin. (3) din Legea 202/2017, reclamanta a

invocat că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal prin

acțiunile sale a atentat la independența juridică, operațională, financiară și

administrativă a Băncii. Iar, din moment ce o autoritate competentă de un alt domeniu,

indică sau impune băncii și, în special, Băncii Naționale a Moldovei, anumite acțiuni

și/sau rectificări/modificări ale actelor normative emise de către acestea, aferente

domeniului de creditare și dirijării riscurilor la care se angajează o instituție financiar-

bancară (Banca) în procesul de creditare a persoanelor fizice, se încalcă principiul

independenței.

Decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 143

din 31 mai 2019, BC „Moldova-Agroindbank” SA o considera tardivă și lovită de

nulitate absolută, din motiv că plângerea în adresa BC „Moldova-Agroindbank” SA a

fost depusă la Centrul Național Pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, la data

de 27 februarie 2018, fiind inițiată verificarea conformității operațiunilor de preluare a

datelor cu caracter personal. Soluția a fost emisă abia la data de 31 mai 2019, deși

conform art. 27 alin. (3) din Legea 133/2011, în urma examinării plângerii, Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal emite o decizie motivată care

prevede fie lipsa încălcării prevederilor legislației, fie suspendarea operațiunilor de

prelucrare a datelor cu caracter, fie rectificarea, blocarea sau distrugerea datelor

neveridice ori obținute ilicit. Decizia este comunicată părților interesate în termen de

30 de zile de la data primirii plângerii. Însă, Centrul Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal nu a respectat prevederile actelor normative care îi obligă să ofere

o soluție asupra plângerii petiționarului în termen de cel mult 30 zile.

În contextul celor invocate, reclamanta a conchis că este nelegitim ca Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să impute BC „Moldova-

Agroindbank” SA o pretinsă încălcare în temeiul unui act tardiv și lovit de nulitate.

În aceiași ordine de idei, BC „Moldova-Agroindbank” SA a indicat ca fiind

inadmisibil ca Centru Național Pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să

constate când prevederile Regulamentului cu privire la expunerile „mari”, aprobat prin

hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr. 240 din 9

decembrie 2013, sunt aplicabile și când sunt inaplicabile, nefiind autoritatea

competentă în domeniu. Constatările Centrului au fost bazate pe interpretarea evazivă

a cadrului normativ per ansamblu. Or, Centrul Național Pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal nu posedă nici competențele și nici experiența necesară pentru a

constata aplicabilitatea/inaplicabilitatea unor prevederi legale din domeniul creditării,

cerințelor prudențiale, dirijării riscurilor de credit și a căror emitent nu este însuși.

3

BC „Moldova-Agroindbank” SA a solicitat anularea deciziei nr. 143 din 31 mai

2019, emise de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,

cu constatarea lipsei încălcării de către BC „Moldova-Agroindbank” SA a prevederilor

legislației în procesul de vânzare a produselor creditare persoanelor fizice.

Prin încheierea din 07 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

dispus atragerea în proces a Ecaterinei Macarevici și a Băncii Naționale a Moldovei, în

calitate de persoane terțe (f.d. 62-64).

Prin hotărârea din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea

înaintată de BC „Moldova-Agroindbank” SA a fost admisă și a fost anulată decizia

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 143 din 31 mai

2019.

La 01 iunie 2021, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, iar în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ a

prezenta, la 11 octombrie 2021 motivarea apelului.

Prin decizia din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, casată

integral hotărârea din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o

nouă decizie, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de BC

„Moldova-Agroindbank” SA.

La 24 martie 2022, BC „Moldova-Agroindbank” SA a depus recurs nemotivat, iar

la 28 aprilie 2022 a prezentat motivarea recursului.

În motivarea recursului, a reiterat argumentele de fapt și de drept expuse la

examinarea cauzei în instanța de fond și apel.

Recurentul a indicat că apreciază decizia din 15 februarie 2022 a Curții de Apel

Chișinău ca fiind una ilegală, neîntemeiată, lipsită de consistență și suport juridic,

bazată pe aplicarea eronată și incorectă a legislației în vigoare, pe aprecierea

incompletă, subiectivă și unilaterală a circumstanțelor de fapt și de drept, fiind pasibilă

de a fi casată.

Referitor la motivarea soluției juridice a deciziei contestate a invocat că în textul

acesteia nu sunt redate circumstanțele de fapt și de drept aferente soluției adoptate de

instanța de apel și de ce instanța de apel a ajuns la concluzia că soluția instanței de

fond ar fi ilegală, nejustificată și adoptată cu greșeli. Actul judecătoresc trebuie să

corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de către părțile implicate în

litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de

către părți, ceea ce la cazul prezentei spețe este lipsă. În opinia Băncii, soluția instanței

de apel este una pripită, nejustificată și fără o motivare în sensul soluției oferite.

Consideră că instanța de apel, inter alia în mod eronat a aplicat legea care

reglementează aspectele privind cazul din speță și a lăsat fără examinare argumentele

recurentei. Prin urmare, a fost încălcat dreptul de a fi auzit, or dreptul în cauză include

nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de asemenea o obligație

corespunzătoare a instanței de a arăta motivele pentru care anumite argumente au fost

acceptate sau respinse.

4

Recurenta pretinde că instanța de apel a ignorat și argumentele expuse de

persoana terță Banca Națională a Moldovei, în calitate de autoritate competentă care

exercită atribuții de reglementare și supraveghere prudențială. Banca Națională și-a

expus dezacordul cu decizia Centrului, deoarece nemijlocit reglementează și

supraveghează procesul de atragere de fonduri, acordarea și monitorizarea creditelor,

care implică în sine prelucrarea datelor cu caracter personal, inclusiv a rudelor de

gardul I și II al potențaților debitori. În același timp, Banca Națională a Moldovei,

susținând poziția Băncii a declarat în fața instanței de apel faptul că riscul de credit

(riscul de afectare a capitalului și profiturilor ca urmare a neîndeplinirii de către

debitor sau altă contra-parte a obligațiilor contractuale) crește pe măsura concentrării

expunerilor (credite și alte active) băncilor față de grupurile de persoane aflate în

legătură. Astfel, în scopul acoperirii riscurilor specifice activității bancare, inclusiv

celui de creditare și concentrare a expunerilor, Banca este supusă unor cerințe

prudențiale speciale, stabilite de Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor și

actele normative ale BNM adoptate întru aplicarea legii. Aceste circumstanțe de drept

au fost lăsate fără apreciere juridică de către instanța de apel.

A menționat că instanța de apel urma să constate că procesul de prelucrare a

datelor cu caracter personal la rudelor de gradul I și II al potențialilor debitori este

efectuat întru îndeplinirea unei obligații legale ce îi revine Băncii, care are sarcina de

identifica grupurile de persoane aflate în legătură. Totodată, instanța de apel a expus

poziții contradictorii, deoarece inițial face trimitere la expunerea unei persoane față de

Bancă, ca mai apoi să se refere la expunerea unui ,,grup de persoane acționând

concertat...” față de Bancă și a omis faptul, că scopul acestor reglementări este de a

stabili dacă eventuala tranzacție de creditare se va încadra sau nu în „expunerea mare”,

iar pentru acesta, inițial este nevoie de a stabili faptul dacă potențialul debitor face

parte dintr-un grup de persoane aflate în legătură și care ar fi expunerea totală a Băncii

fată de acest grup de persoane aflate în legătură.

Recurenta a accentuat în mod repetat că acțiunile, constatările, concluziile și

actele Centrului ignoră prevederile actelor normative ale BNM și poartă un caracter de

imixtiune în activitatea instituțiilor financiar-bancare. Centrul nu deține calitatea de

autoritate competentă pentru bănci și/sau nu deține atribuții de licențiere, reglementare

și supraveghere prudențială a activității băncilor comerciale din Republica Moldova.

Astfel, este de părerea că instanța de apel urma să constate depășirea de către

Centru a atribuțiilor privind interpretarea actelor normative. Prevederile actelor

normative aferente proceselor de creditare trebuie interpretate „in corpore”, și nu doar

fragmentar care luate independent, ar crea impresia că Banca nu respectă careva

prevederi legale în cadrul procesului de creditare a persoanelor fizice și inclusiv la

întreprinderea acțiunilor de rigoare în vederea stabilirii grupului de persoane aflate în

legătură și expunerea netă și totală a acestora față de Bancă.

A specificat că dacă un potențial debitor solicită vânzarea unui produs de

creditare în sumă maximă de 30 000 MDL, acest lucru nu înseamnă că prevederile

Regulamentului cu privire la expunerile „mari”, aprobat prin hotărârea Consiliului de

administrație al BNM nr. 240 din 9 decembrie 2013, nu sunt aplicabile. Actul normativ

5

este aplicabil tuturor solicitanților de produse de creditare. Anume în procesul de

creditare se înfăptuiește stabilirea persoanelor aflate în legătură cu potențialul debitor

și dacă expunerea netă a Băncii față de aceștia depășește 10% din capitalul normativ al

Băncii.

Un alt aspect invocat de recurentă ține de faptul că instanța de apel nu s-a expus

asupra tardivității deciziei. Ar fi fost oportun, ca Centrul, în termenul prescris de actele

normative să ofere petiționarei explicațiile Băncii, remise în adresa Centrului, aferente

controlului inițiat pe marginea plângerii acesteia. În realitate Centrul nu a întreprins

practic nimic întru examinarea speței multilateral și multiaspectual cu interpretarea și

aplicarea tuturor circumstanțelor de drept, per ansamblu și, nemijlocit elucidarea

situației, ca în final să emită Decizia care nu are nici un suport factologic și nici o

justificare legală.

Solicită admiterea prezentei cereri de recurs, casarea integrală a deciziei din 15

februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi decizii privind

menținerea hotărârii din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 februarie 2022, în

ședință publică.

Dispozitivul deciziei a fost expediat părților prin intermediul poștei electronice la

03 martie 2022 (f.d.180).

La 24 martie 2022, BC „Moldova-Agroindbank” SA a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 181-183).

Decizia motivată din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

recepționată de recurentă la 31 martie 2022 (f.d.181-190).

Ulterior, la 28 aprilie 2022, BC „Moldova-Agroindbank” SA a prezentat

motivarea recursului împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel

Chișinău (f.d. 191-204).

În condițiile enunțate, recursul a fost depus în termenul legal prevăzut la art.245

alin.(1) și (2) din Codul administrativ.

La 29 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și terțelor persoane copia

recursului depus de BC „Moldova-Agroindbank” SA, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței.

La 03 iunie 2022, Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal a depus referință prin care a solicitat declararea cererii de recurs ca

6

inadmisibilă, or din analiza recursului depus de către BC „Moldova-Agroindbank” SA,

rezultă că acesta nu conține argumente care ar demonstra veritabile și esențiale

încălcări de drept procedurale și materiale capabile să răstoarne decizia instanței de

apel contestate.

La 21 iunie 2022, referință a depus și Banca Națională a Moldovei prin care a

solicitat admiterea recursului depus de către BC „Moldova-Agroindbank” SA, casarea

deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, și emiterea unei noi decizii

privind menținerea hotărârii din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Drept temei a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată și în mod eronat a interpretat legea. Din decizia recurată rezultă că instanța de

apel a limitat aplicabilitatea cerințelor și efectelor Regulamentului nr.240/2013 în ce

privește identificarea și calificarea expunerii „mari” condiționându-le de suma

produsului de creditare solicitat de client și mărimea capitalului normativ al băncii (în

speță, creditul de 30 000 lei solicitat de către cet. Macarevici Ecaterina și 294,87

milioane lei - 10% din capitalul normativ total al BC „Moldova-Agroindbank” SA), în

timp ce scopul și prevederile Regulamentului nr.240/2013 sunt aplicabile și se referă la

expunerile unei bănci, inclusiv creditele, indiferent de suma lor.

Banca Națională a reiterat că scopul Regulamentului nr.240/2013, este

minimizarea pierderilor pe care banca le poate suporta ca rezultat al concentrării

expunerilor. Pentru aceasta, Regulamentul nr.240/2013 stabilea băncilor cerința de

calificare ca expunere „mare” a expunerii nete asumate de bancă față de o persoană sau

un grup de persoane acționând concertat, alcătuind 10% sau mai mult din capitalul

normativ total al băncii, și limitele maxime admisibile ale riscului de concentrare a

expunerilor. La rândul său, pentru a determina mărimea expunerii asumată față de o

persoană sau un grup de persoane acționând concertat și limitele admisibile ale riscului

de concentrare a expunerilor este necesar a fi stabilită existența sau lipsa legăturii

dintre persoane. Or, pe lângă solicitarea creditului de către debitorul potențial

(asumării altui angajament al băncii) pot fi și credite deja acordate (alte angajamente

asumate de bancă) sau care urmează a fi acordate persoanelor (asumate față de

persoanele) care acționează concertat cu debitorul potențial, inclusiv rudele de gradul I

și II, și care urmează a fi luate în calcul la determinarea expunerii totale față grupul

respectiv de persoane, dat fiind faptul că datorită legăturilor/acțiunii concertate toți

aceștia pot fi expuși la același risc de neplată a datoriilor.

Concluzia instanței de apel privind caracterul excesiv al colectării datelor cu

caracter personal ale rudelor de gradul I și II ale solicitantului creditului o apreciază ca

fiind una eronată, având în vedere scopul pentru care această colectare se realizează.

Scopul colectării și prelucrării datelor cu caracter personal ale acestor subiecți nu

constă în necesitatea de a decide de a acorda un credit unei persoane fizice în funcție

de suma lui, în speță 30 000 de lei sau suma maximă a acestuia de până la 294,87

milioane lei, ci identificarea, administrarea, monitorizarea și raportarea riscului de

concentrare a expunerilor băncii față de un grup de persoane care acționează concertat.

Respectiv, a menționat că decizia instanței de apel nu este corespunzător

motivată. Instanța de apel urma să efectueze testul de legalitate și proporționalitate a

7

ingerinței în drepturile persoanei prin colectarea datelor menționate. Astfel, instanța de

apel urma să verifice condițiile în care se exercită această ingerința, și anume dacă era

prevăzută de lege, dacă urmărea un scop legitim și dacă era necesară, și să se expună în

acest sens. În cadrul acestei verificări, instanța trebuie să pună în balanță interesele

concurente private și publice și să determine dacă banca a aplicat corect actele

normative.

Prin încheierea din 29 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de

BC „Moldova-Agroindbank” SA, a fost numit în complet de cinci judecători.

Conform art.247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează

și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea

Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentei, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, în raport cu argumentele din referințe, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei din 15 februarie 2022 a

Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 26 mai 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, din considerentele ce succed.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia

instanței de apel și emite o nouă decizie.

Potrivit art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele

de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte

normative.

Prin prisma art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare

a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu art. 231 alin.

(2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În sensul art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile,

nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor

înaintate de participanți.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe și

confirmată de părți.

8

Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului demonstrează că, la 23

februarie 2018, Ecaterina Macarevici a depus o plângere la Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal solicitând examinarea legalității acțiunilor BC

„Moldova-Agroindbank” SA și respectarea de către bancă a prevederilor legislației în

procesul de vânzare a produselor creditare persoanelor fizice, pentru accesarea și

prelucrarea datelor cu caracter personal (f.d.1-2, dosar administrativ).

La 26 martie 2018, BC „Moldova-Agroindbank” SA a recepționat scrisoarea nr.

04-14/594 din 20 martie 2018, prin care Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal al Republicii Moldova a notificat despre faptul că examinează o

plângere prin care se solicită controlul legalității prelucrării datelor cu caracter

personal de către Bancă în procesul acordării unui card de credit. Totodată, Centru a

solicitat Băncii prezentarea informației/materialelor și explicațiilor relevante cazului

din speță.

Prin răspunsul din 24 martie 2018, Banca a comunicat Centrului despre

prelungirea termenului de prezentare a explicațiilor, în legătură cu complexitatea

subiectului abordat (f.d.8 dosar administrativ).

Prin scrisoarea nr. 22008/E00102 din 05 aprilie 2018, Banca și-a exprimat

dezacordul cu poziția Centrului. În special, Banca a relatat că prevederile actelor

normative, coroborate la cazul din speță, demonstrează faptul că, în procesul de

vânzare a produselor creditare (carduri de credit pentru persoane fizice), Banca nu a

avut scopul prelucrării incorecte, nelegitime, neadecvate, nepertinente și în exces a

datelor cu caracter personal al potențialilor debitori ai Băncii, ci dimpotrivă, a tins spre

respectarea cu strictețe a prevederilor actelor normative în vigoare, în special a

prevederilor actelor Băncii Naționale a Moldovei.

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin decizia nr.

143 din 31 mai 2019, a dispus:

tehnice de rigoare în vederea neadmiterii colectării categoriilor și volumului de date cu

caracter personal excesiv scopului vizat, prin reevaluarea necesității colectării datelor

cu caracter personal în privința rudelor de gradul I și II ale solicitanților produselor

creditare care nu sunt atribuite la expunerile „mari”, în conformitate cu faptele stabilite

de prezenta decizie.

riscurilor, aferente creditelor acordate persoanelor fizice, aprobată prin decizia

Consiliului BC „Moldova-Agroindbank” SA din 15 august 2016, proces-verbal nr. 15,

în scopul divizării procedurii de acordare a produselor creditate care fac obiectul

expunerilor „mari” și celor ce nu se încadrează în această categorie.

de către organele de conducere ale băncilor și practica băncilor, în vederea elucidării

volumului de date cu caracter personal, necesar a fi prelucrate la acordarea serviciilor

bancare ce nu fac obiectul expunerilor „mari”.

întreprinse în vederea realizării pct. 1 și 2 din prezentul dispozitiv.

9

vederea realizării pct. 3 din prezentul dispozitiv.

de zile (f.d.100-107, dosar administrativ).

La 22 octombrie 2020, reclamanta s-a adresat cu o cerere prealabilă înregistrată la

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, solicitând anularea

deciziei nr. 143 din 31 mai 2020 (f.d.4-8, dosar administrativ).

Prin răspunsul nr.04/14-3538 din 05 noiembrie 2020, Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal a menținut poziția enunțată în decizie, invocând

inoportunitatea respectării procedurii prealabile (f.d.1, dosar administrativ).

Nefiind de acord cu răspunsul primit, reclamanta BC „Moldova-Agroindbank”

SA, la 25 noiembrie 2020, s-a adresat cu prezenta acțiune în instanța de judecată.

(f.d.2-7)

Prin acțiunea formulată, BC „Moldova-Agroindbank” SA a solicitat anularea

deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 143 din

31 mai 2019.

Prin hotărârea din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea

înaintată de BC „Moldova-Agroindbank” SA a fost admisă și a fost anulată decizia

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 143 din 31 mai

2019.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, reieșind din prevederile Legii

nr.548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldove, aceasta are funcții

de supraveghere în domenii extrem de importante, chemate să asigure integritatea și

stabilitatea sistemului bancar și respectiv financiar nebancar. Obiectivul fundamental

al Băncii Naționale a Moldove este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor,

Banca Națională promovează și menține un sistem financiar bazat pe principiile pieței

și sprijină politica economică generală a statului (art.4). Supravegherea bancară este

unul dintre pilonii sistemului bancar care are menirea de a menține stabilitatea

financiară, de a asigura integritatea, eficiența și buna funcționare a activității băncilor.

În cadrul procedurilor de supraveghere, autoritățile menționate au nevoie de

instrumente eficiente pentru a interveni în vederea prevenirii sau rezolvării situațiilor

în dificultate, într-o manieră care să minimizeze impactul negativ asupra sistemului

financiar și implicit, asupra economiei.

În aceiași ordine de idei, instanța de judecată a considerat importante afirmațiile

expuse de persoana terță că, în virtutea specificului activității bancare (atragerea de

fonduri, care pot fi retrase la cerere, și acordarea de credite pe un termen, necesitatea

sporită în mijloace lichide întru asigurarea efectuării neîntreruptă a plăților), băncile

sunt expuse unor riscuri, care au la origine mai multe surse, una de baza fiind

activitatea de creditare a băncii. Riscul de credit (riscul de afectare a capitalului și

profiturilor ca urmare a neîndeplinirii de către debitor sau altă contra-parte a

obligațiilor contractuale) crește pe măsura concentrării expunerilor (credite și alte

active) băncilor față de grupurile de persoane aflate în legătură. În acest context, în

scopul acoperirii și riscurilor specifice activității bancare, inclusiv celui de creditare și

10

concentrare a expunerilor, banca este supusă unor cerințe prudențiale speciale, stabilite

de Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (titlul III, cap. 3) și actele normative

ale BNM adoptate întru aplicarea legii.

Făcând trimitere la art. 74 alin. (1) și (3) din Legea nr.202 din 06 octombrie 2017,

privind activitatea băncilor, pct. 2 subpct. 1, 6, pct. 3 al Regulamentul cu privire la

expunerile „mari”, aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrație al BNM nr.240

din 09.12.2013, pct. 118 al Regulamentului privind cadrul de administrare a activității

băncilor aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al BNM nr.146 din 07 iunie

2017, instanța de judecată a reținut argumentele expuse de reclamant și persoana terță

Banca Națională a Moldovei, potrivit cărora, identificarea, administrarea,

monitorizarea, raportarea tuturor expunerilor mari ale băncilor în contextul nevoii de a

asigura plata datoriilor și a minimiza pierderile pe care le pot suporta ca rezultat al

concentrării expunerilor sale, băncile au obligația de a colecta și evalua unele date

despre debitorii potențiali sau prezenți, inclusiv datele cu caracter personal, care ar

permite identificarea unui potențial sau prezent grup de persoane aflate în legătură, în

raport cu care expunerea băncii ar fi calificată ca „mare” și, corespunzător, ar permite

respectarea limitelor (praguri) stabilite ale expunerilor băncii și, în așa mod, limitarea

și diversificarea riscurilor băncii. Or, la momentul încheierii tranzacțiilor de credit și

prestare a altor servicii/produse creditare, banca identifică grupul de persoane aflate în

legătură cu persoana fizică-solicitantul de credit sau altui produs de creditare și

calculează expunerea băncii față de fiecare persoană din acest grup, pentru a aprecia

dacă expunerea totală față de grupul de persoane constituie zece la sută sau mai mult

din capitalul normativ total al băncii.

Instanța de judecată a apreciat că perfectarea formularelor cu privire la informația

generală despre debitor, persoana fizică, conform Anexei nr.4 la Instrucțiunea privind

dirijarea riscurilor, aferente creditelor, acordate persoanelor fizice, aprobată prin

decizia Consiliului Băncii din 15 august 2016, procesul-verbal nr. 15, care implică

prelucrarea datelor cu caracter personal ale rudelor de gradul I și II ale potențialilor

clienți în procesul de vânzare a produselor creditare, este necesară în vederea

îndeplinirii unei obligații care îi revine Băncii (operatorului) conform legii și este

corespunzătoare rigorilor impuse de identificare, evaluare, monitorizare și verificare a

contrărilor din portofoliul de expuneri, inclusiv de cunoaștere a datelor privind

persoanele aflate în legătură, față de care banca se expune, cu alte persoane, inclusiv

schimbările produse în datele anterior prezentate.

Instanța de judecată a apreciat ca întemeiată afirmația reclamantei că scopul

acestor reglementări este de a stabili dacă eventuala tranzacție de creditare se va

încadra sau nu în „expunerea mare”, iar pentru acesta, inițial este nevoie de a stabili

faptul dacă potențialul debitor face parte dintr-un grup de persoane aflate în legătură și

care ar fi expunerea totală a Băncii față de acest grup de persoane aflate în legătură.

Aceste acțiuni se pot efectua doar prin prelucrarea datelor cu caracter personal ale

rudelor de gradul I și II ale potențialului debitor.

11

Având în vedere cele stabilite, instanța de judecată a ajuns la concluzia că decizia

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 143 din 31 mai

2019 nu corespunde legalității materiale, urmând a fi anulată.

La 01 iunie 2021, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, iar în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ a

prezentat, la 11 octombrie 2021, motivarea apelului.

Prin decizia din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, casată

integral hotărârea din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o

nouă decizie, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de BC

„Moldova-Agroindbank” SA.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, instanța de apel a reținut ca obiectul

controlului judecătoresc în prezenta speță, constituie decizia nr. 143 din 31 mai 2019

emisă de Centrul Național pentru Protecția datelor cu Caracter Personal, prin care BC

„Moldova-Agroindbank” SA a fost obligată să revizuiască Instrucțiunea privind

dirijarea riscurilor, aferente creditelor acordate persoanelor fizice, aprobată prin

decizia Consiliului băncii din 15 august 2016, proces-verbal nr. 15, în scopul divizării

procedurii de acordare a produselor creditate care fac obiectul expunerilor „mari” și

celor ce nu se încadrează în această categorie.

În contextul pretențiilor deduse judecării, Colegiul a reiterat prevederile art. 4, art.

5 alin. (1), (5) din Legea nr. 133/08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter

personal (în redacția la data emiterii actului administrativ individual defavorabil

contestat), pct. 1, 2 subpct. 1, 3, pct. 5 al Regulamentului cu privire la expuneri „mari”,

aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrare al Băncii Naționale a Moldovei nr.

240 din 09 decembrie 2013.

Raportând normele legale enunțate la speță, Colegiul a menționat că în procesul

de vânzare a produselor creditare (carduri de credit pentru persoanele fizice) instituția

este ghidată de actele normative emise de Banca Națională a Moldovei, precum și de

prevederile actelor normative interne în domeniu. Astfel, la elaborarea Formularului cu

privire la informația generală despre debitorul - persoana fizică și prezentarea spre

completare obligatorie a acestuia potențialului debitor, este impusă de prevederile

Legii privind activitatea băncii, nr. 202 din 06 octombrie 2017, Regulamentul cu

privire la expuneri „mari”, aprobat prin hotărârea Consiliului de administrație al Băncii

Naționale a Moldovei nr. 240 din 09 decembrie 2013, Regulamentul privind cadrul de

administrare a activității băncii, aprobat prin hotărârea Comitetului executiv al Băncii

Naționale a Moldovei nr. 146 din 07 iunie 2017, Instrucțiunii privind dirijarea

riscurilor, aferente creditelor, acordate personalelor fizice, aprobat prin decizia

Consiliului BC „Moldova-Agroindbank” SA din 15 august 2016, proces-verbal nr. 15,

Ghidul produsului „Carduri de credite pentru persoanele fizice”, aprobat prin decizia

Consiliului Băncii din 15 august 2016, proces-verbal nr. 15, precum și prevederile

procedurii „Cunoaște-ți clientul - persona fizică”, aprobat prin decizia Consiliului BC

„Moldova-Agroindbank” SA din 30 septembrie 2016, proces-verbal nr. 23.

12

Completarea Formularului cu privire la informația generală despre debitor, ar fi fost

necesară în vederea respectării unor obligații legale ce revin Băncii. În procesul de

vânzare a produselor de creditare (carduri de credit persoane fizice), Banca are drept

scop stabilirea riscurilor în contextul expunerilor „mari”.

Instanța de apel a accentuat că Regulamentul cu privire la expuneri „mari”,

aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrare al Băncii Naționale a Moldovei nr.

240 din 09 decembrie 2013, este aplicabil administrării expunerilor „mari” cu scopul

de a minimiza pierderile pe care banca le poate suporta ca rezultat al concentrării

expunerilor, iar potrivit noțiunii definite în Regulamentul menționat, expuneri „mari”

constituie expunerea netă față de o persoană sau un grup de persoane acționând

concertat, alcătuind zece la sută sau mai mult din capitalul normativ total a băncii.

Expunerea netă față de o persoană sau un grup de persoane acționând concertat, este

expunerea care este supusă riscului că debitorul și/sau partea contractantă nu-și va

putea onora obligațiunile sale față de bancă.

În acest sens, instanța de apel a stabilit că potrivit pct. 1.3 al Informației privind

activitatea economico-financiară a BC „Moldova-Agroindbank” SA, la situația din 31

decembrie 2017, capitalul normativ total (CNT) era în volum de 2948,74 milioane lei,

respectiv autoritatea publică pârâtă corect a dedus că expunerile „mari” ale BC

„Moldova-Agroindbank” SA vor constitui suma de minimum 10 % din capitalul

normativ total, ce constituie suma de 294,87 milioane lei, iar în procesul de vânzare a

produselor creditare (carduri de credit persoane fizice), procedura expunerilor mari va

fi aplicabilă în cazul în care expunerea netă față de o persoană sau un grup de persoane

acționând concertat va fi minimum în diapazonul sumei de 294,87 milioane lei.

Prin urmare, Colegiul a susținut ca fiind corectă concluzia Centrului pentru

protecția datelor cu caracter personal că, în astfel de împrejurări, colectarea datelor cu

caracter personal în privința rudelor de gradul I și II ale solicitantului, la deschiderea

unui card de credit cu suma de 30 000 MDL, din care expunerea netă va fi maxim de

30 000 MDL sau mai mică, în dependență de existența gajului din partea solicitantului,

este excesivă și respectiv, contrazice prevederilor Legii privind protecția datelor cu

caracter personal.

Colegiul a ajuns la concluzie că actul administrativ individual defavorabil

contestat a fost emis cu respectarea legislației în vigoare, iar soluția instanței de fond

privind anularea deciziei nr. 143 din 31 mai 2019 a Centrului Național pentru protecția

datelor cu caracter personal, este una greșită, deoarece colectarea datelor cu caracter

personal ale rudelor de gradul I și II ale potențialilor clienți în procesul de vânzare a

produselor creditare, în cazul solicitării creditelor care nu se încadrează în noțiunea

expunerile „mari”, în sensul prevederilor pct. 6 al Regulamentului cu privire la

expuneri „mari”, nu corespunde principiilor statuate la art. 4 alin. (1) lit. a) și c) al

Legii 133/2011.

Pornind de la circumstanțele menționate, instanța a statuat că autoritatea publică

pârâtă corect a indicat necesitatea revizuirii de către instituția bancară a prevederilor

Instrucțiunii privind dirijarea riscurilor, aferente creditelor acordate persoanelor fizice,

aprobată prin decizia Consiliului BC „Moldova-Agroindbank” SA din 15 august 2016,

13

procesul-verbal nr. 15, în scopul reevaluării necesității colectării datelor cu caracter

personal în privința rudelor de gradul I și II ale solicitanților produselor creditare, care

nu sunt atribuite la expunerile „mari”.

Colegiul a apreciat ca fiind nefondat argumentul intimatei precum că, Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin decizia emisă a depășit

atribuțiile care îi revin prin prisma prevederilor legale, interpretând eronat

circumstanțele de fapt aplicabile cazului din speță.

Instanța de apel a conchis că, examinând plângerea Ecaterinei Macarevici privind

verificarea legalității prelucrării datelor cu caracter personal de către BC „Moldova-

Agroindbak” SA, în procesul deschiderii unui card de credit, Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal a constatat că acțiunile băncii contravin Legii

nr. 133/08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal, iar acest fapt nu

poate fi apreciat ca depășire a atribuțiilor care îi revin. Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost creat anume pentru efectuarea controlului

asupra conformității prelucrării datelor cu caracter personal, cu cerințele Legii nr.

133/08.07.2011. Iar, un simplu dezacord al reclamantei cu concluziile Centrului despre

existența încălcării Legii în acțiunile operatorului, nu pot servi ca temei de anulare a

actului administrativ individual defavorabil contestat.

În circumstanțele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții de Apel Chișinău a ajuns la concluzia de a admite apelul depus

de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, a casa integral

hotărârea din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a emite o decizie

nouă prin care acțiunea înaintată de BC „Moldova-Agroindbank” SA să fie respinsă ca

neîntemeiată.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel

Chișinău și al hotărârii din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată că instanța de apel a judecat formal cauza și a interpretat în mod

eronat legea, iar în consecință neîntemeiat a concluzionat că hotărârea primei instanțe

este greșită.

Completul reține că prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

În condițiile art.257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art.258 alin.(3) Cod administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

14

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv, procedura de

contencios administrativ în prezenta speță în partea procedurală urmează a fi

examinată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, aprobat prin Legea nr.116

din 19 iulie 2018, iar în partea materială urmează a fi aplicate și prevederile Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (la situația de până la 1

aprilie 2019). Or, în speță procedura administrativă se referă la o activitate

administrativă inițiată până la 01 aprilie 2019, aspect care determină că la caz se vor

aplica dispozițiile legale vechi, care reglementau aceste instituții.

În consolidarea soluției, în coraport cu circumstanțele de fapt și de drept ale

acțiunii, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că potrivit art. 10 alin. (1) din Codul administrativ,

actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială

întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul

dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Potrivit art.17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate

stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Art. 20 din Codul administrativ, prevede că, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept

poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

Conform art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană, care revendică

încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice,

poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

După cum s-a constatat supra, în urma sesizării depuse de către Ecaterina

Macarevici, la 23 februarie 2018, de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal a fost emisă decizia nr. 143 din 31 mai 2019.

Potrivit art.27 alin.(5) din Legea nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor

cu caracter personal, operatorul, persoana împuternicită de către acesta sau subiectul

datelor cu caracter personal pot contesta decizia Centrului în instanța de contencios

administrativ.

Conform art.165 alin. (1) din Codul administrativ, cererea prealabilă se depune în

termen de 30 de zile de la comunicarea sau notificarea actului administrativ individual

ori a respingerii petiției. Daca autoritatea publică nu soluționează cererea în termenul

prevăzut de prezentul cod, cererea prealabilă poate fi depusă în decursul unui an de la

expirarea termenului.

Din prevederile legale enunțate rezultă că, la exercitarea acțiunii în contencios

administrativ, legea specială a instituit o procedură administrativă obligatorie (dacă

legea nu dispune altfel), prealabilă sesizării instanței.

15

Prevederile art.209 alin.(1) Cod administrativ statuează că, acțiunea în contestare

și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede

altfel. Acest termen începe să curgă de la: a) data comunicării sau notificării deciziei

cu privire la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod

pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării sau notificării actului administrativ

individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1)

referitoare la nesoluționarea în termen se aplică corespunzător.

Acțiunea a fost depusă de către reclamantă la 25 noiembrie 2020.

Raportând circumstanțele constatate la normele de drept citate, instanța

concluzionează că termenul de înaintare a acțiunii a fost respectat.

Referitor la fondul acțiunii, Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, reține că potrivit art.2 al Legii privind

protecția datelor cu caracter personal nr.133 din 08 iulie 2011, prezenta lege

reglementează relațiile juridice care apar în procesul de prelucrare a datelor cu caracter

personal ce fac parte dintr-un sistem de evidență sau care sunt destinate să fie incluse

într-un asemenea sistem, efectuată în totalitate sau în parte prin mijloace automatizate,

precum și prin alte mijloace decât cele automatizate. Domeniul de acțiune al prezentei

legi se extinde asupra: a) prelucrării datelor cu caracter personal efectuate în cadrul

activităților desfășurate de operatori aflați pe teritoriul Republicii Moldova; b)

prelucrării datelor cu caracter personal efectuate în cadrul misiunilor diplomatice și

oficiilor consulare ale Republicii Moldova, precum și de către alți operatori aflați în

afara teritoriului țării, dar pe teritorii în care se aplică dreptul intern al Republicii

Moldova, în temeiul dreptului internațional public; c) prelucrării datelor cu caracter

personal efectuate de operatori aflați în afara teritoriului Republicii Moldova, cu

utilizarea mijloacelor aflate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția cazului în

care aceste mijloace nu sînt utilizate decît în scopul tranzitării pe teritoriul Republicii

Moldova a datelor cu caracter personal care fac obiectul prelucrării respective; d)

prelucrării datelor cu caracter personal în cadrul acțiunilor de prevenire și investigare a

infracțiunilor, punerii în executare a sentințelor de condamnare și al altor acțiuni din

cadrul procedurii penale sau contravenționale în condițiile legii.

Prevederile prezentei legi sunt aplicabile persoanei împuternicite de către

operator, fără a exclude dreptul de a intenta acțiune în justiție împotriva operatorului.

Domeniul de acțiune al prezentei legi nu se extinde asupra: a) prelucrării datelor

cu caracter personal efectuate de către operatori exclusiv pentru nevoi personale sau

familiale, dacă prin aceasta nu se încalcă drepturile subiecților datelor cu caracter

personal; b) prelucrării datelor cu caracter personal atribuite la secret de stat în modul

stabilit, cu excepția celor indicate la alin.(2) lit.d); c) operațiunilor de prelucrare și

transmitere transfrontalieră a datelor cu caracter personal ce se referă la făptuitorii sau

victimele crimelor de genocid, ale crimelor de război și ale crimelor împotriva

umanității.

Conform art. 3 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal (în vigoare

la momentul emiterii Deciziei nr. 143 din 31.05.2019), date cu caracter personal sunt

orice informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect

16

al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi

identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori

mai multe elemente specifice identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice,

culturale sau sociale; prelucrarea datelor cu caracter personal – orice operațiune sau

serie de operațiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal prin mijloace

automatizate sau neautomatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea,

stocarea, păstrarea, restabilirea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea,

utilizarea, dezvăluirea prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori

combinarea, blocarea, ștergerea sau distrugerea, iar operator – persoana fizică sau

persoana juridică de drept public sau de drept privat, inclusiv autoritatea publică, orice

altă instituție ori organizație care, în mod individual sau împreună cu altele, stabilește

scopurile și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal prevăzute în mod

expres de legislația în vigoare.

Potrivit art.4 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal nr.133 din

08.07.2011 (în vigoare la momentul emiterii Deciziei nr. 143 din 31.05.2019), datele

cu caracter personal care fac obiectul prelucrării trebuie să fie: a) prelucrate în mod

corect și conform prevederilor legii; b) colectate în scopuri determinate, explicite și

legitime, iar ulterior să nu fie prelucrate într-un mod incompatibil cu aceste scopuri.

Prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal în scopuri statistice, de cercetare

istorică sau științifică nu este considerată incompatibilă cu scopul colectării dacă se

efectuează cu respectarea prevederilor prezentei legi, inclusiv privind notificarea către

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, și cu respectarea

garanțiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, prevăzute de normele ce

reglementează activitatea statistică, cercetarea istorică și cea științifică; c) adecvate,

pertinente și neexcesive în ceea ce privește scopul pentru care sunt colectate și/sau

prelucrate ulterior; d) exacte și, dacă este necesar, actualizate. Datele inexacte sau

incomplete din punctul de vedere al scopului pentru care sunt colectate și ulterior

prelucrate se șterg sau se rectifică; e) stocate într-o formă care să permită identificarea

subiecților datelor cu caracter personal pe o perioadă care nu va depăși durata necesară

atingerii scopurilor pentru care sunt colectate și ulterior prelucrate. Stocarea datelor cu

caracter personal pe o perioadă mai mare, în scopuri statistice, de cercetare istorică sau

științifică, se va face cu respectarea garanțiilor privind prelucrarea datelor cu caracter

personal, prevăzute de normele ce reglementează aceste domenii, și numai pentru

perioada necesară realizării acestor scopuri. Operatorii au obligația să respecte și să

asigure implementarea prevederilor alin.(1).

Astfel, în baza plângerii depuse la 23 februarie 2018 de Ecaterina Macarevici la

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, a fost inițiat un control

față de operatorul BC „Moldova-Agroindbank” SA, privind respectarea legislației în

materia protecției datelor cu caracter personal.

Rezultatele controlului efectuat au fost rezumate în decizia nr. 143 din 31 mai

2019, în motivarea căreia Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal a concluzionat că potrivit noțiunii definite în Regulamentul cu privire la

expuneri „mari”, aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrare ai Băncii

17

Naționale a Moldovei nr. 240 din 09 decembrie 2013, expuneri „mari” constituie

expunerea netă față de o persoană sau un grup de persoane acționând concertat,

alcătuind zece la sută sau mai mult din capitalul normativ total al băncii. Expunerea

netă față de o persoană sau un grup de persoane acționând concertat este expunerea

care este supusă riscului că debitorul și/sau partea contractantă nu-și va putea onora

obligațiunile sale față de bancă.

Astfel, a dedus că expunerile „mari” ale BC „Moldova-Agroindbank” SA vor

constitui suma de minimum 10 % din capitalul normativ total, ce constituie suma de

294,87 milioane lei, iar în procesul de vânzare a produselor creditare (cârduri de credit

persoane fizice), procedura expunerilor mari va fi aplicabilă în cazul în care expunerea

netă față de o persoană sau un grup de persoane acționând concertat va fi minimum în

diapazonul sumei de 294,87 milioane lei. În aceste împrejurări colectarea datelor cu

caracter personal în privința rudelor de gradul I și II ale solicitantului, la deschiderea

unui cârd de credit cu suma de 30 000 lei, din care expunerea netă va fi maxim de 30

000 lei sau mai mică, în dependență de existența gajului din partea solicitantului, este

excesivă.

Aceleași raționamente au fost reținute de către instanța de apel la adoptarea

soluției de respingere a acțiunii.

Analizând, motivarea expusă, instanța de recurs reține că atât Centru, cât și

instanța de apel a limitat aplicabilitatea cerințelor și efectelor Regulamentului

nr.240/2013 în ce privește identificarea și calificarea expunerii „mari”, condiționându-

le de suma produsului de creditare solicitat de Ecaterina Macarevici și mărimea

capitalului normativ al băncii, în timp ce scopul și prevederile Regulamentului

nr.240/2013 sunt aplicabile și se referă la expunerile unei bănci, inclusiv creditele,

indiferent de suma lor.

Or, potrivit art. 74 alin. (1) și (3) din Legea nr.202 din 06 octombrie 2017, băncile

sunt obligate să respecte limitele privind expunerile mari și să dispună de proceduri

administrative și contabile riguroase și de mecanisme adecvate de control intern pentru

identificarea, administrarea, monitorizarea, raportarea ulterioare și înregistrarea tuturor

expunerilor mari și modificărilor ale acestora, conform dispozițiilor legale și ale

actelor normative ale BNM.

Conform pct. 3 al Regulamentul cu privire la expunerile „mari”, aprobat prin

Hotărârea Consiliului de administrație al BNM nr.240 din 09 decembrie 2013, Băncile

trebuie să dispună de politici și proceduri interne de identificare, evaluare,

monitorizare și verificare a contrărilor din portofoliul de expuneri, inclusiv de

cunoaștere a datelor privind persoanele aflate în legătură, față de care banca se expune,

cu alte persoane, inclusiv schimbările produse în datele anterior prezentate.

Potrivit pct. 118 al Regulamentului privind cadrul de administrare a activității

băncilor aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al BNM nr.146 din 07 iunie

2017, băncile trebuie să dispună de procese interne adecvate pentru raportarea riscului

de concentrare rezultat din expunerile individuale față de clienți sau față de grupuri de

clienți aflați în legătură.

18

În acest sens, instanța de fond, corect a apreciat că în virtutea specificului

activității bancare (atragerea de fonduri, care pot fi retrase la cerere, și acordarea de

credite pe un termen, necesitatea sporită în mijloace lichide întru asigurarea efectuării

neîntreruptă a plăților) băncile sunt expuse unei serii de riscuri, care au la origine mai

multe surse, una de bază fiind activitatea de creditare a băncii. Riscul de credit (riscul

de afectare a capitalului și profiturilor ca urmare a neîndeplinirii de către debitor sau

altă contra-parte a obligațiilor contractuale) crește pe măsura concentrării expunerilor

(credite si alte active) băncilor față de grupurile de persoane aflate în legătură. În acest

context, în scopul acoperirii și riscurilor specifice activității bancare, inclusiv celui de

creditare și concentrare a expunerilor, banca este supusă unor cerințe prudențiale

speciale, stabilite de Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (titlul III, cap. 3) și

actele normative ale BNM adoptate întru aplicarea legii.

Respectiv, pentru identificarea, administrarea, monitorizarea, raportarea tuturor

expunerilor mari ale băncilor în contextul nevoii de a asigura plata datoriilor și a

minimiza pierderile pe care le pot suporta ca rezultat al concentrării expunerilor sale,

băncile au obligația de a colecta și evalua unele date despre debitorii potențiali sau

prezenți, inclusiv datele cu caracter personal, care ar permite identificarea unui

potențial sau prezent grup de persoane aflate în legătură în raport cu care expunerea

băncii ar fi calificată ca „mare” și, corespunzător, ar permite respectarea limitelor

(praguri) stabilite ale expunerilor băncii și, în așa mod, limitarea și diversificarea

riscurilor băncii.

Aceste proceduri au ca scop de a identifică grupul de persoane aflate în legătură

cu persoana fizică-solicitantul de credit sau altui produs de creditare și calcularea

expunerii băncii față de fiecare persoană din acest grup, pentru a aprecia dacă

expunerea totală față de grupul de persoane constituie zece la sută sau mai mult din

capitalul normativ total al băncii.

Concluzia instanței de apel privind caracterul excesiv al colectării datelor cu

caracter personal ale rudelor de gradul I și II ale solicitantului creditului este una

eronată, având în vedere scopul pentru care această colectare se realizează. Scopul

colectării și prelucrării datelor cu caracter personal ale acestor subiecți nu constă în

necesitatea de a decide de a acorda un credit unei persoane fizice în funcție de suma

lui, în speță 30 000 de lei sau suma maximă a acestuia de până la 294,87 milioane lei

(10% din capitalul normativ total al BC „Moldova-Agroindbank” S.A.), ci

identificarea, administrarea, monitorizarea și raportarea riscului de concentrare a

expunerilor băncii față de un grup de persoane care acționează concertat.

Suplimentar Colegiul mai reține că potrivit art. 26 din Legea nr.133 din

08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal (în vigoare la momentul

emiterii deciziei contestate), controlul legalității prelucrării datelor cu caracter personal

(în continuare – control) are drept scop verificarea corespunderii cu cerințele și a

îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege de către operator sau persoana

împuternicită de către acesta. Controlul este efectuat de către Centru în baza unui plan

anual aprobat, care se publică pe pagina web a acestuia. Despre intenția efectuării

controlului, Centrul informează operatorul sau persoana împuternicită de către acesta

19

cu 5 zile înainte de începerea acestuia, cu excepția cazurilor prevăzute la art.27 alin.(2)

și (4). În cazul în care, ca urmare a controlului efectuat, sunt constatate încălcări,

Centrul emite decizia de suspendare a operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter

personal, care va conține instrucțiuni pentru aducerea prelucrării datelor cu caracter

personal în conformitate cu prevederile prezentei legi. Efectuarea operațiunilor de

prelucrare a datelor cu caracter personal se suspendă până la înlăturarea

circumstanțelor care au servit drept temei pentru emiterea deciziei. Operatorul sau

persoana împuternicită de către acesta este obligată să înlăture respectivele

circumstanțe în termen de 30 de zile de la emiterea deciziei de suspendare. În cazul în

care operatorul sau persoana împuternicită de către acesta nu a înlăturat circumstanțele

care au servit drept temei pentru suspendare în termenul stabilit la alin.(5), Centrul

emite decizia de încetare a operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal, cu

sau fără dispunerea blocării ori distrugerii datelor cu caracter personal neveridice sau

obținute ilicit. Decizia de suspendare sau de încetare a operațiunilor de prelucrare a

datelor cu caracter personal poate fi contestată în instanța de contencios administrativ.

Conform art. 27 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal nr.133 din

08.07.2011, subiectul datelor cu caracter personal care consideră că prelucrarea datelor

sale nu este conformă cu cerințele prezentei legi poate înainta Centrului o plângere în

termen de 30 de zile din momentul depistării încălcării. În procesul soluționării

plângerii, Centrul poate audia subiectul datelor cu caracter personal, operatorul și, dacă

este cazul, persoana împuternicită de către operator și martorii, de asemenea poate

dispune efectuarea unui control inopinat.

În urma examinării plângerii, Centrul emite o decizie motivată care prevede fie

lipsa încălcării prevederilor legislației, fie suspendarea operațiunilor de prelucrare a

datelor cu caracter personal, fie rectificarea, blocarea sau distrugerea datelor neveridice

ori obținute ilicit. Decizia este comunicată părților interesate în termen de 30 de zile de

la data primirii plîngerii. Prevederile alin.(2) și (3) se aplică în mod corespunzător și în

situația în care Centrul se autosesizează cu privire la comiterea unei încălcări a

drepturilor subiecților datelor cu caracter personal, recunoscute de prezenta lege.

Operatorul, persoana împuternicită de către acesta sau subiectul datelor cu caracter

personal pot contesta decizia Centrului în instanța de contencios administrativ.

Din analiza cadrului legal citat supra se deduce cert, că în urma examinării

plângerii, Centrul emite o decizie motivată care prevede fie lipsa încălcării

prevederilor legislației, fie suspendarea operațiunilor de prelucrare a datelor cu

caracter personal, fie rectificarea, blocarea sau distrugerea datelor neveridice ori

obținute ilicit.

Analizând dispozitivul deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal se reține că nici unul din punctele acesteia nu corespund rigorilor

stabilite de art.27 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal nr.133 din 08

iulie 2011 (în vigoare la momentul emiterii deciziei contestate).

De altfel, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu a

respectat nici termenul de examinare a plângerii care potrivit art.27 alin.(3) din Legea

20

menționată, este de 30 zile de la data primirii plângerii, iar examinarea pe parcursul a

unui an și trei luni este excesivă.

Totodată, este de remarcat că prin prisma prevederilor art.71 și art.72 din Legea

cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, Centrul nu este abilitat

cu dreptul a oferi o interpretare oficială a Regulamentului cu privire la expunerile

„mari”, aprobat prin hotărârea Consiliului de administrație al BNM nr. 240 din 9

decembrie 2013, or actele de interpretare oficială a actelor normative, altele decât cele

menționate la alin.(1)-(3), sunt adoptate, aprobate sau emise de autoritățile care au

adoptat au aprobat sau au emis actele supuse interpretării.

Respectiv, doar Băncii Naționale îi revine competența legală de a aprecia

produsele creditare care se încadrează în aspectele noțiunii de „expunere mare”.

Centrul eronat și-a arogat asemenea competențe, prin clasificarea creditului ce

urma a fi solicitat de Ecaterina Macarevici la o anumită categorie. Prevederile actelor

normative aferente proceselor de creditare trebuie interpretate „in corpore”, deoarece

pe lângă solicitarea creditului de către debitorul potențial (asumării altui angajament al

băncii) pot fi și credite deja acordate (alte angajamente asumate de bancă) sau care

urmează a fi acordate persoanelor (asumate față de persoanele) care acționează

concertat cu debitorul potențial, inclusiv rudele de gradul I și II, și care urmează a fi

luate în calcul la determinarea expunerii totale față de grupul respectiv de persoane, dat

fiind faptul că datorită legăturilor/acțiunii concertate toți aceștia pot fi expuși la același

risc de neplată a datoriilor, în acest scop, banca are nevoie nu doar de informațiile

despre solicitantul nemijlocit al creditului, dar și de informațiile referitoare la rudele

lui de gradul I și II.

Referitor la argumentul recurentei că decizia Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal nr.143 din 31 mai 2019 ar constitui o imixtiunea în

activitatea instituțiilor financiar-bancare și doar Banca Națională a Moldovei, ar fi în

drept să efectueze controlul asupra respectării cadrului normativ de către bănci,

instanța de recurs îl apreciază ca unul greșit, or art. 2 din Legea nr.133 din 08.07.2011

privind protecția datelor cu caracter personal, nu prevede careva excepții sau limitări în

domeniul de aplicare, ce ar viza instituțiile financiar-bancare.

Domeniul de acțiune al prezentei legi nu se extinde asupra: a) prelucrării datelor

cu caracter personal efectuate de către operatori exclusiv pentru nevoi personale sau

familiale, dacă prin aceasta nu se încalcă drepturile subiecților datelor cu caracter

personal; b) prelucrării datelor cu caracter personal atribuite la secret de stat în modul

stabilit, cu excepția celor indicate la alin.(2) lit. d); c) operațiunilor de prelucrare și

transmitere transfrontalieră a datelor cu caracter personal ce se referă la făptuitorii sau

victimele crimelor de genocid, ale crimelor de război și ale crimelor împotriva

umanității, iar BC „Moldova-Agroindbank” SA nu se încadrează nici în una din

acestea.

În consecință, instanța de apel a concluzionat eronat că decizia nr. 143 din 31 mai

2019, adoptată de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,

corespunde exigențelor legale și respectiv urmează a fi respinsă cererea de chemare în

judecată depusă de BC „Moldova-Agroindbank” SA împotriva Centrului Național

21

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, persoane terțe Banca Națională a

Moldovei și Ecaterina Macarevici, cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil.

În același timp, Colegiul va reține ca fiind corectă concluzia instanței de fond

referitor la admiterea pretenției reclamantei BC „Moldova-Agroindbank” SA cu privire

la anularea deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

nr. 143 din 31 mai 2019, or după cum s-a menționat supra aceasta a fost emisă cu

încălcarea normelor legale.

Dat fiind că instanța de apel a emis o decizie neîntemeiată, bazată pe judecarea

formală a cauzei și interpretarea eronată a normelor legii materiale, iar prima instanță a

judecat multiaspectual cauza și a dat o apreciere corectă raporturilor juridico-publice

litigioase, prin prisma unei interpretări corecte a legii aplicabile speței, Colegiul ajunge

la concluzia admiterii recursului depus de BC „Moldova-Agroindbank” SA, casării

integrale a deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău cu menținerea

hotărârii din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Conform articolului 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Banca Comercială „Moldova-Agroindbank”

Societate pe Acțiuni.

Se casează integral decizia din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Banca

Comercială „Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni împotriva Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, persoane terțe Banca Națională

a Moldovei și Ecaterina Macarevici, cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

22