3ra-636/22 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile de recuzare a judecatorului
3ra-636/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.3ra-636/22 2-20050125-01-3ra-21062022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: V. Chisilița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 23 noiembrie 2022 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru examinând cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Avia Invest”, reprezentată de avocatul Lunga Dmitri, cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron, de la examinarea admisibilității recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Avia Invest”, reprezentată de avocatul Dmitri Lunga, împotriva deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Avia Invest” împotriva Guvernului Republicii Moldova, terț Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ, c o n s t a t ă: La 14 mai 2020, SRL „Avia Invest” a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Guvernului Republicii Moldova, terț Ministerul Justiției al Republicii Moldova, solicitând anularea Hotărârii Guvernului nr.431 din 04 septembrie 2019 privind abrogarea unor hotărâri ale Guvernului ca fiind ilegală, prin care a fost vătămată în drepturile sale.
Prin hotărârea din 09 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admisă acțiunea depusă de SRL „Avia-Invest” și anulată Hotărârea nr.431 din 04 septembrie 2019 privind abrogarea unor hotărâri ale Guvernului. La 11 decembrie 2020, Ministerul Justiției a depus prin intermediul poștei electronice apel împotriva hotărârii primei instanțe. La 18 decembrie 2020, Guvernul Republicii Moldova a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 22 ianuarie 2020 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii din 09 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii.
La 17 decembrie 2020, Ministerului Justiției și Guvernului Republicii Moldova le-a fost notificată hotărârea integrală din 09 decembrie 2020 a Judecătorie Chișinău, sediul Râșcani (f.d.147-148, vol. I). 1 Prin încheierea din 04 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat inadmisibil apelul depus de Ministerul Justiției din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul prevăzut de lege. Prin decizia din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost casată hotărârea din 09 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii.
La 18 martie 2022, SRL „Avia Invest”, reprezentată de avocatul Dmitri Lunga, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 16 iunie 2022 a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi, prin care să fie menținută hotărârea din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. La 22 iunie 2022, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Guvernului Republicii Moldova și Ministerului Justiției copia recursului depus de SRL „Avia Invest”, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referințelor, notificată intimaților la 27 iunie 2022, fapt ce rezultă din avizele poștale de recepție anexate la actele cauzei (f.d.178-180, vol.II).
La 25 iulie 2022 și la 09 septembrie 2022, Guvernul Republicii Moldova și Ministerul Justiției au depus referințe, solicitând să fie considerat inadmisibil recursul depus de SRL „Avia Invest” sau după caz respingerea acestuia, cu menținerea deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, pe care o consideră legală și întemeiată, or, instanța de apel corect a constatat și a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei, aplicând și interpretând corect normele de drept material. La 15 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, avocatul Lunga Dmitri, acționând în interesele SRL „Avia Invest”, în temeiul art.50 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă, a înaintat cerere de recuzare judecătorului Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron, de la examinarea admisibilității recursului depus de SRL „Avia Invest”, reprezentată de avocatul Dmitri Lunga, împotriva deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
Drept motive de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron, avocatul Lunga Dmitri a indicat faptul precum că la 26 septembrie 2022 în mass-media a apărut informația că magistrata respectivă a fost prezentă la nunta fiicei judecătorilor Ion Guzun (judecător în cadrul Curții Supreme de Justiție) și Maria Guzun (judecător în cadrul Curții de Apel Chișinău), care sunt nașii de cununie ai dumneaei. La rândul său, magistratul Ion Guzun are legături de rudenie cu actualul Viceprim-ministru, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, care este inclusiv și membru al Consiliului Suprem de Securitate, condus de către președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
A notat că, Hotărârea nr.431 din 04 septembrie 2019, care face obiectul de examinare a prezentei cauze, a fost adoptată de către Guvernul Republicii Moldova, condus de Prim- ministru țării de atunci, Maia Sandu. În opinia reprezentantului SRL „Avia Invest”, avocatul Lunga Dmitri, actuala guvernare a țării de comun acord cu Președinția țării pot influența direct, prin intermediul judecătorilor Aliona Miron, Ion Guzun și Maria Guzun, asupra procesului și soluției ce urmează să fie pronunțată în prezenta cauză, inclusiv, și în alte litigii aflate pe rolul instanțelor judecătorești, 2 unde figurează SRL „Avia Invest” în calitate de parte la proces legate de rezilierea/anularea contractului de concesionare a bunurilor ale Aeroportului Internațional Chișinău.
În împrejurările descrise, avocatul Lunga Dmitri are bănuieli referitor la obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron la examinarea prezentei cauze, mai ales în contextul examinării unor cereri, care după natura și specificul pretențiilor înaintate pot duce la respingerea nejustificată a cererii formulate prin aceasta, lezându-i dreptul la protecția proprietății garantate de art.1 al Protocolului nr.1 la CEDO, dat fiind atitudinea vădit pozitivă a judecătorului Aliona Miron față de intimatul/pârât Guvernul Republicii Moldova.
Avocatul Lunga Dmitri consideră că motivele sus enunțate creează recurentei SRL „Avia Invest” o stare de neîncredere față de modalitatea în care completul de judecată își va exercita atribuțiile și lasă impresia că nu va beneficia de un proces echitabil în raport cu cele reținute, întrucât există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului Aliona Miron, care face parte din completul de judecată desemnat să examineze prezenta cauză în ordine de recurs. În viziunea reprezentantului SRL „Avia Invest”, avocatul Lunga Dmitri, la caz, sunt aplicabile prevederile art.50 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă, care reglementează că, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.
În contextul enunțat, SRL „Avia Invest”, reprezentată de avocatul Lunga Dmitri a solicitat admiterea cererii de recuzare înaintată judecătorului Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron, prin înlocuirea magistratei respective, care face parte din completul de judecată desemnat să examineze cauza dată, cu un alt judecător din cadrul Curții Supreme de Justiție. Conform art.202 alin.(1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50. Potrivit art.50 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.
Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. Prin expresia „în special” din conținutul art.50 alin.(5) din Codul administrativ se înțelege că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de 3 judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive.
În corespundere cu dispozițiile art.202 alin.(4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. Totodată, potrivit art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. În conformitate cu art.52 alin.(2) și (4) din Codul de procedură civilă, propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond.
Procedura soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art.53 și 54. Conform art.53 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune nici unei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei. Din normele de drept citate supra rezultă că, legiuitorul a prevăzut exhaustiv două condiții esențiale pentru înaintarea cererii de recuzare în privința judecătorului și anume, recuzarea trebuie să fie motivată și poate fi înaintată până la începerea dezbaterii cauzei în fond.
Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de drept citate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate de reprezentantul SRL „Avia Invest”, avocatul Lunga Dmitri, drept temeiuri de recuzare a judecătorului Aliona Miron de la judecarea prezentei cauze, nu sunt justificate. Or, criticile, înaintate în cererea de recuzare, sunt mizate pe simple declarații de suspiciuni de imparțialitate ale reprezentantului SRL „Avia Invest”, avocatul Lunga Dmitri, precum că actuala guvernare a țării prin intermediul judecătorului Aliona Miron ar putea influența soluția pe acest caz, nefiind probate, și care de fapt produc o injustiție în exercitarea drepturilor procesuale.
Dat fiind cele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, nu există motive întemeiate care pot pune la îndoială obiectivitatea judecătorului Aliona Miron de la examinarea admisibilității recursului depus de SRL „Avia Invest”, reprezentată de avocatul Dmitri Lunga, împotriva deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Or, potrivit art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. La caz, astfel de excepții nu se atestă.
Din considerentele expuse și având în vedere faptul că cererea de recuzare depusă de SRL „Avia Invest”, reprezentată de avocatul Lunga Dmitri este neîntemeiată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, 4 comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a o respinge.
În conformitate cu art.202 alin.(4), art.195, art.230 din Codul administrativ, în coroborare cu art.50-53 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Avia Invest”, reprezentată de avocatul Lunga Dmitri cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron, de la examinarea admisibilității recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Avia Invest”, reprezentată de avocatul Dmitri Lunga, împotriva deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Avia Invest” împotriva Guvernului Republicii Moldova, terț Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecători Nicolae Craiu Iurie Bejenaru 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.