ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 23.11.2022

3ra-1039/22 — contestarea actelor administrative

HOTĂRÂRE
23.11.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actelor administrative
Temei legal
temeiurile declarării recursului
Citează această cauză
3ra-1039/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1039/22

2-21042177-01-3ra-06102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici )

23 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Anatolie Galușca,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Anatolie Galușca împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea

actelor administrative,

împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 22 martie 2021, Anatolie Galușca a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la

contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data 13 noiembrie 2020 de către

Direcția deservire fiscală Ungheni a fost întocmit avizul de plată la impozitul pe avere

cu nr.xxxxx pentru anul 2020, în care au fost plasată informația privind obiectele

impunerii și cota impozitului pe bunurile imobile numerele cadastrale xxxxx, mun.

Ungheni, str. Fiodor Musatov 45; xxxxx, mun. Ungheni, str. M. Sadoveanu 71; xxxxx

mun. Ungheni, str. Alexandru Donici 2a; xxxxx, mun. Ungheni, str. Alexandru Donici

2a; xxxxx mun. Ungheni, str. Alexandru Donici 2a, a fost indicată baza impozabilă în

mărime totală de 5 231 419,50 de lei, bunuri ce aparțin cu drept de proprietate.

A menționat că, avizul de plată enunțat i-a fost înmânat la 13 noiembrie 2020. După

ce a luat cunoștință cu avizul dat, nefiind de acord cu mărimea bazei impozabile, a

solicitat Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, (Serviciul Cadastral Ungheni) de

a verifica suplimentar estimarea bunurilor imobile supuse impozitării pe avere.

Reclamantul a susținut că, la data de 16 decembrie 2020 Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice”, i-a eliberat notificarea nr.13193, în care s-a indicat valoarea estimată

bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx – 1 073 207 de lei.

În opinia reclamantului, baza impozabilă totală urma a fi rectificată conform

notificării nr. 13193. Astfel că, la 18 decembrie 2020 s-a adresat cu cerere către

Inspectoratul Fiscal de Stat Ungheni, prin care a solicitat efectuarea rectificării avizului

de plată nr. 0000198330 din 13 noiembrie 2020 în baza impozabilă, conform notificării

1

Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” nr. 13193 din 16 decembrie 2020, care a

fost anexată la cerere.

A explicat că la 13 ianuarie 2021 de către Serviciul Fiscal de Stat i-a fost expediat

răspunsul la cerere, prin care i s-a comunicat că nu există temei pentru anularea

calculului impozitului pe avere. Refuzul a fost motivat în baza prevederilor art. 287/6

din Codul fiscal, conform căruia calcularea impozitului pe avere se realizează în baza

informației furnizate de la Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, conform

situației din 1 noiembrie a anului în gestiune.

Reclamantul a opinat ca fiind neîntemeiat refuzul Serviciul Fiscal de Stat, din

motivul că situația la 1 noiembrie 2020 a bunurilor imobile incluse în avizul nr.

0000198330 nu a fost modificată după data menționată și nici nu au fost prezentate în

acest sens careva informații la Serviciul Cadastral. A fost informat despre rezultatele

evaluării în scopul impozitării până la transmiterea informației privind obiectele

impunerii și cota impunerii la Direcția deservire fiscală Ungheni, pentru a avea

posibilitatea de a contesta rezultatele evaluării. Cu conținutul acestei informații a luat

cunoștință la 13 noiembrie 2020.

Reclamantul a susținut că prevederile legale nu au fost respectate de către

subdiviziunile competente Agenției Servicii Publice și din acest motiv nu a avut

posibilitatea de a contesta până la data expedierii informației la Direcția deservire fiscală

Ungheni informația privind datele evaluării.

A notat că, este îndreptățit de a solicita rectificarea în avizul de plată la impozitul pe

avere a Serviciului Fiscal de Stat, cu nr. 0000198330 pentru anul 2020 conform

notificării nr. 13193 din 16 decembrie 2020.

A explicat că, nu poate fi obligat la plata nelegală, fără temei a unui impozit, din

motiv că organele abilitate cu efectuarea evaluării bunurilor imobile în scopul

impozitării nu și-au îndeplinit corespunzător obligațiile.

Reclamantul a relatat că, la 29 ianuarie 2021 s-a adresat cu cerere prealabilă către

Serviciul Fiscal de Stat, care la 22 februarie 2021 l-a informat despre respingerea

acesteia.

Anatolie Galușca a solicitat rectificarea avizului de plată nr. 0000198330 din 13

noiembrie 2020, în care se va indica baza impozabilă a bunului imobil cu numărul

cadastral xxxxx, situat pe adresa mun. Ungheni, str. Fiodor Musatov 45, în sumă de 1

073 207 lei.

Prin hotărârea din 1 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Anatolie Galușca.

Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la 11 octombrie 2021

Anatolie Galușca a depus cerere de apel nemotivată, iar la 7 februarie 2022 a prezentat

motivarea apelului împotriva hotărârii instanței de fond.

Prin decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de

apel depusă de către Anatolie Galușca cu menținerea hotărârii din 1 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Întru consolidarea soluției, instanțele ierarhic inferioare au reținut că calcularea

impozitului pe avere pentru anul 2020 se realizează în baza informației privind bunurile

imobile, titularii de drepturi de proprietate, precum și valoarea estimată a bunurilor în

scopul impozitării, înregistrată în registrul bunurilor imobile la situația din 1 noiembrie

2

a anului de gestiune și nici într-un caz la o dată de până sau după ce a fost stabilită prin

lege.

Astfel, instanțele de judecată au concluzionat că, toate modificările efectuate în

registrul bunurilor imobile după data de 1 noiembrie 2020, nu pot influența suma

obligației fiscale calculate la impozitul pe avere conform parametrilor înregistrați la

situația din 1 noiembrie 2020. Conform informației prezentate din Registrul bunurilor

imobile, la situația din 1 noiembrie 2020, valoarea estimată a bunului imobil cu numărul

cadastral xxxxx, mun. Ungheni, str. Fiodor Musatov 45, este de 3 024 448 de lei.

Instanțele ierarhic inferioare au stabilit că, la 16 decembrie 2020, Instituția Publică

„Agenția Servicii Publice”, a eliberat notificarea nr. 13193 în care s-a indicat că,

valoarea estimată bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx este de 1 073 207 lei.

Distinct de aceste precizări, instanțele de judecată au constatat că potrivit informației

din Registrul bunurilor imobile, la situația din 1 noiembrie 2020, valoarea estimată a

bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, mun. Ungheni, str. Fiodor Musatov 45, era

de 3 024 448 de lei. Astfel, se poate afirma că efectuarea modificărilor în Registrul

bunurilor imobile la data de 1 noiembrie 2020 va fi o circumstanță care va produce efecte

juridice doar pentru viitor și nu reprezintă un temei de anulare al avizului de plată

contestat.

Deci, instanțele inferioare au conchis că schimbările în Registrul bunurilor imobile

avute loc după data de 1 noiembrie 2020 la capitolul cost, suprafață, proprietar, ar putea

avea efect numai pentru viitor sau eventual pentru o altă dată de reper pentru impozitare

cum ar fi 1 noiembrie al altui an de gestiune, sau se poate întâmpla ca în interiorul unei

perioade fiscale să se efectueze mai multe modificări în registrul bunurilor imobile, la

capitolul proprietar, coproprietari, cote părți și alte date, dar de reper vor constitui cele

existente la 1 noiembrie.

Prin urmare, în situația în care calcularea impozitului pe avere pentru anul 2020, se

realizează în baza informației privind bunurile imobile, iar modificările efectuate în

registrul bunurilor imobiliare după 1 noiembrie 2020, nu pot influenta suma obligației

fiscale calculate la impozitul pe avere conform parametrilor înregistrați la situația din 1

noiembrie 2020, este cert faptul că avizul de plată nr.0000198330 a Serviciului Fiscal

de Stat din 13 noiembrie 2020, fiind unul legal, or Serviciului Fiscal de Stat întemeiat a

dispus calcularea impozitului pe avere, care la data de 13 noiembrie 2020 constituia

sumă de 25 851,35 de lei.

Totodată, instanțele ierarhic inferioare au respins ca neîntemeiate argumentele

reclamantului/apelantului precum că de către Serviciul Cadastral teritorial Ungheni nu

a fost adus la cunoștință despre rezultatele evaluării bunului imobil în modul prevăzut

de lege, nu a fost informat despre evaluarea bunului până la transmiterea datelor la

organele fiscale. Or, avizul de plată i-a fost înmânat lui Anatolie Galușca la 13 noiembrie

2020, fiind comunicată inclusiv motivarea calculului pentru impozitul pe avere pentru

anul 2020, cu descifrarea informației privind obiectele impunerii și cota impozitului

inclusiv, informația descifrată a sumei impozitului calculat. Mai mult, cât privește

rectificarea avizului de plată nr. 0000198330 din 13 noiembrie 2020, Serviciul Fiscal de

Stat a comunicat imposibilitatea soluționării cererii în sensul formulat, prin operațiune

administrativă, cu furnizarea răspunsului nr. 26-12/1-12/17855 din 19 februarie 2021,

comunicat la data de 25 februarie 2021.

3

La data de 16 august 2022, Anatolie Galușca a depus recurs nemotivat, iar la 27

octombrie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior

invocate, recurentul a opinat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și ilegală.

Recurentul a afirmat că instanțele ierarhic inferioare au respins fără temei

argumentele indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

A explicat că argumentele instanței de apel precum că a fost informat despre

rezultatele evaluării bunurilor în scopul impozitării prin avizul de plată din 13 noiembrie

2020 de către Serviciul Fiscal de Stat, sunt contradictorii, or, la caz nu au fost respectate

prevederile hotărârii Guvernului nr. 1303 privind aprobarea Regulamentului cu privire

la evaluarea bunurilor în scopul impozitării. Astfel, fiind pus în situația imposibilității

de a face ceva.

În opinia recurentului sunt incorecte și afirmațiile instanței precum că „efectuarea

modificărilor în Registrul bunurilor imobile la data de 1 noiembrie 2020 va fi o

circumstanță care va produce efecte juridice doar pe viitor și nicidecum nu reprezintă

temei de anulare a avizului de plată contestat”, deoarece contravin dispozițiilor art. 287/6

din Codul fiscal.

A susținut că instanța de apel nu a examinat sub toate aspectele probele care au fost

prezentate, nu a dat apreciere corespunzătoare tuturor probelor și a emis decizia în baza

unor formalități, fără a pătrunde în esența problemei.

Prin referința depusă la 17 noiembrie 2022, Serviciul Fiscal de Stat a solicitat

respingerea recursului depus de către Anatolie Galușca.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel in termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție in termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 28 iunie 2022, dispozitivul

deciziei fiind notificat reprezentantului recurentului – avocatul Mihail Raileanu, prin

intermediul poștei electronice, la data de 22 iulie 2022 (f.d.118).

Totodată, decizia motivată din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată reprezentantului recurentului – avocatul Mihail Raileanu la data de 3

octombrie 2022 (f.d.120).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul Anatolie Galușca, s-a conformat prevederilor

legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Anatolie Galușca, în raport

cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

4

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

5

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către Anatolie Galușca.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Anatolie Galușca, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-05-04
0,94
3ra-285/22 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-285/22 2-19163921-01-3ra-04042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: M. Gandrabur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 04 mai 2022 mu
CSJ 2022-10-26
0,94
3ra-838/22 — contestarea actelor administrative
Dosarul nr. 3ra-838/2022 2-18172766-01-3ra-15082022 prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Ciumac) instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici) ÎNCHEIERE 26 octombrie 2022 mun.
CSJ 2020-12-23
0,94
3ra-861/20 — anularea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-861/2020 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (I. Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, Gr. Dașchevici, V. Clima) D E CI Z I E 23 decembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comerci
CSJ 2022-07-13
0,94
3ra-557/22 — contestarea actului administrativ
cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat, solicitând anularea avizului de plată a impozitului pe avere pentru anul 2020, nr. 0000204927 din 18 noiembrie 2020; anularea deciziei nr.26/2-02- 16-2569/74319 din 16 dece
CSJ 2022-07-13
0,94
3ra-191/22 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-191/22 2-20030569-01-3ra-18022022 Prima instanța: Judecătoria Chișinău, sediul Rîşcani (jud: V. Chisiliţa) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc) DECIZIE 13 iulie 2022 mun. Chiși
Sursă