3ra-636/22 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile de recuzare a judecatorului
3ra-636/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.3ra-636/22
2-20050125-01-3ra-21062022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: V. Chisilița)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)
Î N C H E I E R E
23 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Nicolae Craiu
Iurie Bejenaru
examinând cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Avia Invest”,
reprezentată de avocatul Lunga Dmitri, cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme
de Justiție, Aliona Miron, de la examinarea admisibilității recursului depus de Societatea cu
Răspundere Limitată „Avia Invest”, reprezentată de avocatul Dmitri Lunga, împotriva
deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea cu Răspundere Limitată „Avia Invest” împotriva Guvernului Republicii Moldova,
terț Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ,
c o n s t a t ă:
La 14 mai 2020, SRL „Avia Invest” a depus cerere de chemare în judecată, în procedura
contenciosului administrativ, împotriva Guvernului Republicii Moldova, terț Ministerul
Justiției al Republicii Moldova, solicitând anularea Hotărârii Guvernului nr.431 din 04
septembrie 2019 privind abrogarea unor hotărâri ale Guvernului ca fiind ilegală, prin care a
fost vătămată în drepturile sale.
Prin hotărârea din 09 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost
admisă acțiunea depusă de SRL „Avia-Invest” și anulată Hotărârea nr.431 din 04 septembrie
2019 privind abrogarea unor hotărâri ale Guvernului.
La 11 decembrie 2020, Ministerul Justiției a depus prin intermediul poștei electronice
apel împotriva hotărârii primei instanțe.
La 18 decembrie 2020, Guvernul Republicii Moldova a depus apel împotriva hotărârii
primei instanțe, iar la 22 ianuarie 2020 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea
hotărârii din 09 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei
decizii noi de respingere a acțiunii.
La 17 decembrie 2020, Ministerului Justiției și Guvernului Republicii Moldova le-a fost
notificată hotărârea integrală din 09 decembrie 2020 a Judecătorie Chișinău, sediul Râșcani
(f.d.147-148, vol. I).
1
Prin încheierea din 04 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat inadmisibil
apelul depus de Ministerul Justiției din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului
în termenul prevăzut de lege.
Prin decizia din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost casată hotărârea din
09 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de
respingere a acțiunii.
La 18 martie 2022, SRL „Avia Invest”, reprezentată de avocatul Dmitri Lunga, a depus
recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 16 iunie 2022 a fost prezentată motivarea
recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de
Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi, prin care să fie menținută hotărârea din 09
decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
La 22 iunie 2022, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil, Curtea
Supremă de Justiție a expediat în adresa Guvernului Republicii Moldova și Ministerului
Justiției copia recursului depus de SRL „Avia Invest”, cu înștiințarea despre necesitatea
prezentării referințelor, notificată intimaților la 27 iunie 2022, fapt ce rezultă din avizele
poștale de recepție anexate la actele cauzei (f.d.178-180, vol.II).
La 25 iulie 2022 și la 09 septembrie 2022, Guvernul Republicii Moldova și Ministerul
Justiției au depus referințe, solicitând să fie considerat inadmisibil recursul depus de SRL
„Avia Invest” sau după caz respingerea acestuia, cu menținerea deciziei din 23 februarie
2022 a Curții de Apel Chișinău, pe care o consideră legală și întemeiată, or, instanța de apel
corect a constatat și a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea justă a
cauzei, aplicând și interpretând corect normele de drept material.
La 15 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, avocatul Lunga Dmitri,
acționând în interesele SRL „Avia Invest”, în temeiul art.50 alin.(1) lit.e) din Codul de
procedură civilă, a înaintat cerere de recuzare judecătorului Curții Supreme de Justiție,
Aliona Miron, de la examinarea admisibilității recursului depus de SRL „Avia Invest”,
reprezentată de avocatul Dmitri Lunga, împotriva deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de
Apel Chișinău.
Drept motive de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron,
avocatul Lunga Dmitri a indicat faptul precum că la 26 septembrie 2022 în mass-media a
apărut informația că magistrata respectivă a fost prezentă la nunta fiicei judecătorilor Ion
Guzun (judecător în cadrul Curții Supreme de Justiție) și Maria Guzun (judecător în cadrul
Curții de Apel Chișinău), care sunt nașii de cununie ai dumneaei. La rândul său, magistratul
Ion Guzun are legături de rudenie cu actualul Viceprim-ministru, ministrul Infrastructurii și
Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, care este inclusiv și membru al Consiliului Suprem de
Securitate, condus de către președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
A notat că, Hotărârea nr.431 din 04 septembrie 2019, care face obiectul de examinare a
prezentei cauze, a fost adoptată de către Guvernul Republicii Moldova, condus de Prim-
ministru țării de atunci, Maia Sandu.
În opinia reprezentantului SRL „Avia Invest”, avocatul Lunga Dmitri, actuala guvernare
a țării de comun acord cu Președinția țării pot influența direct, prin intermediul judecătorilor
Aliona Miron, Ion Guzun și Maria Guzun, asupra procesului și soluției ce urmează să fie
pronunțată în prezenta cauză, inclusiv, și în alte litigii aflate pe rolul instanțelor judecătorești,
2
unde figurează SRL „Avia Invest” în calitate de parte la proces legate de rezilierea/anularea
contractului de concesionare a bunurilor ale Aeroportului Internațional Chișinău.
În împrejurările descrise, avocatul Lunga Dmitri are bănuieli referitor la obiectivitatea și
nepărtinirea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron la examinarea prezentei
cauze, mai ales în contextul examinării unor cereri, care după natura și specificul pretențiilor
înaintate pot duce la respingerea nejustificată a cererii formulate prin aceasta, lezându-i
dreptul la protecția proprietății garantate de art.1 al Protocolului nr.1 la CEDO, dat fiind
atitudinea vădit pozitivă a judecătorului Aliona Miron față de intimatul/pârât Guvernul
Republicii Moldova.
Avocatul Lunga Dmitri consideră că motivele sus enunțate creează recurentei SRL
„Avia Invest” o stare de neîncredere față de modalitatea în care completul de judecată își va
exercita atribuțiile și lasă impresia că nu va beneficia de un proces echitabil în raport cu cele
reținute, întrucât există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea
judecătorului Aliona Miron, care face parte din completul de judecată desemnat să
examineze prezenta cauză în ordine de recurs.
În viziunea reprezentantului SRL „Avia Invest”, avocatul Lunga Dmitri, la caz, sunt
aplicabile prevederile art.50 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă, care reglementează
că, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct
sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială
obiectivitatea și nepărtinirea lui.
În contextul enunțat, SRL „Avia Invest”, reprezentată de avocatul Lunga Dmitri a
solicitat admiterea cererii de recuzare înaintată judecătorului Curții Supreme de Justiție,
Aliona Miron, prin înlocuirea magistratei respective, care face parte din completul de
judecată desemnat să examineze cauza dată, cu un alt judecător din cadrul Curții Supreme de
Justiție.
Conform art.202 alin.(1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea
în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor
prevăzute la art.49 și 50.
Potrivit art.50 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o
procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un
motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.
Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează
pentru autoritatea publică:
a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu
reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;
b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi
contestat în privința unui participant la această procedură;
c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea
probelor până la încheierea procedurii;
d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.
Prin expresia „în special” din conținutul art.50 alin.(5) din Codul administrativ se
înțelege că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de
3
judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv,
respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive.
În corespundere cu dispozițiile art.202 alin.(4) din Codul administrativ, recuzarea sau
abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.
Totodată, potrivit art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul
administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică
corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.
În conformitate cu art.52 alin.(2) și (4) din Codul de procedură civilă, propunerea de
recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie
să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare
și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de
existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond.
Procedura soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină
conform prevederilor art.53 și 54.
Conform art.53 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța decide asupra recuzării
în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune nici unei căi de atac
decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.
Din normele de drept citate supra rezultă că, legiuitorul a prevăzut exhaustiv două
condiții esențiale pentru înaintarea cererii de recuzare în privința judecătorului și anume,
recuzarea trebuie să fie motivată și poate fi înaintată până la începerea dezbaterii cauzei în
fond.
Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de drept citate supra,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că
argumentele invocate de reprezentantul SRL „Avia Invest”, avocatul Lunga Dmitri, drept
temeiuri de recuzare a judecătorului Aliona Miron de la judecarea prezentei cauze, nu sunt
justificate. Or, criticile, înaintate în cererea de recuzare, sunt mizate pe simple declarații de
suspiciuni de imparțialitate ale reprezentantului SRL „Avia Invest”, avocatul Lunga Dmitri,
precum că actuala guvernare a țării prin intermediul judecătorului Aliona Miron ar putea
influența soluția pe acest caz, nefiind probate, și care de fapt produc o injustiție în exercitarea
drepturilor procesuale.
Dat fiind cele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție conchide că, nu există motive întemeiate care pot pune la îndoială obiectivitatea
judecătorului Aliona Miron de la examinarea admisibilității recursului depus de SRL „Avia
Invest”, reprezentată de avocatul Dmitri Lunga, împotriva deciziei din 23 februarie 2022 a
Curții de Apel Chișinău. Or, potrivit art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit
de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege
cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. La caz, astfel de excepții nu se atestă.
Din considerentele expuse și având în vedere faptul că cererea de recuzare depusă de
SRL „Avia Invest”, reprezentată de avocatul Lunga Dmitri este neîntemeiată, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
4
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de
a o respinge.
În conformitate cu art.202 alin.(4), art.195, art.230 din Codul administrativ, în
coroborare cu art.50-53 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se respinge cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Avia Invest”,
reprezentată de avocatul Lunga Dmitri cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme
de Justiție, Aliona Miron, de la examinarea admisibilității recursului depus de Societatea cu
Răspundere Limitată „Avia Invest”, reprezentată de avocatul Dmitri Lunga, împotriva
deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios
administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată
„Avia Invest” împotriva Guvernului Republicii Moldova, terț Ministerul Justiției al
Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecători Nicolae Craiu
Iurie Bejenaru
5