3ra-279/22 — cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil

Dosarul nr. 3ra-279/22 2-19177942-01-3ra-04042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. V. Chisilița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, A. Bostan) DECIZIE 22 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele șeinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu Aliona Miron Ala Cobăneanu examinând recursul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a Asociației Profesionale „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil împotriva deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și menținută hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care a fost admisă acțiunea constată: La 5 noiembrie 2019, Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” (în cont.

– BNAA), reprezentată de avocatul Adrian Cotună a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (în cont. – CNPDCP) cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil. În susținerea acțiunii a indicat că AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule”, în sensul prevederilor Legii nr. 414 din 22 noiembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, reprezintă o organizație profesională care este constituită în conformitate cu Recomandarea nr. 5 din 25 ianuarie 1949, adoptată de Subcomitetul de transport rutier al Comitetului de transporturi interioare din cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite și care grupează asigurătorii autorizați într-un stat să practice asigurarea de răspundere civilă auto.

1 A comunicat că BNAA asigură calitatea Republicii Moldova de membru a sistemului internațional de asigurare „Carte Verde”, fapt care permite cetățenilor Republicii Moldova să circule peste hotarele țării doar în baza unui certificat de asigurare „Carte Verde”, fără a fi obligați să procure poliție de asigurare pentru flecare stat tranzitat. În consecință, de la constituire, BNAA asigură gestionarea dosarelor de daune deschise la cererea persoanelor păgubite din culpa posesorilor de certificate de asigurare „Carte Verde” emise de asigurători străini cât și compensează daunele survenite din culpa unor posesori de autovehicule care nu și-au asigurat răspunderea civilă pentru orice pagubă sau vătămare corporală produsă prin accident de autovehicul.

Astfel, în vederea asigurării gestionării efective a dosarelor de daune și achitării despăgubirilor de asigurare, exercitării dreptului de regres, se ține evidența dosarelor de daune în sistemul informațional integrat de evidență contabilă. A mai relatat că sistemul de evidență contabilă (SIIEC-1C) integrează toate aspectele activității BNAA, acest specific fiind reglementat în Politica de securitate a prelucrării datelor cu caracter personal, aprobată prin ordinul nr. 36/18 din 12 iulie 2018, inclusiv modulele sistemului operațional de evidență – gestionarea dosarelor de daune (Fondul de compensare și Fondul de protecție a victimelor străzii). A menționat că Sistemul de evidență contabilă (inclusiv și componenta resurse umane) a fost notificat la data de 2 august 2018 și înregistrat ulterior cu nr. XXXXX- 001, iar anumite obiecții, recomandări sau cerințe de conformare din partea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu au fost înaintate.

La data de 12 octombrie 2018, Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a fost înregistrat de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în calitate de operator de date cu caracter personal, fiind atribuit nr. XXXXX și executate o serie de garanții în vederea asigurării protecției datelor cu caracter personal, printre care: întocmirea de către persoanele păgubite a „Acordului privind prelucrarea datelor cu caracter personal”, regulamentele interne de punere în aplicare a Politicii de securitate a prelucrării datelor cu caracter personal, nr. 36/18 din 12.07.2018, ordinele interne. A notat că la 10 octombrie 2019, la sediul BNAA a parvenit decizia CNPDCP nr. 260 din 4 octombrie 2019, în urma examinării materialelor acumulate în cadrul autosesizării în privința prelucrării datelor cu caracter personal de către BNAA.

În cadrul deciziei nominalizate, a fost invocată încălcarea prevederilor art. 23 din Legea nr. 133 privind protecția datelor cu caracter personal, fiind solicitată ajustarea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal, în caz contrar, fiind invocat faptul că va fi dispusă încetarea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal. A opinat că decizia CNPDCP nr. 260 din 4 octombrie 2019, ca fiind ilegală în fond, pasibilă anulării. A declarat că în cadrul actului administrativ contestat, emis de CNPDCP, în motivarea acuzațiilor formulate, a fost invocat faptul că, ulterior, în baza informațiilor din Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter personal, s-a stabilit că BNAA a fost înregistrat în calitate de operator de date cu caracter personal cu nr. XXXXX, fiind notificat în sistemul de evidență contabilă și resurse umane.

2 Totodată, a precizat că notificarea sistemului de evidență în domeniul regularizării daunelor nu se regăsea în Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter personal. A susținut că, în esență, actul de control întocmit de CNPDCP rezultă dintr-o apreciere eronată a circumstanțelor de fapt, fiind invocat că „în baza informațiilor din Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter personal, s-a stabilit că BNAA a fost înregistrat în calitate de operator de date cu caracter personal cu nr. XXXXX, fiind notificat sistemul de evidentă contabilă și resurse umane” – sistem care de fapt asigură evidența dosarelor de daune în sistemul informațional integrat de evidență contabilă (SIIEC-1C).

Or, prin intermediul sistemului informațional SIIEC-1C, BNAA gestionează dosarele de daune, plățile de despăgubiri, datele debitorilor din dosarele de regres etc., nefiind existent un alt sistem care ar integra toate aspectele activității BNAA. Așadar, faptul că CNPDCP consideră că ar mai exista și „sistemul de evidență în domeniul regularizării daunelor” nu corespunde adevărului, în contextul în care BNAA deține un sistem unic, automatizat, integrat, de prelucrare a datelor. Din informația publică despre programul „1C”, se observă că aceasta reprezintă un sistem informațional care reprezintă o suprastructură a bazelor de date, care permite completarea unor formulare, care extrag din baza de date informația necesară odată introdusă de operator și care se folosește în funcție de necesitățile utilizatorului.

În consecință, notificarea „sistemului de evidență contabilă” reprezintă notificarea întregului sistem, prin intermediul căruia BNAA își gestionează bazele de date, inclusiv cele cu caracter personal. Deci, în pofida faptului că se pretinde că a fost notificat un sistem de evidentă a datelor cu caracter personal, nimeni nu poate explica care sistem ar mai fi vizat, fiind vorba de un singur sistem de prelucrare a datelor cu caracter personal și fiind astfel incorect ca în mod absolut să se invoce că acesta ar fi compus din mai multe sisteme. A evidențiat că este necesar de a diferenția „sistemul de prelucrare a datelor cu caracter personal” de „compartimentele/modulele acestui sistem”, iar faptul că între reprezentanții BNAA și a CNPDCP există o neînțelegere în raport cu noțiunea de „sistem de prelucrare a datelor cu caracter personal” nu denotă existența mai multor sisteme decât sistemul SIIEC-1C.

A mai relevat că în vederea asigurării protecției datelor procesate cu caracter personal, în cadrul BNAA au fost adoptate o serie de acte interne, precum: „Politica de securitate privind prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul BNAA”, „Regulamentul privind asigurarea securității prelucrării datelor cu caracter personal în cadrul sistemului operațional de evidență: Gestionare și regularizare dosare de daune (în sistemul informațional SIIEC-1C și SIA RCA)”; „Regulamentul privind realizarea politicii de securitate a prelucrării datelor cu caracter personal al sistemului de evidență contabilă (nivelul de securitate a sistemului informațional de date cu caracter personal N-2)”; „Instrucțiuni privind prelucrarea datelor cu caracter personal al sistemului de evidență contabilă de către persoană împuternicită de operator”; „Ordinul nr. 43/19 din 15 august 2019 cu privire la aprobarea Nomenclatorului și structura sistemelor informaționale ale BNAA și delegarea împuternicirilor”; „Ordinul cu privire la aprobarea Politicii de securitate privind prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul BNAA”; „Instrucțiuni privind prelucrarea datelor cu caracter personal al 3 sistemului de evidență contabilă și resurse umane de către persoană împuternicită de operator”; „Ordinul cu privire la numirea persoanelor responsabile de prelucrarea datelor cu caracter personal”.

Astfel, în cadrul „Politicii de securitate privind prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul BNAA”, aprobat de Directorul executiv al BNAA, la pct. 2.4 este expres indicat că „Prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează în 2 sisteme informaționale, după cum urmează: 1) Sistemul informațional integrat de evidență contabilă pe platforma 1C ce cuprinde modulele: (...); 2) Sistemul informațional automatizat de stat RCA Data. În ceea ce ține de „Sistemul informațional automatizat de stat RCA Data”, în conformitate cu pct. 7 al Hotărârii de Guvern nr. 133 din 27 februarie 2012 cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului informațional automatizat de stat în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, posesor al Sistemului este Comisia Națională a Pieței Financiare.

Furnizorii de date ai Sistemului sunt: a) companiile de asigurare prin personalul propriu, precum și reprezentanții săi (agenții de asigurare), care efectuează introducerea în Sistem a informației primare privind contractele de asigurare, polițele de asigurare RCA și „Carte Verde” emise și dosarele de daune instrumentate; b) brokerii și agenții de asigurare, care efectuează introducerea în Sistem a informației primare privind contractele de asigurare, polițele de asigurare RCA și „Carte Verde”, emise pentru companiile de asigurare cu care au încheiate contracte de prestare a serviciilor de intermediere în asigurări. Deținătorul registrului este Comisia Națională a Pieței Financiare. Destinatarii datelor din registru sunt Comisia Națională a Pieței Financiare, autoritățile publice și beneficiarii serviciilor de asigurare.”.

A explicat că în contextul în care posesor al „Sistemului informațional automatizat de stat RCA Data” este Comisia Națională a Pieței Financiare, de responsabilitatea acestei entități a fost și este notificarea sistemului în cauză, ceea și ce de fapt a fost realizat. În răspunsul la interpelare oferit de CNPDCP nr. 04-14/289 din 6 februarie 2019, a fost indicat că fiecare sistem de evidență contabilă a datelor cu caracter personal se notifică separat și astfel, operatorului de date cu caracter personal îi revine obligația de a identifica și înregistra toate sistemele de evidentă a datelor cu caracter personal gestionate. A remarcat că în astfel de condiții, se constată că CNPDCP invocă existența unui „sistem de evidență a datelor cu caracter personal”, care nu a fost identificat de BNAA și care nici nu există.

A mai specificat că BNAA, în calitate de „birou național”, în sensul Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006, are atribuția de a gestiona dosare de daune parvenite de la „birourile naționale” din 47 de țări, membre ale Sistemului Internațional de asigurare „Carte Verde”, inclusiv prin operarea cu datele cu caracter personal din dosarele de daune vizate. În vederea realizării atribuțiilor stabilite prin lege, BNAA este semnatar al Acordului dintre birourile naționale de asigurări ale statelor membre ale Spațiului Economic European și ale altor state asociate, încheiat la Rethymno (Creta), la 30 mai 2002, prin care a fost aprobat Regulamentul General al Consiliului Birourilor. 4 Totodată, a consemnat că BNAA este semnatarul Acordului de prelucrare a datelor cu caracter personal (Personal Data Processing Agreement) din 6 iunie 2018, semnat între Birourile Naționale Membre și Consiliul Birourilor”.

A conchis că este ilegal actul emis de CNPDCP, în contextul în care este solicitată notificarea sistemului de evidență în domeniul regularizării daunelor, or, acesta face parte din același sistem integrat de evidentă 1C notificat, iar cerințele invocate la o serie de discuții, pe marginea prelucrării trans-frontaliere a datelor cu caracter personal, cu autorizarea Centrului în fiecare caz, ar însemna excluderea Republicii Moldova din sistemul internațional de asigurare „Carte Verde”, fiind de facto imposibilă. La fel, acest fapt nu este necesar dacă se reține caracterul de „tratat internațional” al Regulamentului General al Consiliului Birourilor, care și stabilește prelucrarea de către birourile naționale în interes legitim a datelor cu caracter personal din cadrul dosarelor de daune.

Informația transfrontalieră este prelucrată de BNAA doar la introducerea datelor în sistemul integrat de evidență 1IC-SIIEC, sistem care a fost notificat. A reiterat că decizia CNPDCP nr. 260 din 4 octombrie 2019 este în fond ilegală, emisă în rezultatul aprecierii eronate a circumstanțelor de fapt și aplicării unei legi care nu trebuia aplicată. Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 27 alin. (5) din Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, art. 31 alin. (1) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, art. 189 alin. (1), 206 alin. (1) lit. a) Cod administrativ.

A solicitat admiterea acțiunii și anularea deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 260 din 4 octombrie 2019, ca fiind în fond ilegală. Prin hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost admisă acțiunea. A fost anulată decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 260 din 4 octombrie 2019. La 30 noiembrie 2020, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, iar la 16 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice și, ulterior, la 18 februarie 2022, prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și menținută hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani. La 10 decembrie 2021, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 18 martie 2022, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. 5 În motivarea recursului a invocat faptul că decizia instanței de apel este una neîntemeiată și fondată.

A obiectat că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că prin demersul 04- 09/1332 din 22 iunie 2018, CNPDCP a solicitat BNAA depunerea în termen de 30 de zile a setului de acte necesare pentru înregistrarea în Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter personal, în condițiile stabilite de art. 23, 28 și 34 alin. (4) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal și Regulamentul Registrului de evidență a operatorilor de date cu caracter personal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 15 mai 2012. A notat că operatorul de date cu caracter personal, la caz, BNAA, a indicat expres registrele de evidență a dosarelor de daune separat de cel al Sistemului de evidență contabilă, anterior emiterii deciziei contestate.

La fel, până la emiterea deciziei CNPDCP nr. 260 din 4 octombrie 2019, BNAA, prin demersul nr. 4001/02 din 3 octombrie 2019, a depus setul de acte privind notificarea Sistemului gestionare și regularizare dosare de daune și Sistemul de evidență a dosarelor de daune Carte Verde. Suplimentar, prin demersul nr. 4494/02 din 12 noiembrie 2019, BNAA a depus un set de acte ajustat în vederea notificării Sistemului de evidență a dosarelor de daune. A precizat că este de neînțeles caracterul dual și contradictoriu al acțiunilor BNAA în raport cu situația descrisă, or, pe de o parte, acest operator a solicitat anularea și suspendarea executării deciziei CNPDCP nr. 260 din 4 octombrie 2019, prin care, în esență, a fost dispusă notificarea Sistemului de evidență – Gestionare și regularizarea dosarelor de daune, iar pe de altă parte, BNAA depune notificarea propriu-zisă, referindu-se la acest sistem.

În acest sens, a menționat că atât prima instanță, cât și instanța de apel au ignorat și au lăsat fără examinare acțiunile și actele prezentate de către BNAA la notificarea Registrului gestionare și regularizare dosare de daune, precum și existența deciziei CNPDCP nr. DD-1576847505818 din 20 decembrie 2019 privind notificarea sistemului (registrul) gestionare și regularizare dosare de daune al BNAA, care nu a fost contestată de BNAA și posedă o forță juridică.

Prin urmare, a remarcat că se atestă un caracter contradictoriu dintre faptul anulării deciziei CNPDCP nr. 260 din 4 octombrie 2019, prin care s-a constatat încălcarea în partea ce ține de nenotificarea sistemului de evidență în domeniul regularizării daunelor gestionat de către BNAA și efectuarea acțiunilor de către aceștia în vederea conformării/executării celor dispuse prin decizia menționată, prin notificarea sistemului de evidență reclamat, fapt ce pune în pericol raporturile juridice dintre operatorul de date cu caracter personal și autoritatea națională pentru protecția datelor cu caracter personal. În altă ordine de idei, a mai relevat că la ședința de judecată din 30 iunie 2021, avocatul BNAA nu s-a prezentat, depunând cerere de amânare a ședinței de judecată pentru o altă dată, iar judecătorul raportor Ion Muruianu a acceptat cererea de amânare, fără a stabili o dată concretă, data ședinței urmând să fie anunțată ulterior.

A comunicat că la data de 22 noiembrie 2021, prin demersurile nr. 4858 și nr. 4860, CNPDCP a recepționat dispozitivul deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în calitate de judecător raportor fiind indicată Angela Bostan. 6 În acest sens, pentru a clarifica situația de fapt, a considerat că urma să se ia cunoștință de dosarul civil aflat la Curtea de Apel Chișinău, astfel prin demersul nr. 04-11/3255 din 25 noiembrie 2021, s-a solicitat Curții de Apel Chișinău acces la dosarul nr. 2-19177942-02-3a-08022021 și abia la 2 decembrie 2021, asistentul judiciar a transmis cancelariei Curții de Apel Chișinău dosarul menționat.

Astfel, în urma examinării înscrisurilor acumulate în dosar, a fost identificată existența încheierii din 21 septembrie 2021, potrivit căreia judecătorul raportor Angela Bostan a dispus prezentarea probelor și înscrisurilor relevante cauzei până la data de 20 octombrie 2021 în vederea pregătirii cauzei pentru examinare, precum și citația, potrivit căreia ședința pe caz a fost stabilită pentru data de 26 octombrie 2021 ora 15:00. Totodată, la materialele cauzei nu există dovada recepționării de către CNPDCP a încheierii din 21 septembrie 2021 și a citației, potrivit căreia ședința pe caz a fost stabilită pentru data de 26 octombrie ora 15:00 și, în consecință, reprezentantul CNPDCP nu a cunoscut despre data ședinței.

Nu în ultimul rând, a accentuat că CNPDCP se folosește cu bună-credință de drepturile procedurale pe care le posedă în calitate de parte a procesului judiciar, având statut de autoritate publică, ce exercită puterea publică pe segmentul protecției datelor cu caracter personal. A consemnat că instanța de apel, prin neatragerea în proces a tuturor subiecților raportului juridico-public litigios afectează grav echitabilitatea procesului, deoarece nu se garantează egalitatea părților în drepturile procedurale și disponibilitatea în drepturi a participanților la proces, astfel lipsind contradictorialitatea. La 28 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule”, reprezentată de avocatul Angela Popil a depus referință la cererea de recurs depusă de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, solicitând respingerea acesteia, cu menținerea fără modificări a actului judecătoresc contestat.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din materialele cauzei rezultă că dispozitivul deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău i-a fost notificat Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal la 22 noiembrie 2021, potrivit avizului de recepție (f. d. 75 vol. II). Ulterior, la 10 decembrie 2021, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 80-81 vol. II). Tot actele cauzei atestă că decizia motivată din 24 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău i-a fost notificată Centrului Național pentru Protecția Datelor cu 7 Caracter Personal la 23 februarie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție (f. d. 79 vol. II).

Se mai constată că la 18 martie 2022, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 83-89 vol. II). Astfel, recursul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal împotriva deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău este în termen. În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticile recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) coroborat cu prevederile art. 21 și art. 36 din Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Astfel, după cum denotă actele cauzei, prin decizia nr. 260 din 4 octombrie 2019 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, examinând materialele acumulate în baza notei de propuneri nr. 202-I din 22 iunie 2018: 1) a constatat încălcarea prevederilor art. 23 din Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, în partea ce ține de nenotificarea sistemului de evidență în domeniul regularizării daunelor, gestionat de către Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, în circumstanțele de fapt descrise în prezenta decizie; 2) A dispus înlăturarea neconformităților constatate în prezenta decizie, prin notificarea sistemului de evidență în domeniul regularizării daunelor gestionat de către Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, cu informarea CNPDCP în termen de 45 de zile din momentul recepționării prezentei decizii, despre măsurile întreprinse în acest sens; 3) În cazul neajustării operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal la prevederile statuate de Legea privind protecția datelor cu carcater personal, în termenul prevăzut la pct. 2 al prezentei decizii, va fi dispusă încetarea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal ce exced arealul legal;

4) Decizia cu drept de atac în instanța de constencios administrativ în termen de 30 de zile (f. d. 16-19 vol. I). Prin scrisoarea nr. 04/14/2767 din 4 octombrie 2019, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a comunicat AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu 8 Caracter Personal nr. 260 din 4 octombrie 2019, fapt confirmat prin aplicarea ștampilei AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” cu nr. de intrare 01-2276/19 din 10 octombrie 2019 (f. d. 15 vol. II). La 5 noiembrie 2019, AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a înaintat prezenta acțiune împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin care a solicitat anularea deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 260 din 4 octombrie 2019, ca fiind în fond ilegală.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii pe care a admis-o și a anulat decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 260 din 4 octombrie 2019. Judecând apelul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, instanța de apel a respins apelul și a menținut hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Verificând legalitatea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că, instanțele de judecată ierarhic inferioare, reieșind din temeiurile și obiectul acțiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale, stabilind circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei și având la bază cumulul de probe administrate la caz, corect au ajuns la soluția temeiniciei acțiunii înaintate de AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule”.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs recurs reține prevederile art. 5 alin.(1), alin.(5) lit. b), e) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 8 iulie 2011, potrivit cărora prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu consimțământul subiectului datelor cu caracter personal. Consimțământul subiectului datelor cu caracter personal nu este cerut în cazurile în care prelucrarea este necesară pentru: b) îndeplinirea unei obligații care îi revine operatorului conform legii; e) realizarea unui interes legitim al operatorului sau al terțului căruia îi sunt dezvăluite datele cu caracter personal, cu condiția ca acest interes să nu prejudicieze interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale subiectului datelor cu caracter personal.

Din textul legal citat rezultă că prelucrarea datelor cu caracter personal este protejată de lege, iar încălcarea regulilor de prelucrare a datelor, atrage răspunderea în condițiile legii. Conform art.19 alin. (1) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 8 iulie 2011, controlul asupra conformități prelucrării datelor cu caracter personal cu cerințele prezentei legi se efectuează de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, care acționează în condiții de imparțialitate și independentă.

Astfel, potrivit art. 20 alin. (1) lit. a), b), f), h), i), n), p) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 8 iulie 2011, Centrul are următoarele atribuții: a) monitorizează respectarea legislației cu privire la protecția informației și controlează aplicarea acesteia, în special dreptul la informare, de acces la date, de intervenție asupra datelor și de opoziție; b) autorizează prelucrările de date cu caracter personal în cazurile prevăzute de lege; f) ține registrul de evidență al operatorilor de 9 date cu caracter personal, ale cărui formă și conținut se aprobă de Guvern; registrul este public, cu excepția informației prevăzute la art. 23 alin. (2) lit. l); h) primește și analizează notificările privind prelucrarea datelor cu caracter personal; n) constată contravenții și încheie procese-verbale conform Codului contravențional al Republicii Moldova; p) efectuează controlul îndeplinirii Cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale de date cu caracter personal, aprobate de Guvern.

Iar în corespundere cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr.133 din 8 iulie 2011, în scopul evidenței prelucrărilor de date cu caracter personal, Centrul instituie și administrează un registru de evidență al operatorilor de date cu caracter personal care trebuie să cuprindă informațiile stabilite la art. 23 alin. (2). Orice modificare a informațiilor respective va fi comunicată Centrului în termen de 5 zile, care va efectua mențiunile corespunzătoare în registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter personal.

Coroborând prevederile enunțate, la materialul probator administrat în speță, instanța de recurs reține că prin scrisoarea nr. 04-09/1332 din 22 iunie 2018, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a informat AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” că ultimul prelucrează date cu caracter personal, iar până la moment nu este înregistrat în Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter personal (neînregistrarea în modul corespunzător în acest registru, reprezintă o faptă contravențională prevăzută la art. 741 Cod contravențional), motiv din care a solicitat AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” prezentarea în adresa Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, în termen de 30 de zile, următoarele informații și anume: - existența documentului prin care AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” reglementează politica de securitate a datelor cu caracter personal prelucrate în cazul sistemelor de evidență gestionate; - motivele nerespectării prevederilor art. 23 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr.133 din 8 iulie 2011, pivind înregistrarea sistemelor de evidență gestionate în Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter personal;

- gradul de implementare a prevederilor Legii privind protecția datelor cu caracter personal și a cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale de date cu caracter personal gestionate (f. d. 3-5 dosar administrativ). Este cert și faptul că prin răspunsul nr.02-1792/18 din 31 iulie 2018, AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a adus la cunoștința Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, că la 23 iulie 2018, AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a depus la Ghișeul unic al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal notificarea nr.180723CI896, însoțită de documentele confirmative necesare pentru înregistrarea și actualizarea obiectivelor informaționale ale Registrului de evidență al operatorilor de date cu caracter personal.

(f. d. 6-7 dosar administrativ). În același timp, este de menționat că la data de 6 februarie 2019, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a expediat în adresa AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” scrisoarea nr. 04-14/289, prin care a informat AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” că conform înscrisurilor din Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter personal, deținut de către 10 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” s-a înregistrat în calitate de operator de date cu caracter personal cu nr. XXXXX și a notificat doar Sistemul de evidență contabilă și resurse umane.

Luând în considerație faptul, că până la moment AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” nu a notificat niciun sistem de evidență a clienților (ca exemplu: registrele de evidență a dosarelor de daune), în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) și b) și alin. (3) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a solicitat conformarea de către AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule”, în termen de 30 zile, la prevederile legale din domeniul protecției datelor cu caracter personal, prin notificarea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a celorlalte sisteme de evidență a datelor cu caracter personal gestionate (f. d. 35-35 dosar administrativ).

Ca urmare, prin răspunsul nr. 02-510/19 din 22 februarie 2019, AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a informat Centrul că a demarat procedura de înregistrare în calitate de operator de date cu caracter personal și până în prezent are calitatea de operator de date cu caracter personal cu nr. XXXXX, fiind notificate Sistemul de evidență contabilă și resurse umane. Totodată, AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a relatat că continuă activitatea de conformare la legislația în domeniul protecției datelor cu caracter personal, iar întru aplicarea conformă a legislației în domeniul datelor cu caracter personal, întreprinde toate acțiunile ce se impun în vederea definitivării procesului de înregistrare în calitate de operator de date cu caracter personal.

Astfel, reieșind din prevederile legale și specificul de activitate, AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a solicitat acordarea suportului metodologic în vederea identificării și prezentării informației cu privire la cerințele internaționale referitor la circulația (primire/transmitere/stocare/prelucrare/etc.) transfrontalieră a datelor cu caracter personal, în domeniul regularizării daunelor în concordanță cu prevederile art. 31 alin.(1) lit. c)1, care se referă direct la calitatea de membru cu drepturi depline a acestuia în Sistemul Internațional „Carte Verde” (f. d.38- 39 dosar administrativ).

Corelând aceste particularități la circumstanțele speței, instanța de recurs reține prevederile pct. 3 alin. (3) din Regulamentul Registrului de evidență a operatorilor de date cu caracter personal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 15 mai 2012, în vigoare la acel moment, potrivit cărora Ghișeul unic al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal este definit ca punct unic de recepționare și mecanism ce asigură adresarea operatorilor la Centru, în vederea notificării în scopul înregistrării sistemelor de evidență a datelor cu caracter personal, coordonarea cu autoritățile publice care sunt deținători de informații și date necesare pentru înregistrare.

În același timp, incidență directă speței au și prevederile art. 23 alin. (1) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr.133 din 8 iulie 2011, în vigoare la acel moment, potrivit cărora operatorii sunt obligați să notifice Centrul, personal sau prin persoanele împuternicite de către ei, înainte de a prelucra date cu caracter personal 11 destinate să servească unui scop. Prelucrarea altor categorii de date cu caracter personal decât cele notificate anterior se va efectua cu condiția unei noi notificări.

Raportând cadrul legislativ enunțat la împrejurările speței, instanța de recurs atestă corectitudinea concluziei instanțelor de judecată ierarhic inferioare precum că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal neîntemeiat în decizia nr. 260 din 4 octombrie 2019 , a constatat că AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” nu a notificat Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal sistemul de evidență în domeniul regularizării daunelor, utilizat în scopul asigurării reglementărilor Sistemului Internațional „Carte Verde”, prin intermediul căruia sunt prelucrate datele cu caracter personal.

Și asta deoarece, o astfel de abordare a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal contravine materialului probator și anume scrisorii AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” nr. 02-2236/19 din 3 octombrie 2019, prin care AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” înregistrat ca operator de date cu caracter personal sub numărul XXXXX, a prezentat Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal notificarea sistemului operațional de evidență a datelor de caracter personal, ce includ două componente: Sistemul gestionare și regularizare dosare de daune și Sistemul de evidență a dosarelor de daune Cartea Verde.

În pofida acestui fapt, adoptând la 4 octombrie 2019 decizia nr. 260 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu s-a expus asupra faptului că la data de 3 octombrie 2019 AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a depus notificarea sistemului operațional de evidență a datelor de caracter personal, dar acordându-i un termen de 45 de zile pentru informarea CNPDCP cu privire la notificarea sistemului de evidență în domeniul regularizării daunelor, gestionat de către AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule”.

De principiu, aici este de notat că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, atât în cererea de apel, cât și în cererea de recurs a recunoscut depunerea de către AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” prin demersul nr. 400/02 din 3 octombrie 2019 a setului de acte privind notificarea Sistemului gestionare și regularizare dosare de daune și Sistemul de evidență a dosarelor de daune Carte Verde. În consecutivitatea celor descrise supra, instanța de recurs consideră că nu răstoarnă soluția instanțelor de judecată ierarhic inferioare nici faptul că prin demersurile nr. 02-2450/19 din 24 octombrie 2019, nr. 02-2597/19 din 12 noiembrie 2019, nr. 02-2834/19 din 6 decembrie 2019 AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a prezentat Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal varianta revizuită a documentelor confirmative aferente.

Or, prin prisma prevederilor pct. 15 alin. (1) din Regulamentul Registrului de evidență a operatorilor de date cu caracter personal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 15 mai 2012, în vigoare la acel moment, registratorul este în drept să ceară informații suplimentare privind obiectele informaționale care se înregistrează, dacă apar dubii privind autenticitatea și plenitudinea datelor prezentate.

Față de toate aceste considerente, instanța de recurs notează că AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” era în drept să prezinte documentele confirmative aferente pentru plenitudinea datelor prezentate, iar odată acceptate de 12 către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal ulterior adoptării deciziei din 4 octombrie 2019, aceasta nu poate fi calificată ca o încălcare de către AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a prevederilor art. 23 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr.133 din 8 iulie 2011. Mai cu seamă că prin Legea nr. 175 din 11 noiembrie 2021, în vigoare din 10 ianuarie 2022, pentru modificarea unor acte normative, acest articol a fost modificat, prin excluderea obligațiunii notificării Centrului privind prelucrarea datelor cu caracter personal, norma dată reglementând deja evaluarea impactului asupra protecției datelor.

Important la acest segment este de menționat și faptul că, potrivit notei informative la acest proiect de lege de modificare a art. 23 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr.133 din 8 iulie 2011, necesitatea modificării acestui articol a fost motivată prin faptul duratei excesive a acestei proceduri, ca urmare această practică fiind exclusă și în Uniunea Europeană, deoarece frâna drastic dezvoltarea tehnologiilor și afacerilor, efectul fiind chiar și mai negativ în Republica Moldova. În context, instanța de recurs relevă că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, la exercitarea activității administrative, dispune de dreptul discreționar, însă măsura întreprinsă de către autoritatea vizată urmează să corespunsă scopului legii atunci când aplică o dispoziție legală.

În conformitate cu art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Așadar, în corespundere cu prevederile art. 225 alin. (1) și (2) Cod administrativ, verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se limitează la faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar; b) a luat în considerare toate faptele relevante; c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar; d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.

Sub aspectul celor relatate, instanța de recurs reține drept justă aprecierea instanțelor de judecată ierarhic inferioare că autoritatea publică nu și-a exercitat dreptul discreționar, cu luarea în considerare a tuturor faptelor relevante, cu respectarea limitelor legale și conform scopului acordat de lege, or măsura oficială adoptată nu corespunde scopului acordat prin lege.

Sintetizând cele reliefate supra, instanța de recurs constată justețea soluției instanțelor de judecată ierarhic inferioare cu privire la admiterea acțiunii depuse de AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și anularea deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 260 din 4 octombrie 2019. La caz, instanța de recurs consideră irelevante argumentele recurentului Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal precum că instanțele de judecată ierarhic inferioare au ignorat decizia CNPDCP nr. DD-1576847505818 din 20 decembrie 2019 privind notificarea sistemului (registrul) gestionare și regularizare dosare de daune al BNAA, or, AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” din start nu a fost de acord cu decizia nr. 260 a Centrului Național pentru Protecția 13 Datelor cu Caracter Personal din 4 octombrie 2019 decizia,

aceasta fiind contestată în instanța de judecată la data de 5 noiembrie 2019. Mai mult că decizia CNPDCP nr. DD-1576847505818 din 20 decembrie 2019 a fost adoptată ca urmare a suplinirii notificării sistemului operațional de evidență a datelor de caracter personal depuse la data de 3 octombrie 2019 de către AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule”, care, după cum a fost menționat deja, nu a fost luată în considerație de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, la emiterea deciziei din 4 octombrie 2019 și care nu se conține nici în decizia din 20 decembrie 2019. De altfel, în speță, instanța de recurs nu poate lua în considerație nici alegațiile Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal din cererea de recurs precum că nu au fost înștiințați despre desfășurarea ședinței de judecată a instanței de apel din 26 octombrie 2021 ora 15:00 și nu au cunoscut despre încheierea din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare.

Și asta deoarece, actele cauzei atestă că reprezentantul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, în bază de procură, Denis Coțofan a fost prezent anterior la ședințele de judecată a instanței de apel din 12 mai 2021, 30 iunie 2021, fapt ce se oglindește direct din procesele-verbale ale ședinței instanței de apel anexate la dosar (f. d. 25-26, 34-35 vol. II). Respectiv, având în vedere prevederile art. 195 Cod administrativ, în coroborare cu prevederile art. 102 alin. (41) CPC, participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.

Distinct de aceste constatări, se va nota că deși în temeiul încheierii din 5 iulie 2021 a Președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău, încă la data de 26 iulie 2021, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, a fost resdistribuită cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, unui alt judecător raportor, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, având calitatea de apelant și fiind cel interesat în soluționarea prezentului litigiu, avea obligația de a se interesa de soarta dosarului, și de a cunoaște despre încheierea din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare.

Mai cu seamă că jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față de soarta dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007, cauza Pîrnău ș. a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza SA Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012). Față de cele relevate mai sus, având în susținere jurisprudența CEDO și anume cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menționat că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu- se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței 14 pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes”, instanța de recurs consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate în cererea de recurs în sensul celor descrise.

Pentru motivele expuse și având în vedere faptul că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt întemeiate și legale, iar criticele formulate în recurs sunt nejustificate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține decizia instanței de ape și hotărârea primei instanțe. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a), art. 248 alin. (2) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Se menține decizia din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a Asociației Profesionale „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil. Decizia este irevocabilă. Președintele șeinței, Tamara Chișca-Doneva judecătorul Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu Aliona Miron Ala Cobăneanu 15