3ra-279/22 — cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil

3ra-279/22 — cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-279/22

2-19177942-01-3ra-04042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, A. Bostan)

DECIZIE

22 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele șeinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Ala Cobăneanu

examinând recursul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a

Asociației Profesionale „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” împotriva

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la

contestarea actului administrativ individual defavorabil

împotriva deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal și menținută hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani, prin care a fost admisă acțiunea

constată:

La 5 noiembrie 2019, Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor

de Autovehicule” (în cont. – BNAA), reprezentată de avocatul Adrian Cotună a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal (în cont. – CNPDCP) cu privire la contestarea actului administrativ

individual defavorabil.

În susținerea acțiunii a indicat că AP „Biroul Național al Asigurătorilor de

Autovehicule”, în sensul prevederilor Legii nr. 414 din 22 noiembrie 2006 cu privire

la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule,

reprezintă o organizație profesională care este constituită în conformitate cu

Recomandarea nr. 5 din 25 ianuarie 1949, adoptată de Subcomitetul de transport rutier

al Comitetului de transporturi interioare din cadrul Comisiei Economice pentru Europa

a Organizației Națiunilor Unite și care grupează asigurătorii autorizați într-un stat să

practice asigurarea de răspundere civilă auto.

1

A comunicat că BNAA asigură calitatea Republicii Moldova de membru a

sistemului internațional de asigurare „Carte Verde”, fapt care permite cetățenilor

Republicii Moldova să circule peste hotarele țării doar în baza unui certificat de

asigurare „Carte Verde”, fără a fi obligați să procure poliție de asigurare pentru flecare

stat tranzitat.

În consecință, de la constituire, BNAA asigură gestionarea dosarelor de daune

deschise la cererea persoanelor păgubite din culpa posesorilor de certificate de

asigurare „Carte Verde” emise de asigurători străini cât și compensează daunele

survenite din culpa unor posesori de autovehicule care nu și-au asigurat răspunderea

civilă pentru orice pagubă sau vătămare corporală produsă prin accident de

autovehicul.

Astfel, în vederea asigurării gestionării efective a dosarelor de daune și achitării

despăgubirilor de asigurare, exercitării dreptului de regres, se ține evidența dosarelor

de daune în sistemul informațional integrat de evidență contabilă.

A mai relatat că sistemul de evidență contabilă (SIIEC-1C) integrează toate

aspectele activității BNAA, acest specific fiind reglementat în Politica de securitate a

prelucrării datelor cu caracter personal, aprobată prin ordinul nr. 36/18 din 12 iulie

2018, inclusiv modulele sistemului operațional de evidență – gestionarea dosarelor de

daune (Fondul de compensare și Fondul de protecție a victimelor străzii).

A menționat că Sistemul de evidență contabilă (inclusiv și componenta resurse

umane) a fost notificat la data de 2 august 2018 și înregistrat ulterior cu nr. XXXXX-

001, iar anumite obiecții, recomandări sau cerințe de conformare din partea Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu au fost înaintate.

La data de 12 octombrie 2018, Asociația Profesională „Biroul Național al

Asigurătorilor de Autovehicule” a fost înregistrat de către Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal în calitate de operator de date cu caracter

personal, fiind atribuit nr. XXXXX și executate o serie de garanții în vederea asigurării

protecției datelor cu caracter personal, printre care: întocmirea de către persoanele

păgubite a „Acordului privind prelucrarea datelor cu caracter personal”, regulamentele

interne de punere în aplicare a Politicii de securitate a prelucrării datelor cu caracter

personal, nr. 36/18 din 12.07.2018, ordinele interne.

A notat că la 10 octombrie 2019, la sediul BNAA a parvenit decizia CNPDCP

nr. 260 din 4 octombrie 2019, în urma examinării materialelor acumulate în cadrul

autosesizării în privința prelucrării datelor cu caracter personal de către BNAA.

În cadrul deciziei nominalizate, a fost invocată încălcarea prevederilor art. 23

din Legea nr. 133 privind protecția datelor cu caracter personal, fiind solicitată

ajustarea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal, în caz contrar, fiind

invocat faptul că va fi dispusă încetarea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter

personal.

A opinat că decizia CNPDCP nr. 260 din 4 octombrie 2019, ca fiind ilegală în

fond, pasibilă anulării.

A declarat că în cadrul actului administrativ contestat, emis de CNPDCP, în

motivarea acuzațiilor formulate, a fost invocat faptul că, ulterior, în baza informațiilor

din Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter personal, s-a stabilit că

BNAA a fost înregistrat în calitate de operator de date cu caracter personal cu nr.

XXXXX, fiind notificat în sistemul de evidență contabilă și resurse umane.

2

Totodată, a precizat că notificarea sistemului de evidență în domeniul

regularizării daunelor nu se regăsea în Registrul de evidență al operatorilor de date cu

caracter personal.

A susținut că, în esență, actul de control întocmit de CNPDCP rezultă dintr-o

apreciere eronată a circumstanțelor de fapt, fiind invocat că „în baza informațiilor din

Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter personal, s-a stabilit că BNAA

a fost înregistrat în calitate de operator de date cu caracter personal cu nr. XXXXX,

fiind notificat sistemul de evidentă contabilă și resurse umane” – sistem care de fapt

asigură evidența dosarelor de daune în sistemul informațional integrat de evidență

contabilă (SIIEC-1C).

Or, prin intermediul sistemului informațional SIIEC-1C, BNAA gestionează

dosarele de daune, plățile de despăgubiri, datele debitorilor din dosarele de regres etc.,

nefiind existent un alt sistem care ar integra toate aspectele activității BNAA.

Așadar, faptul că CNPDCP consideră că ar mai exista și „sistemul de evidență

în domeniul regularizării daunelor” nu corespunde adevărului, în contextul în care

BNAA deține un sistem unic, automatizat, integrat, de prelucrare a datelor.

Din informația publică despre programul „1C”, se observă că aceasta reprezintă

un sistem informațional care reprezintă o suprastructură a bazelor de date, care permite

completarea unor formulare, care extrag din baza de date informația necesară odată

introdusă de operator și care se folosește în funcție de necesitățile utilizatorului.

În consecință, notificarea „sistemului de evidență contabilă” reprezintă

notificarea întregului sistem, prin intermediul căruia BNAA își gestionează bazele de

date, inclusiv cele cu caracter personal.

Deci, în pofida faptului că se pretinde că a fost notificat un sistem de evidentă a

datelor cu caracter personal, nimeni nu poate explica care sistem ar mai fi vizat, fiind

vorba de un singur sistem de prelucrare a datelor cu caracter personal și fiind astfel

incorect ca în mod absolut să se invoce că acesta ar fi compus din mai multe sisteme.

A evidențiat că este necesar de a diferenția „sistemul de prelucrare a datelor cu

caracter personal” de „compartimentele/modulele acestui sistem”, iar faptul că între

reprezentanții BNAA și a CNPDCP există o neînțelegere în raport cu noțiunea de

„sistem de prelucrare a datelor cu caracter personal” nu denotă existența mai multor

sisteme decât sistemul SIIEC-1C.

A mai relevat că în vederea asigurării protecției datelor procesate cu caracter

personal, în cadrul BNAA au fost adoptate o serie de acte interne, precum: „Politica

de securitate privind prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul BNAA”,

„Regulamentul privind asigurarea securității prelucrării datelor cu caracter personal în

cadrul sistemului operațional de evidență: Gestionare și regularizare dosare de daune

(în sistemul informațional SIIEC-1C și SIA RCA)”; „Regulamentul privind realizarea

politicii de securitate a prelucrării datelor cu caracter personal al sistemului de evidență

contabilă (nivelul de securitate a sistemului informațional de date cu caracter personal

N-2)”; „Instrucțiuni privind prelucrarea datelor cu caracter personal al sistemului de

evidență contabilă de către persoană împuternicită de operator”; „Ordinul nr. 43/19 din

15 august 2019 cu privire la aprobarea Nomenclatorului și structura sistemelor

informaționale ale BNAA și delegarea împuternicirilor”; „Ordinul cu privire la

aprobarea Politicii de securitate privind prelucrarea datelor cu caracter personal în

cadrul BNAA”; „Instrucțiuni privind prelucrarea datelor cu caracter personal al

3

sistemului de evidență contabilă și resurse umane de către persoană împuternicită de

operator”; „Ordinul cu privire la numirea persoanelor responsabile de prelucrarea

datelor cu caracter personal”.

Astfel, în cadrul „Politicii de securitate privind prelucrarea datelor cu caracter

personal în cadrul BNAA”, aprobat de Directorul executiv al BNAA, la pct. 2.4 este

expres indicat că „Prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează în 2 sisteme

informaționale, după cum urmează: 1) Sistemul informațional integrat de evidență

contabilă pe platforma 1C ce cuprinde modulele: (...); 2) Sistemul informațional

automatizat de stat RCA Data.

În ceea ce ține de „Sistemul informațional automatizat de stat RCA Data”, în

conformitate cu pct. 7 al Hotărârii de Guvern nr. 133 din 27 februarie 2012 cu privire

la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului informațional automatizat de stat în

domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse de

autovehicule, posesor al Sistemului este Comisia Națională a Pieței Financiare.

Furnizorii de date ai Sistemului sunt: a) companiile de asigurare prin personalul

propriu, precum și reprezentanții săi (agenții de asigurare), care efectuează

introducerea în Sistem a informației primare privind contractele de asigurare, polițele

de asigurare RCA și „Carte Verde” emise și dosarele de daune instrumentate; b)

brokerii și agenții de asigurare, care efectuează introducerea în Sistem a informației

primare privind contractele de asigurare, polițele de asigurare RCA și „Carte Verde”,

emise pentru companiile de asigurare cu care au încheiate contracte de prestare a

serviciilor de intermediere în asigurări. Deținătorul registrului este Comisia Națională

a Pieței Financiare. Destinatarii datelor din registru sunt Comisia Națională a Pieței

Financiare, autoritățile publice și beneficiarii serviciilor de asigurare.”.

A explicat că în contextul în care posesor al „Sistemului informațional

automatizat de stat RCA Data” este Comisia Națională a Pieței Financiare, de

responsabilitatea acestei entități a fost și este notificarea sistemului în cauză, ceea și ce

de fapt a fost realizat.

În răspunsul la interpelare oferit de CNPDCP nr. 04-14/289 din 6 februarie 2019,

a fost indicat că fiecare sistem de evidență contabilă a datelor cu caracter personal se

notifică separat și astfel, operatorului de date cu caracter personal îi revine obligația de

a identifica și înregistra toate sistemele de evidentă a datelor cu caracter personal

gestionate.

A remarcat că în astfel de condiții, se constată că CNPDCP invocă existența unui

„sistem de evidență a datelor cu caracter personal”, care nu a fost identificat de BNAA

și care nici nu există.

A mai specificat că BNAA, în calitate de „birou național”, în sensul Legii nr.

414 din 22 decembrie 2006, are atribuția de a gestiona dosare de daune parvenite de la

„birourile naționale” din 47 de țări, membre ale Sistemului Internațional de asigurare

„Carte Verde”, inclusiv prin operarea cu datele cu caracter personal din dosarele de

daune vizate.

În vederea realizării atribuțiilor stabilite prin lege, BNAA este semnatar al

Acordului dintre birourile naționale de asigurări ale statelor membre ale Spațiului

Economic European și ale altor state asociate, încheiat la Rethymno (Creta), la 30 mai

2002, prin care a fost aprobat Regulamentul General al Consiliului Birourilor.

4

Totodată, a consemnat că BNAA este semnatarul Acordului de prelucrare a

datelor cu caracter personal (Personal Data Processing Agreement) din 6 iunie 2018,

semnat între Birourile Naționale Membre și Consiliul Birourilor”.

A conchis că este ilegal actul emis de CNPDCP, în contextul în care este

solicitată notificarea sistemului de evidență în domeniul regularizării daunelor, or,

acesta face parte din același sistem integrat de evidentă 1C notificat, iar cerințele

invocate la o serie de discuții, pe marginea prelucrării trans-frontaliere a datelor cu

caracter personal, cu autorizarea Centrului în fiecare caz, ar însemna excluderea

Republicii Moldova din sistemul internațional de asigurare „Carte Verde”, fiind de

facto imposibilă.

La fel, acest fapt nu este necesar dacă se reține caracterul de „tratat internațional”

al Regulamentului General al Consiliului Birourilor, care și stabilește prelucrarea de

către birourile naționale în interes legitim a datelor cu caracter personal din cadrul

dosarelor de daune.

Informația transfrontalieră este prelucrată de BNAA doar la introducerea datelor

în sistemul integrat de evidență 1IC-SIIEC, sistem care a fost notificat.

A reiterat că decizia CNPDCP nr. 260 din 4 octombrie 2019 este în fond ilegală,

emisă în rezultatul aprecierii eronate a circumstanțelor de fapt și aplicării unei legi care

nu trebuia aplicată.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 27 alin. (5) din Legea nr. 133 din 8 iulie

2011 privind protecția datelor cu caracter personal, art. 31 alin. (1) din Legea nr. 414

din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru

pagube produse de autovehicule, art. 189 alin. (1), 206 alin. (1) lit. a) Cod administrativ.

A solicitat admiterea acțiunii și anularea deciziei Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 260 din 4 octombrie 2019, ca fiind în fond

ilegală.

Prin hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a

fost admisă acțiunea.

A fost anulată decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal nr. 260 din 4 octombrie 2019.

La 30 noiembrie 2020, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 24 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, iar la 16 februarie 2022, prin intermediul poștei

electronice și, ulterior, la 18 februarie 2022, prin intermediul cancelariei Curții de Apel

Chișinău, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, cu emiterea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și

menținută hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

La 10 decembrie 2021, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, iar la 18 martie 2022, a fost prezentată motivarea recursului,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate, cu restituirea cauzei

spre rejudecare în instanța de apel.

5

În motivarea recursului a invocat faptul că decizia instanței de apel este una

neîntemeiată și fondată.

A obiectat că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că prin demersul 04-

09/1332 din 22 iunie 2018, CNPDCP a solicitat BNAA depunerea în termen de 30 de

zile a setului de acte necesare pentru înregistrarea în Registrul de evidență al

operatorilor de date cu caracter personal, în condițiile stabilite de art. 23, 28 și 34 alin.

(4) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal și Regulamentul Registrului

de evidență a operatorilor de date cu caracter personal, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 296 din 15 mai 2012.

A notat că operatorul de date cu caracter personal, la caz, BNAA, a indicat expres

registrele de evidență a dosarelor de daune separat de cel al Sistemului de evidență

contabilă, anterior emiterii deciziei contestate.

La fel, până la emiterea deciziei CNPDCP nr. 260 din 4 octombrie 2019, BNAA,

prin demersul nr. 4001/02 din 3 octombrie 2019, a depus setul de acte privind

notificarea Sistemului gestionare și regularizare dosare de daune și Sistemul de

evidență a dosarelor de daune Carte Verde.

Suplimentar, prin demersul nr. 4494/02 din 12 noiembrie 2019, BNAA a depus

un set de acte ajustat în vederea notificării Sistemului de evidență a dosarelor de daune.

A precizat că este de neînțeles caracterul dual și contradictoriu al acțiunilor

BNAA în raport cu situația descrisă, or, pe de o parte, acest operator a solicitat anularea

și suspendarea executării deciziei CNPDCP nr. 260 din 4 octombrie 2019, prin care, în

esență, a fost dispusă notificarea Sistemului de evidență – Gestionare și regularizarea

dosarelor de daune, iar pe de altă parte, BNAA depune notificarea propriu-zisă,

referindu-se la acest sistem.

În acest sens, a menționat că atât prima instanță, cât și instanța de apel au ignorat

și au lăsat fără examinare acțiunile și actele prezentate de către BNAA la notificarea

Registrului gestionare și regularizare dosare de daune, precum și existența deciziei

CNPDCP nr. DD-1576847505818 din 20 decembrie 2019 privind notificarea

sistemului (registrul) gestionare și regularizare dosare de daune al BNAA, care nu a

fost contestată de BNAA și posedă o forță juridică.

Prin urmare, a remarcat că se atestă un caracter contradictoriu dintre faptul

anulării deciziei CNPDCP nr. 260 din 4 octombrie 2019, prin care s-a constatat

încălcarea în partea ce ține de nenotificarea sistemului de evidență în domeniul

regularizării daunelor gestionat de către BNAA și efectuarea acțiunilor de către aceștia

în vederea conformării/executării celor dispuse prin decizia menționată, prin

notificarea sistemului de evidență reclamat, fapt ce pune în pericol raporturile juridice

dintre operatorul de date cu caracter personal și autoritatea națională pentru protecția

datelor cu caracter personal.

În altă ordine de idei, a mai relevat că la ședința de judecată din 30 iunie 2021,

avocatul BNAA nu s-a prezentat, depunând cerere de amânare a ședinței de judecată

pentru o altă dată, iar judecătorul raportor Ion Muruianu a acceptat cererea de amânare,

fără a stabili o dată concretă, data ședinței urmând să fie anunțată ulterior.

A comunicat că la data de 22 noiembrie 2021, prin demersurile nr. 4858 și nr.

4860, CNPDCP a recepționat dispozitivul deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, în calitate de judecător raportor fiind indicată Angela Bostan.

6

În acest sens, pentru a clarifica situația de fapt, a considerat că urma să se ia

cunoștință de dosarul civil aflat la Curtea de Apel Chișinău, astfel prin demersul nr.

04-11/3255 din 25 noiembrie 2021, s-a solicitat Curții de Apel Chișinău acces la

dosarul nr. 2-19177942-02-3a-08022021 și abia la 2 decembrie 2021, asistentul

judiciar a transmis cancelariei Curții de Apel Chișinău dosarul menționat.

Astfel, în urma examinării înscrisurilor acumulate în dosar, a fost identificată

existența încheierii din 21 septembrie 2021, potrivit căreia judecătorul raportor Angela

Bostan a dispus prezentarea probelor și înscrisurilor relevante cauzei până la data de

20 octombrie 2021 în vederea pregătirii cauzei pentru examinare, precum și citația,

potrivit căreia ședința pe caz a fost stabilită pentru data de 26 octombrie 2021 ora 15:00.

Totodată, la materialele cauzei nu există dovada recepționării de către CNPDCP

a încheierii din 21 septembrie 2021 și a citației, potrivit căreia ședința pe caz a fost

stabilită pentru data de 26 octombrie ora 15:00 și, în consecință, reprezentantul

CNPDCP nu a cunoscut despre data ședinței.

Nu în ultimul rând, a accentuat că CNPDCP se folosește cu bună-credință de

drepturile procedurale pe care le posedă în calitate de parte a procesului judiciar, având

statut de autoritate publică, ce exercită puterea publică pe segmentul protecției datelor

cu caracter personal.

A consemnat că instanța de apel, prin neatragerea în proces a tuturor subiecților

raportului juridico-public litigios afectează grav echitabilitatea procesului, deoarece nu

se garantează egalitatea părților în drepturile procedurale și disponibilitatea în drepturi

a participanților la proces, astfel lipsind contradictorialitatea.

La 28 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, AP „Biroul Național al

Asigurătorilor de Autovehicule”, reprezentată de avocatul Angela Popil a depus

referință la cererea de recurs depusă de către Centrul Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal, solicitând respingerea acesteia, cu menținerea fără modificări a

actului judecătoresc contestat.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Din materialele cauzei rezultă că dispozitivul deciziei din 26 octombrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău i-a fost notificat Centrului Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal la 22 noiembrie 2021, potrivit avizului de recepție (f. d. 75 vol.

II).

Ulterior, la 10 decembrie 2021, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 26 octombrie 2021

a Curții de Apel Chișinău (f. d. 80-81 vol. II).

Tot actele cauzei atestă că decizia motivată din 24 octombrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău i-a fost notificată Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

7

Caracter Personal la 23 februarie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție (f. d. 79

vol. II).

Se mai constată că la 18 martie 2022, Centrul Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 26 octombrie

2021 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 83-89 vol. II).

Astfel, recursul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal împotriva deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău este în

termen.

În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticile

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi

respins, cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) coroborat cu prevederile art. 21 și

art. 36 din Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile

și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor

procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Astfel, după cum denotă actele cauzei, prin decizia nr. 260 din 4 octombrie 2019

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, examinând materialele

acumulate în baza notei de propuneri nr. 202-I din 22 iunie 2018: 1) a constatat

încălcarea prevederilor art. 23 din Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția

datelor cu caracter personal, în partea ce ține de nenotificarea sistemului de evidență în

domeniul regularizării daunelor, gestionat de către Biroul Național al Asigurătorilor de

Autovehicule, în circumstanțele de fapt descrise în prezenta decizie; 2) A dispus

înlăturarea neconformităților constatate în prezenta decizie, prin notificarea sistemului

de evidență în domeniul regularizării daunelor gestionat de către Biroul Național al

Asigurătorilor de Autovehicule, cu informarea CNPDCP în termen de 45 de zile din

momentul recepționării prezentei decizii, despre măsurile întreprinse în acest sens;

3) În cazul neajustării operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal la

prevederile statuate de Legea privind protecția datelor cu carcater personal, în termenul

prevăzut la pct. 2 al prezentei decizii, va fi dispusă încetarea operațiunilor de prelucrare

a datelor cu caracter personal ce exced arealul legal; 4) Decizia cu drept de atac în

instanța de constencios administrativ în termen de 30 de zile (f. d. 16-19 vol. I).

Prin scrisoarea nr. 04/14/2767 din 4 octombrie 2019, Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal a comunicat AP „Biroul Național al

Asigurătorilor de Autovehicule” decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

8

Caracter Personal nr. 260 din 4 octombrie 2019, fapt confirmat prin aplicarea ștampilei

AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” cu nr. de intrare 01-2276/19

din 10 octombrie 2019 (f. d. 15 vol. II).

La 5 noiembrie 2019, AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a

înaintat prezenta acțiune împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal, prin care a solicitat anularea deciziei Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 260 din 4 octombrie 2019, ca fiind în fond

ilegală.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia temeiniciei

acțiunii pe care a admis-o și a anulat decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal nr. 260 din 4 octombrie 2019.

Judecând apelul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal, instanța de apel a respins apelul și a menținut hotărârea din 24 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Verificând legalitatea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată că, instanțele de judecată ierarhic inferioare, reieșind din temeiurile și

obiectul acțiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale, stabilind circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea justă a cauzei și având la bază cumulul de probe

administrate la caz, corect au ajuns la soluția temeiniciei acțiunii înaintate de

AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule”.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs recurs reține prevederile art. 5

alin.(1), alin.(5) lit. b), e) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal

nr. 133 din 8 iulie 2011, potrivit cărora prelucrarea datelor cu caracter personal se

efectuează cu consimțământul subiectului datelor cu caracter personal.

Consimțământul subiectului datelor cu caracter personal nu este cerut în cazurile

în care prelucrarea este necesară pentru: b) îndeplinirea unei obligații care îi revine

operatorului conform legii; e) realizarea unui interes legitim al operatorului sau al

terțului căruia îi sunt dezvăluite datele cu caracter personal, cu condiția ca acest interes

să nu prejudicieze interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale subiectului

datelor cu caracter personal.

Din textul legal citat rezultă că prelucrarea datelor cu caracter personal este

protejată de lege, iar încălcarea regulilor de prelucrare a datelor, atrage răspunderea în

condițiile legii.

Conform art.19 alin. (1) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal

nr. 133 din 8 iulie 2011, controlul asupra conformități prelucrării datelor cu caracter

personal cu cerințele prezentei legi se efectuează de către Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal, care acționează în condiții de imparțialitate și

independentă.

Astfel, potrivit art. 20 alin. (1) lit. a), b), f), h), i), n), p) din Legea privind

protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 8 iulie 2011, Centrul are următoarele

atribuții: a) monitorizează respectarea legislației cu privire la protecția informației și

controlează aplicarea acesteia, în special dreptul la informare, de acces la date, de

intervenție asupra datelor și de opoziție; b) autorizează prelucrările de date cu caracter

personal în cazurile prevăzute de lege; f) ține registrul de evidență al operatorilor de

9

date cu caracter personal, ale cărui formă și conținut se aprobă de Guvern; registrul

este public, cu excepția informației prevăzute la art. 23 alin. (2) lit. l); h) primește și

analizează notificările privind prelucrarea datelor cu caracter personal; n) constată

contravenții și încheie procese-verbale conform Codului contravențional al Republicii

Moldova; p) efectuează controlul îndeplinirii Cerințelor față de asigurarea securității

datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale

de date cu caracter personal, aprobate de Guvern.

Iar în corespundere cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea privind protecția

datelor cu caracter personal nr.133 din 8 iulie 2011, în scopul evidenței prelucrărilor

de date cu caracter personal, Centrul instituie și administrează un registru de evidență

al operatorilor de date cu caracter personal care trebuie să cuprindă informațiile

stabilite la art. 23 alin. (2). Orice modificare a informațiilor respective va fi comunicată

Centrului în termen de 5 zile, care va efectua mențiunile corespunzătoare în registrul

de evidență al operatorilor de date cu caracter personal.

Coroborând prevederile enunțate, la materialul probator administrat în speță,

instanța de recurs reține că prin scrisoarea nr. 04-09/1332 din 22 iunie 2018, Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a informat AP „Biroul Național

al Asigurătorilor de Autovehicule” că ultimul prelucrează date cu caracter personal, iar

până la moment nu este înregistrat în Registrul de evidență al operatorilor de date cu

caracter personal (neînregistrarea în modul corespunzător în acest registru, reprezintă

o faptă contravențională prevăzută la art. 741 Cod contravențional), motiv din care a

solicitat AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” prezentarea în adresa

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, în termen de 30 de

zile, următoarele informații și anume: - existența documentului prin care AP „Biroul

Național al Asigurătorilor de Autovehicule” reglementează politica de securitate a

datelor cu caracter personal prelucrate în cazul sistemelor de evidență gestionate; -

motivele nerespectării prevederilor art. 23 din Legea privind protecția datelor cu

caracter personal nr.133 din 8 iulie 2011, pivind înregistrarea sistemelor de evidență

gestionate în Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter personal; - gradul

de implementare a prevederilor Legii privind protecția datelor cu caracter personal și a

cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea

acestora în cadrul sistemelor informaționale de date cu caracter personal gestionate (f.

d. 3-5 dosar administrativ).

Este cert și faptul că prin răspunsul nr.02-1792/18 din 31 iulie 2018, AP „Biroul

Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a adus la cunoștința Centrului Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, că la 23 iulie 2018, AP „Biroul Național

al Asigurătorilor de Autovehicule” a depus la Ghișeul unic al Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal notificarea nr.180723CI896, însoțită de

documentele confirmative necesare pentru înregistrarea și actualizarea obiectivelor

informaționale ale Registrului de evidență al operatorilor de date cu caracter personal.

(f. d. 6-7 dosar administrativ).

În același timp, este de menționat că la data de 6 februarie 2019, Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a expediat în adresa AP „Biroul Național

al Asigurătorilor de Autovehicule” scrisoarea nr. 04-14/289, prin care a informat

AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” că conform înscrisurilor din

Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter personal, deținut de către

10

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, AP „Biroul Național al

Asigurătorilor de Autovehicule” s-a înregistrat în calitate de operator de date cu

caracter personal cu nr. XXXXX și a notificat doar Sistemul de evidență contabilă și

resurse umane.

Luând în considerație faptul, că până la moment AP „Biroul Național al

Asigurătorilor de Autovehicule” nu a notificat niciun sistem de evidență a clienților (ca

exemplu: registrele de evidență a dosarelor de daune), în conformitate cu prevederile

art. 20 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) și b) și alin. (3) din Legea privind protecția datelor

cu caracter personal, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a

solicitat conformarea de către AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule”,

în termen de 30 zile, la prevederile legale din domeniul protecției datelor cu caracter

personal, prin notificarea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal a celorlalte sisteme de evidență a datelor cu caracter personal gestionate (f. d.

35-35 dosar administrativ).

Ca urmare, prin răspunsul nr. 02-510/19 din 22 februarie 2019, AP „Biroul

Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a informat Centrul că a demarat procedura

de înregistrare în calitate de operator de date cu caracter personal și până în prezent are

calitatea de operator de date cu caracter personal cu nr. XXXXX, fiind notificate

Sistemul de evidență contabilă și resurse umane.

Totodată, AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a relatat că

continuă activitatea de conformare la legislația în domeniul protecției datelor cu

caracter personal, iar întru aplicarea conformă a legislației în domeniul datelor cu

caracter personal, întreprinde toate acțiunile ce se impun în vederea definitivării

procesului de înregistrare în calitate de operator de date cu caracter personal.

Astfel, reieșind din prevederile legale și specificul de activitate, AP „Biroul

Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a solicitat acordarea suportului

metodologic în vederea identificării și prezentării informației cu privire la cerințele

internaționale referitor la circulația (primire/transmitere/stocare/prelucrare/etc.)

transfrontalieră a datelor cu caracter personal, în domeniul regularizării daunelor în

concordanță cu prevederile art. 31 alin.(1) lit. c)1, care se referă direct la calitatea de

membru cu drepturi depline a acestuia în Sistemul Internațional „Carte Verde” (f. d.38-

39 dosar administrativ).

Corelând aceste particularități la circumstanțele speței, instanța de recurs reține

prevederile pct. 3 alin. (3) din Regulamentul Registrului de evidență a operatorilor de

date cu caracter personal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 15 mai 2012,

în vigoare la acel moment, potrivit cărora Ghișeul unic al Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal este definit ca punct unic de recepționare și

mecanism ce asigură adresarea operatorilor la Centru, în vederea notificării în scopul

înregistrării sistemelor de evidență a datelor cu caracter personal, coordonarea cu

autoritățile publice care sunt deținători de informații și date necesare pentru

înregistrare.

În același timp, incidență directă speței au și prevederile art. 23 alin. (1) din

Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr.133 din 8 iulie 2011, în vigoare

la acel moment, potrivit cărora operatorii sunt obligați să notifice Centrul, personal sau

prin persoanele împuternicite de către ei, înainte de a prelucra date cu caracter personal

11

destinate să servească unui scop. Prelucrarea altor categorii de date cu caracter personal

decât cele notificate anterior se va efectua cu condiția unei noi notificări.

Raportând cadrul legislativ enunțat la împrejurările speței, instanța de recurs

atestă corectitudinea concluziei instanțelor de judecată ierarhic inferioare precum că

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal neîntemeiat în decizia

nr. 260 din 4 octombrie 2019 , a constatat că AP „Biroul Național al Asigurătorilor de

Autovehicule” nu a notificat Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal sistemul de evidență în domeniul regularizării daunelor, utilizat în scopul

asigurării reglementărilor Sistemului Internațional „Carte Verde”, prin intermediul

căruia sunt prelucrate datele cu caracter personal.

Și asta deoarece, o astfel de abordare a Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal contravine materialului probator și anume scrisorii AP

„Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” nr. 02-2236/19 din

3 octombrie 2019, prin care AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule”

înregistrat ca operator de date cu caracter personal sub numărul XXXXX, a prezentat

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal notificarea sistemului

operațional de evidență a datelor de caracter personal, ce includ două componente:

Sistemul gestionare și regularizare dosare de daune și Sistemul de evidență a dosarelor

de daune Cartea Verde.

În pofida acestui fapt, adoptând la 4 octombrie 2019 decizia nr. 260 Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu s-a expus asupra faptului că

la data de 3 octombrie 2019 AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a

depus notificarea sistemului operațional de evidență a datelor de caracter personal, dar

acordându-i un termen de 45 de zile pentru informarea CNPDCP cu privire la

notificarea sistemului de evidență în domeniul regularizării daunelor, gestionat de către

AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule”.

De principiu, aici este de notat că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal, atât în cererea de apel, cât și în cererea de recurs a recunoscut

depunerea de către AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” prin

demersul nr. 400/02 din 3 octombrie 2019 a setului de acte privind notificarea

Sistemului gestionare și regularizare dosare de daune și Sistemul de evidență a

dosarelor de daune Carte Verde.

În consecutivitatea celor descrise supra, instanța de recurs consideră că nu

răstoarnă soluția instanțelor de judecată ierarhic inferioare nici faptul că prin

demersurile nr. 02-2450/19 din 24 octombrie 2019, nr. 02-2597/19 din 12 noiembrie

2019, nr. 02-2834/19 din 6 decembrie 2019 AP „Biroul Național al Asigurătorilor de

Autovehicule” a prezentat Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal varianta revizuită a documentelor confirmative aferente.

Or, prin prisma prevederilor pct. 15 alin. (1) din Regulamentul Registrului de

evidență a operatorilor de date cu caracter personal, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 296 din 15 mai 2012, în vigoare la acel moment, registratorul este în drept să ceară

informații suplimentare privind obiectele informaționale care se înregistrează, dacă

apar dubii privind autenticitatea și plenitudinea datelor prezentate.

Față de toate aceste considerente, instanța de recurs notează că AP „Biroul

Național al Asigurătorilor de Autovehicule” era în drept să prezinte documentele

confirmative aferente pentru plenitudinea datelor prezentate, iar odată acceptate de

12

către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal ulterior adoptării

deciziei din 4 octombrie 2019, aceasta nu poate fi calificată ca o încălcare de către

AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a prevederilor art. 23 din

Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr.133 din 8 iulie 2011.

Mai cu seamă că prin Legea nr. 175 din 11 noiembrie 2021, în vigoare din

10 ianuarie 2022, pentru modificarea unor acte normative, acest articol a fost modificat,

prin excluderea obligațiunii notificării Centrului privind prelucrarea datelor cu caracter

personal, norma dată reglementând deja evaluarea impactului asupra protecției datelor.

Important la acest segment este de menționat și faptul că, potrivit notei

informative la acest proiect de lege de modificare a art. 23 din Legea privind protecția

datelor cu caracter personal nr.133 din 8 iulie 2011, necesitatea modificării acestui

articol a fost motivată prin faptul duratei excesive a acestei proceduri, ca urmare

această practică fiind exclusă și în Uniunea Europeană, deoarece frâna drastic

dezvoltarea tehnologiilor și afacerilor, efectul fiind chiar și mai negativ în Republica

Moldova.

În context, instanța de recurs relevă că Centrul Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal, la exercitarea activității administrative, dispune de dreptul

discreționar, însă măsura întreprinsă de către autoritatea vizată urmează să corespunsă

scopului legii atunci când aplică o dispoziție legală.

În conformitate cu art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice

și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților,

nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Așadar, în corespundere cu prevederile art. 225 alin. (1) și (2) Cod administrativ,

verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se limitează

la faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar; b) a luat în

considerare toate faptele relevante; c) a respectat limitele legale ale dreptului

discreționar; d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.

Sub aspectul celor relatate, instanța de recurs reține drept justă aprecierea

instanțelor de judecată ierarhic inferioare că autoritatea publică nu și-a exercitat dreptul

discreționar, cu luarea în considerare a tuturor faptelor relevante, cu respectarea

limitelor legale și conform scopului acordat de lege, or măsura oficială adoptată nu

corespunde scopului acordat prin lege.

Sintetizând cele reliefate supra, instanța de recurs constată justețea soluției

instanțelor de judecată ierarhic inferioare cu privire la admiterea acțiunii depuse de

AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” împotriva Centrului Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil și anularea deciziei Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 260 din 4 octombrie 2019.

La caz, instanța de recurs consideră irelevante argumentele recurentului

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal precum că instanțele

de judecată ierarhic inferioare au ignorat decizia CNPDCP nr. DD-1576847505818 din

20 decembrie 2019 privind notificarea sistemului (registrul) gestionare și regularizare

dosare de daune al BNAA, or, AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule”

din start nu a fost de acord cu decizia nr. 260 a Centrului Național pentru Protecția

13

Datelor cu Caracter Personal din 4 octombrie 2019 decizia, aceasta fiind contestată în

instanța de judecată la data de 5 noiembrie 2019.

Mai mult că decizia CNPDCP nr. DD-1576847505818 din 20 decembrie 2019 a

fost adoptată ca urmare a suplinirii notificării sistemului operațional de evidență a

datelor de caracter personal depuse la data de 3 octombrie 2019 de către AP „Biroul

Național al Asigurătorilor de Autovehicule”, care, după cum a fost menționat deja, nu

a fost luată în considerație de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal, la emiterea deciziei din 4 octombrie 2019 și care nu se conține nici

în decizia din 20 decembrie 2019.

De altfel, în speță, instanța de recurs nu poate lua în considerație nici alegațiile

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal din cererea de recurs

precum că nu au fost înștiințați despre desfășurarea ședinței de judecată a instanței de

apel din 26 octombrie 2021 ora 15:00 și nu au cunoscut despre încheierea din

21 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău de pregătire a cauzei pentru dezbateri

judiciare.

Și asta deoarece, actele cauzei atestă că reprezentantul Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal, în bază de procură, Denis Coțofan a fost prezent

anterior la ședințele de judecată a instanței de apel din 12 mai 2021, 30 iunie 2021, fapt

ce se oglindește direct din procesele-verbale ale ședinței instanței de apel anexate la

dosar (f. d. 25-26, 34-35 vol. II).

Respectiv, având în vedere prevederile art. 195 Cod administrativ, în coroborare

cu prevederile art. 102 alin. (41) CPC, participanții la proces înștiințați în mod legal o

dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată

ulterioară.

Distinct de aceste constatări, se va nota că deși în temeiul încheierii din

5 iulie 2021 a Președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău, încă la data de

26 iulie 2021, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, a fost

resdistribuită cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a

AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” împotriva Centrului Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil, unui alt judecător raportor, Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, având calitatea de apelant și fiind cel

interesat în soluționarea prezentului litigiu, avea obligația de a se interesa de soarta

dosarului, și de a cunoaște despre încheierea din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare.

Mai cu seamă că jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua

măsurile necesare pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin

manifestarea diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față

de soarta dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie

2007, cauza Pîrnău ș. a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza

SA Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012).

Față de cele relevate mai sus, având în susținere jurisprudența CEDO și anume

cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menționat că „... art. 6 § 1 al Convenției,

nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-

se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței

14

pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes”, instanța de recurs

consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate în cererea de recurs în sensul

celor descrise.

Pentru motivele expuse și având în vedere faptul că decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe sunt întemeiate și legale, iar criticele formulate în recurs sunt

nejustificate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține

decizia instanței de ape și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal.

Se menține decizia din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, în cauza de contencios

administrativ la cererea de chemare în judecată a Asociației Profesionale „Biroul

Național al Asigurătorilor de Autovehicule” împotriva Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la contestarea actului administrativ

individual defavorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele șeinței, Tamara Chișca-Doneva

judecătorul

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Ala Cobăneanu

15