2ra-1017/22 — Repararea prejudiciului material moral

Dosarul nr. 2ra-1017/22 2-21103118-01-2ra-26072022 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. S.Dubceac) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) ÎNCHEIERE 23 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Guțu, reprezentat de avocatul Stela Sandu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandru Guțu împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică și Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 02 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Alexandru Guțu, reprezentat de avocatul Stela Sandu și a fost menținută hotărârea din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, c o n s t a t ă: La 09 iulie 2021, Alexandru Guțu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Național de Patrulare Nord și Ministerului Justiției al RM solicitând încasarea prejudiciului material și moral și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul Alexandru Guţu a indicat că, potrivit procesului- verbal cu privire la contravenţie din 19 noiembrie 2020 a fost atras la răspunderea contravenţională în baza art.240 alin.1) Cod contravenţional pentru că în ziua respectivă în jurul orei 09:17, conducând automobilul de model „Deewoo Nexia” cu n/î COY 635 pe traseul M5 km 81+900, a ignorat cerinţele marcajului rutier 1.1.1. din RCR „linia continuă”, depăşindu-l pe contrasens, fapt pentru care a fost sancţionat cu amendă în mărime de 15 u.c., ce constituie 750 lei şi 3 p.p.

A menționat reclamantul că, exprimându-și dezacordul cu atragerea la răspundere contravenţională, la 10 decembrie 2020, a sesizat, în ordinea art. 448 Cod contravenţional, Judecătoria Bălţi, sediul Central cu contestaţie, solicitând anularea deciziei de aplicare a sancţiunii contravenţionale în baza art.240 alin.1) Cod 1 contravenţional cu încetarea procesului contravenţional din lipsa faptei şi a probelor stipulate la art.425 Cod contravenţional ce incontestabil i-ar demonstra vinovăţia, or, procesul-verbal cu privire la contravenţie ca act procesual nu constituie prin sine probă ce ar confirma acuzaţiile aduse.

A susținut reclamantul că, la 30 martie 2021 a fost emisă Hotărîrea Judecătoriei Bălţi, sediul Central, potrivit căreia contestaţia a fost admisă, dispunîndu-se anularea procesului-verbal cu privire la contravenţie, cu încetarea procesului contravenţional conform art.441 alin.1) lit. a) Cod contravenţional din lipsa faptei şi a probatoriului ce i-ar demonstra vinovăţia lui Alexandru Guţu, bazată în exclusivitate doar pe constatările agentului din conţinutul procesului-verbal contravenţional.

A reținut Alexandru Guțu că, la data 26 mai 2021 a fost emisă Decizia Curţii de Apel Bălţi, potrivit căreia recursul agentului constatator Iurie Burlacu declarat împotriva hotărârii din 30 martie 2021 a Judecătoriei Bălţi, sediul Central, în cauza contravenţională în privinţa lui Alexandru Guţu, în baza art.240 alin.1) Cod contravenţional, s-a admis din alte motive decît cele invocate, cu casarea acesteia şi adoptarea unei soluţii noi şi s-a dispus încetarea în privinţa lui a procesului contravenţional pe art.240 alin.1) Cod contravenţional, în temeiul art. 441 alin.1) lit.a) Cod contravenţional din lipsa faptei contravenţionale.

A afirmat reclamantul că, prin acţiunile ilegale ale organelor de urmărire penală, i s-a adus atingere la dreptul extrapatrimonial manifestat prin stări psihologice şi anume, prin lezarea onoarei şi demnităţii, tristeţe, deprimare, ruşine, discomfort sufletesc enorm, teamă, neajutorare, umilinţă, inferioritate, discomfort general, insatisfacţie, stres şi alte atribute ce definesc statutul moral. A indicat reclamantul Alexandru Guţu că, emoţiile negative care persistă şi acum, i-au afectat enorm starea psihică, lăsându-i consecinţe şi în prezent, deoarece suferinţele emoţionale durează în timp. Valoarea prejudiciului moral sub forma suferinţelor psihice suportate de Alexandru Guţu constituie suma de 20 000 lei, această sumă o consideră necesară pentru a fi reabilitată starea emoţională ce a fost dezechilibrată.

Referitor la prejudiciu material reclamantu a menționat că, în cadrul examinării cauzei contravenționale în instanțele de judecată Alexandru Guțu a fost prezentat de către avocatul ales. Între avocat și Guțu Alexandru a fost încheiat contract de asistență juridică, respectiv, reclamantul a suportat cheltuieli pentru asistență juridică în sumă de 1 000 lei, fapt, în legătură cu care statului îi revine obligația de a restitui suma de 1 000 lei în beneficiul reclamantului. Referitor la cheltuielile de judecată suportate de către reclamantul Guţu Alexandru pentru acordarea asistenţei juridice şi pentru achitarea taxei de stat, acestea urmează a fi compensate integral din contul pârâţilor în felul următor: suma de 500 lei, achitată avocatului pentru reprezentarea în cadrul prezentei cauze civile.

A solicitat reclamantul încasarea, în mod solidar, din contul pârâților, Ministerului Justiției, Inspectoratului Național de Patrulare Nord, în contul reclamantului a prejudiciului material în sumă de 1 000 lei, a prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 500 lei. Prin încheierea din data de 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a înlocuit pârâtul ,,Inspectoratul Național de Patrulare Nord” în cauza civilă la cererea 2 de chemare în judecată înaintată de Alexandru Guțu împotriva Inspectoratul Național de Securitate Publică și Ministerul Justiției privind încasarea prejudiciului material și moral, cheltuielilor de judecată, cu succesorul său în drept ,,Inspectoratul Național de Securitate Publică”.

Prin hotărârea din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea depusă de Alexandru Guțu a fost respinsă. La 30 decembrie 2021, Alexandru Guțu, reprezentat de avocatul Stela Sandu, a înregistrat cererea de apel, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Centru cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată. Prin decizia din 02 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat de Alexandru Guțu, reprezentat de avocatul Stela Sandu.

Instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe cu privire la netemeinicia cererii de chemare în judecată înaintată de Guțu Alexandru împotriva Inspectoratul Național de Securitate Publică și Ministerul Justiției privind încasarea prejudiciului material și moral, cheltuielilor de judecată, deoarece întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție constituie o modalitate legală de desfășurare a procesului contravențional, iar însăși pornirea procesului contravențional, recunoașterea persoanei în calitate de contravenient, sunt măsuri procesuale ce ţin de procesul contravențional, care nu încalcă drepturile persoanei şi nicidecum nu cauzează aducerea vreunui prejudiciu, în lipsa unor probe concludente și pertinente din partea persoanei în privința căreia a fost întocmit procesul-verbal de contravenție.

Totodată, în lipsa unei hotărâri judecătorești definitive de constatare a caracterului ilicit al acțiunilor agentului constatator pretențiile reclamantului în privința încasării prejudiciului moral de la Inspectoratul Național de Patrulare Nord (succesor de drepturi al Inspectoratului Național de Securitate Publică), sunt neîntemeiate. La fel, instanța de apel a reținut că, în conținutul cererii de chemare în judecată, reclamantul și-a justificat acțiunea făcînd referire la art.2 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, temeiul invocat nu poate fi reținut pentru admiterea acțiunii în situația în care lipsește dovada încălcării intenționate a normelor procedurale şi materiale în timpul procedurii contravenţionale.

Or, pretențiile reclamantului formulate împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică al Republicii Moldova (succesor de drepturi al Inspectoratului Național de Patrulare), nu pot fi admise și pe motiv că Inspectoratul Național de Patrulare, absorbită de Inspectoratul Național de Securitate Publică al Republicii Moldova, fiind o subdiviziune a Inspectoratului General al Poliției, nu poate fi desinestătător subiect în raportul obligațional de răspundere delictuală civilă, această obligație fiind atribuită prin lege unității centrale de administrare şi control a poliţiei, cu statut de persoană juridică şi cu competenţă pe tot teritoriul Republicii Moldova. Astfel, pretențiile apelantului/reclamantului nu întrunesc condiţiile legale de apariţie a dreptului la repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.

La 29 iunie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Alexandru Guțu, reprezentat de avocatul Stela Sandu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând 3 admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că, nu poate fi de acord cu concluzia instanței de apel precum că repararea din contul bugetului de stat a prejudiciului într-o cauză contravențională survine doar ca urmare a supunerii persoanei la arest contravențional ilegal, în cazul reținerii contravenționale ilegale sau aplicării ilegale a amenzii contravenționale de către instanța de judecată, iar reclamantul Alexandru Guțu nu a fost supus arestării contravenționale, reținerii contravenționale, precum și nici nu i-a fost aplicat de către instanța de judecată vreo amendă contravențională.

Or, argumentele instanței se combat prin prevederile art. 13 alin. (1) al Legii 1545 din 25 februarie 1998, cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor de judecată și art. 45 din Codul contravențional. La fel, nu poate fi de acord cu concluzia instanței de apel precum că, pretențiile reclamantului/recurentului sunt neîntemeiată, deoarece nu există o hotărâre definitivă de constatare a caracterului ilicit al acțiunilor agentului constatator, or, o astfel de hotărâre există și anume, hotărârea din 30 martie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, menținută prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a dispus anularea procesului contravențional din lipsa faptei și a probatoriului.

A susținut că, aprecierea prejudiciului moral nu se rezumă la determinarea prețului suferinței fizice și psihice care sunt inestimabile, dar înseamnă aprecierea multilaterală a tuturor consecințelor negative ale prejudiciului și a implicației acestuia pe toate planurile vieții sociale ale persoanei vătămate. Astfel, luând în considerare natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate de reclamant, consideră necesar de a acorda acestuia o compensație morală în mărime de 20 000 lei, suficientă, echitabilă. Totodată, a reținut că în sensul art. 6 alin. (1) CEDO, instanța de judecată urma să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârea, iar avînd în vedere caracterul determinant al concluziei sale să prezinte noțiunile ce implică o apreciere a faptelor expuse.

A considerat că circumstanțele cauzei nu au fost constatate just de către instanța de apel, dând o apreciere incorectă situației de fapt și de drept a cauzei, a interpretat în mod eronat prevederile legale. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 02 iunie 2022 La 28 iunie 2022, decizia motivată a instanţei de apel a fost expediată la adresa electronică a avocatului Stela Sandu, în interesele lui Alexandru Guțu, odobescu8partenerii@gmail.com (f.d. 121). Astfel, recursul, declarat la data de 26 iunie 2022, este în termen.

La 26 iulie 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților Ministerului Justiției al RM, Inspectoratului Național de Securitate Publică cu înştiinţarea despre depunerea referinţei (f.d. 132). 4 Intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a cauzei sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandru Guțu, reprezentat de avocatul Stela Sandu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

5 Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reţine că recursul exercitat asupra deciziilor instanţelor de apel are caracter nedevolutiv şi controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menţionează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai şi alţii contra Franţei, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Alexandru Guțu, reprezentat de avocatul Stela Sandu, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menţionate, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Alexandru Guțu, reprezentat de avocatul Stela Sandu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul declarat de Alexandru Guțu, reprezentat de avocatul Stela Sandu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic 6