3ra-1039/22 — contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1039/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-1039/22
2-21042177-01-3ra-06102022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Ciumac)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici )
Î N C H E I E R E
23 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de către Anatolie Galușca,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
către Anatolie Galușca împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea
actelor administrative,
împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 22 martie 2021, Anatolie Galușca a depus cerere de chemare în judecată în
procedura contenciosului administrativ împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la
contestarea actelor administrative.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data 13 noiembrie 2020 de către
Direcția deservire fiscală Ungheni a fost întocmit avizul de plată la impozitul pe avere
cu nr.xxxxx pentru anul 2020, în care au fost plasată informația privind obiectele
impunerii și cota impozitului pe bunurile imobile numerele cadastrale xxxxx, mun.
Ungheni, str. Fiodor Musatov 45; xxxxx, mun. Ungheni, str. M. Sadoveanu 71; xxxxx
mun. Ungheni, str. Alexandru Donici 2a; xxxxx, mun. Ungheni, str. Alexandru Donici
2a; xxxxx mun. Ungheni, str. Alexandru Donici 2a, a fost indicată baza impozabilă în
mărime totală de 5 231 419,50 de lei, bunuri ce aparțin cu drept de proprietate.
A menționat că, avizul de plată enunțat i-a fost înmânat la 13 noiembrie 2020. După
ce a luat cunoștință cu avizul dat, nefiind de acord cu mărimea bazei impozabile, a
solicitat Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, (Serviciul Cadastral Ungheni) de
a verifica suplimentar estimarea bunurilor imobile supuse impozitării pe avere.
Reclamantul a susținut că, la data de 16 decembrie 2020 Instituția Publică „Agenția
Servicii Publice”, i-a eliberat notificarea nr.13193, în care s-a indicat valoarea estimată
bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx – 1 073 207 de lei.
În opinia reclamantului, baza impozabilă totală urma a fi rectificată conform
notificării nr. 13193. Astfel că, la 18 decembrie 2020 s-a adresat cu cerere către
Inspectoratul Fiscal de Stat Ungheni, prin care a solicitat efectuarea rectificării avizului
de plată nr. 0000198330 din 13 noiembrie 2020 în baza impozabilă, conform notificării
1
Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” nr. 13193 din 16 decembrie 2020, care a
fost anexată la cerere.
A explicat că la 13 ianuarie 2021 de către Serviciul Fiscal de Stat i-a fost expediat
răspunsul la cerere, prin care i s-a comunicat că nu există temei pentru anularea
calculului impozitului pe avere. Refuzul a fost motivat în baza prevederilor art. 287/6
din Codul fiscal, conform căruia calcularea impozitului pe avere se realizează în baza
informației furnizate de la Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, conform
situației din 1 noiembrie a anului în gestiune.
Reclamantul a opinat ca fiind neîntemeiat refuzul Serviciul Fiscal de Stat, din
motivul că situația la 1 noiembrie 2020 a bunurilor imobile incluse în avizul nr.
0000198330 nu a fost modificată după data menționată și nici nu au fost prezentate în
acest sens careva informații la Serviciul Cadastral. A fost informat despre rezultatele
evaluării în scopul impozitării până la transmiterea informației privind obiectele
impunerii și cota impunerii la Direcția deservire fiscală Ungheni, pentru a avea
posibilitatea de a contesta rezultatele evaluării. Cu conținutul acestei informații a luat
cunoștință la 13 noiembrie 2020.
Reclamantul a susținut că prevederile legale nu au fost respectate de către
subdiviziunile competente Agenției Servicii Publice și din acest motiv nu a avut
posibilitatea de a contesta până la data expedierii informației la Direcția deservire fiscală
Ungheni informația privind datele evaluării.
A notat că, este îndreptățit de a solicita rectificarea în avizul de plată la impozitul pe
avere a Serviciului Fiscal de Stat, cu nr. 0000198330 pentru anul 2020 conform
notificării nr. 13193 din 16 decembrie 2020.
A explicat că, nu poate fi obligat la plata nelegală, fără temei a unui impozit, din
motiv că organele abilitate cu efectuarea evaluării bunurilor imobile în scopul
impozitării nu și-au îndeplinit corespunzător obligațiile.
Reclamantul a relatat că, la 29 ianuarie 2021 s-a adresat cu cerere prealabilă către
Serviciul Fiscal de Stat, care la 22 februarie 2021 l-a informat despre respingerea
acesteia.
Anatolie Galușca a solicitat rectificarea avizului de plată nr. 0000198330 din 13
noiembrie 2020, în care se va indica baza impozabilă a bunului imobil cu numărul
cadastral xxxxx, situat pe adresa mun. Ungheni, str. Fiodor Musatov 45, în sumă de 1
073 207 lei.
Prin hotărârea din 1 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost
respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Anatolie Galușca.
Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la 11 octombrie 2021
Anatolie Galușca a depus cerere de apel nemotivată, iar la 7 februarie 2022 a prezentat
motivarea apelului împotriva hotărârii instanței de fond.
Prin decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de
apel depusă de către Anatolie Galușca cu menținerea hotărârii din 1 octombrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Întru consolidarea soluției, instanțele ierarhic inferioare au reținut că calcularea
impozitului pe avere pentru anul 2020 se realizează în baza informației privind bunurile
imobile, titularii de drepturi de proprietate, precum și valoarea estimată a bunurilor în
scopul impozitării, înregistrată în registrul bunurilor imobile la situația din 1 noiembrie
2
a anului de gestiune și nici într-un caz la o dată de până sau după ce a fost stabilită prin
lege.
Astfel, instanțele de judecată au concluzionat că, toate modificările efectuate în
registrul bunurilor imobile după data de 1 noiembrie 2020, nu pot influența suma
obligației fiscale calculate la impozitul pe avere conform parametrilor înregistrați la
situația din 1 noiembrie 2020. Conform informației prezentate din Registrul bunurilor
imobile, la situația din 1 noiembrie 2020, valoarea estimată a bunului imobil cu numărul
cadastral xxxxx, mun. Ungheni, str. Fiodor Musatov 45, este de 3 024 448 de lei.
Instanțele ierarhic inferioare au stabilit că, la 16 decembrie 2020, Instituția Publică
„Agenția Servicii Publice”, a eliberat notificarea nr. 13193 în care s-a indicat că,
valoarea estimată bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx este de 1 073 207 lei.
Distinct de aceste precizări, instanțele de judecată au constatat că potrivit informației
din Registrul bunurilor imobile, la situația din 1 noiembrie 2020, valoarea estimată a
bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, mun. Ungheni, str. Fiodor Musatov 45, era
de 3 024 448 de lei. Astfel, se poate afirma că efectuarea modificărilor în Registrul
bunurilor imobile la data de 1 noiembrie 2020 va fi o circumstanță care va produce efecte
juridice doar pentru viitor și nu reprezintă un temei de anulare al avizului de plată
contestat.
Deci, instanțele inferioare au conchis că schimbările în Registrul bunurilor imobile
avute loc după data de 1 noiembrie 2020 la capitolul cost, suprafață, proprietar, ar putea
avea efect numai pentru viitor sau eventual pentru o altă dată de reper pentru impozitare
cum ar fi 1 noiembrie al altui an de gestiune, sau se poate întâmpla ca în interiorul unei
perioade fiscale să se efectueze mai multe modificări în registrul bunurilor imobile, la
capitolul proprietar, coproprietari, cote părți și alte date, dar de reper vor constitui cele
existente la 1 noiembrie.
Prin urmare, în situația în care calcularea impozitului pe avere pentru anul 2020, se
realizează în baza informației privind bunurile imobile, iar modificările efectuate în
registrul bunurilor imobiliare după 1 noiembrie 2020, nu pot influenta suma obligației
fiscale calculate la impozitul pe avere conform parametrilor înregistrați la situația din 1
noiembrie 2020, este cert faptul că avizul de plată nr.0000198330 a Serviciului Fiscal
de Stat din 13 noiembrie 2020, fiind unul legal, or Serviciului Fiscal de Stat întemeiat a
dispus calcularea impozitului pe avere, care la data de 13 noiembrie 2020 constituia
sumă de 25 851,35 de lei.
Totodată, instanțele ierarhic inferioare au respins ca neîntemeiate argumentele
reclamantului/apelantului precum că de către Serviciul Cadastral teritorial Ungheni nu
a fost adus la cunoștință despre rezultatele evaluării bunului imobil în modul prevăzut
de lege, nu a fost informat despre evaluarea bunului până la transmiterea datelor la
organele fiscale. Or, avizul de plată i-a fost înmânat lui Anatolie Galușca la 13 noiembrie
2020, fiind comunicată inclusiv motivarea calculului pentru impozitul pe avere pentru
anul 2020, cu descifrarea informației privind obiectele impunerii și cota impozitului
inclusiv, informația descifrată a sumei impozitului calculat. Mai mult, cât privește
rectificarea avizului de plată nr. 0000198330 din 13 noiembrie 2020, Serviciul Fiscal de
Stat a comunicat imposibilitatea soluționării cererii în sensul formulat, prin operațiune
administrativă, cu furnizarea răspunsului nr. 26-12/1-12/17855 din 19 februarie 2021,
comunicat la data de 25 februarie 2021.
3
La data de 16 august 2022, Anatolie Galușca a depus recurs nemotivat, iar la 27
octombrie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a
Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei
instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior
invocate, recurentul a opinat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și ilegală.
Recurentul a afirmat că instanțele ierarhic inferioare au respins fără temei
argumentele indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel.
A explicat că argumentele instanței de apel precum că a fost informat despre
rezultatele evaluării bunurilor în scopul impozitării prin avizul de plată din 13 noiembrie
2020 de către Serviciul Fiscal de Stat, sunt contradictorii, or, la caz nu au fost respectate
prevederile hotărârii Guvernului nr. 1303 privind aprobarea Regulamentului cu privire
la evaluarea bunurilor în scopul impozitării. Astfel, fiind pus în situația imposibilității
de a face ceva.
În opinia recurentului sunt incorecte și afirmațiile instanței precum că „efectuarea
modificărilor în Registrul bunurilor imobile la data de 1 noiembrie 2020 va fi o
circumstanță care va produce efecte juridice doar pe viitor și nicidecum nu reprezintă
temei de anulare a avizului de plată contestat”, deoarece contravin dispozițiilor art. 287/6
din Codul fiscal.
A susținut că instanța de apel nu a examinat sub toate aspectele probele care au fost
prezentate, nu a dat apreciere corespunzătoare tuturor probelor și a emis decizia în baza
unor formalități, fără a pătrunde în esența problemei.
Prin referința depusă la 17 noiembrie 2022, Serviciul Fiscal de Stat a solicitat
respingerea recursului depus de către Anatolie Galușca.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se
depune la instanța de apel in termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței
de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă
Curții Supreme de Justiție in termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței
de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se
depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 28 iunie 2022, dispozitivul
deciziei fiind notificat reprezentantului recurentului – avocatul Mihail Raileanu, prin
intermediul poștei electronice, la data de 22 iulie 2022 (f.d.118).
Totodată, decizia motivată din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
notificată reprezentantului recurentului – avocatul Mihail Raileanu la data de 3
octombrie 2022 (f.d.120).
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că recurentul Anatolie Galușca, s-a conformat prevederilor
legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Anatolie Galușca, în raport
cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
4
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din
Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la
literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument
rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din
Codul administrativ.
În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și
filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la
instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
5
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național
și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre
din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii
de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi
conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus
de către Anatolie Galușca.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de către Anatolie Galușca, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
6