3ra-1074/22 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcție, încasarea salariului restant, a penalității de întârziere, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

3ra-1074/22 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcție, încasarea salariului restant, a penalității de întârziere, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1074/22

2-20111785-01-3ra-13102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

DECIZIE

23 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Ala Cobăneanu

examinând recursul depus de Eduard Patic, reprezentat de avocatul Verginia

Baltag

în cauza la cererea de chemare în judecată a lui Eduard Patic, reprezentat de

avocatul Verginia Baltag împotriva Ministerului Sănătății al Republicii Moldova cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în

funcție, încasarea salariului restant, a penalității de întârziere, repararea prejudiciului

moral și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Eduard Patic și menținută hotărârea din 18 octombrie 2021

a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani

constată:

La 11 septembrie 2020, Eduard Patic, reprezentat de avocatul Verginia Baltag

a depus la Judecătoria Chișinău sediul Centru cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova,

terți Centrul pentru achiziții publice în sănătate și Ivan Antoci cu privire la anularea

actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcție, încasarea

salariului restant, a penalității de întârziere, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 7 august 2019, între Eduard Patic și

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova a fost

semnat contractul individual de muncă nr. 18, prin care dânsul a fost angajat în

funcția de director al Centrului pentru achiziții publice centralizate în sănătate pe un

termen de 5 ani, până la 7 august 2024.

1

La 12 februarie 2020, Ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al

Republicii Moldova a emis ordinul nr. 23-P§l cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare lui Eduard Patic.

Așadar, prin ordinul menționat i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub

formă de mustrare aspră, în temeiul art. 206 alin. (1) lit. c) Codul muncii. Potrivit

conținutului acestuia, sancțiunea disciplinară a fost aplicată în urma analizei situației

raportate de către unele instituții medico-sanitare, dar și de către pacienți, prin care

s-a constatat o comunicare defectuoasă între instituțiile medicale și Centrul pentru

achiziții publice centralizate în sănătate care, de fapt, a și generat interpretarea

incorectă a situației create, astfel dânsul în calitate de director al acestei instituții

defectuos și-a realizat atribuțiile de serviciu.

Temeiurile de drept pentru sancționare indicate în ordin sunt prevederile

art. 206 alin. (1) lit. c) Codul muncii și pct. 11.14 din Regulamentul de organizare și

funcționare al Centrului pentru achiziții publice centralizate în sănătate, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1128/2016.

A comunicat că tot la 12 februarie 2020, Ministrul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale al Republicii Moldova a emis ordinul nr. 23-P§4 cu privire la

efectuarea anchetei de serviciu asupra activității Directorului Centrului pentru

achiziții publice centralizate în sănătate. Prin actul indicat s-a dispus instituirea

grupului de lucru cu scopul efectuării examinării activității Centrului pentru achiziții

publice centralizate în sănătate, activității economico-financiare și activității de

organizare și efectuare a procedurilor de achiziții de medicamente, altor produse de

uz medical, dispozitive medicale, transport specializat medical, alte produse de uz

medical, servicii de mentenanță a dispozitivelor medicale și a sistemelor

informaționale incluse în Registrul medical, servicii de tratare și eliminare a

deșeurilor medicale, efectuării unei anchete de serviciu privind activitatea

conducătorului instituției respective examinarea circumstanțelor apărute privind

conlucrarea ineficientă a Centrului pentru achiziții publice centralizate cu instituțiile

medico-sanitare, autoritățile instituțiile bugetare care prestează servicii medicale și

sociale și tergiversarea procedurilor de achiziții publice centralizate.

Totodată, începând cu 13 februarie 2020 și până la 12 martie 2020 din

inițiativa angajatorului, în mod unilateral a fost suspendat contractul individual de

muncă nr. 18 din 7 august 2019 pe durata anchetei de serviciu, precum și i-au fost

solicitate explicații scrise privind toate aspectele activității Centrului pentru achiziții

publice centralizate în sănătate.

La 13 martie 2020, Ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al

Republicii Moldova a emis ordinul nr. 43-P§l cu privire la prelungirea anchetei de

serviciu asupra activității directorului Centrului pentru achiziții publice centralizate

în sănătate.

Ulterior, la 13 aprilie 2020, a fost emis ordinul nr. 58§1 cu privire la

prelungirea anchetei de serviciu asupra activității directorului Centrului pentru

achiziții publice centralizate în sănătate.

A relatat că la 15 mai 2020, a fost întocmită Nota informativă privind controlul

complex al activității Centrului de achiziții publice centralizate în sănătate pentru

perioada 12 februarie 2020 – 13 mai 2020.

2

A precizat că potrivit comisiei de anchetă a fost recomandat: includerea în

comisia de disciplină aprobată prin ordinul CAPSC nr. 03/3P din 17 ianuarie 2020

a reprezentantului colectivului de muncă, de revizuit actele de activitate ale

Centrului de achiziții publice centralizate în sănătate referitor la structura instituției,

normele de personal și funcțiile stipulate pentru activitatea CAPCS, solicitarea de la

Eduard Patic, director al Centrului pentru achiziții publice centralizate în sănătate,

prezentarea unor explicații în formă scrisă asupra încălcărilor comise și constatate

de către grupul de lucru instituit prin ordinul Ministerului Sănătății, Muncii și

Proiecției Sociale al Republicii Moldov nr. 23-P§4 din 12 februarie 2020, prin Notă

informativă.

A evidențiat că prin ordinul nr. 88-p§1 din 15 iunie 2020, având în vedere

constatările anchetei de serviciu, existența unei sancțiuni anterioare nestinse, în

conformitate cu prevederile art. 86 alin. (1) lit. g), 206 - 211 Codul muncii, art. 11

alin. (1) lit. k) din Legea privind administrația publică centrală de specialitate,

precum și pct. 9 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Ministerului

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, i-a fost aplicată

sancțiune disciplinară, sub formă de concediere din funcția de director al Centrului

pentru achiziții publice centralizate în sănătate, din data de 15 iunie 2020,

contabilitatea Centrului pentru achiziții publice centralizate în sănătate va efectua

calculele necesare și va achita toate drepturile salariale ce i se cuvin până la dala

concedierii.

A considerat reclamantul că ordinul de concediere din 15 iunie 2020 este

neîntemeiat și urmează a fi anulat cu restabilirea sa în funcția deținută.

Cu referire la prevederile art. 86 alin. (1) lit. g) și 206 alin. (1) Codul muncii,

a comunicat că la 12 februarie 2020, Ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

al Republicii Moldova a emis ordinul nr. 23-P§1 cu privire la aplicarea sancțiuni

disciplinare sub formă de mustrare aspră lui Eduard Patic, director al Centrului

pentru achiziții publice centralizate în sănătate, în temeiul art. 206 alin. (1) lit. c)

Codul muncii. Potrivit conținutului acestuia, sancțiunea disciplinară a fost aplicată

în urma analizei situației raportate de către unele instituții medico-sanitare, dar și de

către pacienți, prin care s-a constatat o comunicare defectuoasă între instituțiile

medicale și Centrul pentru achiziții publice în sănătate care, de fapt, a și generat

interpretarea incorectă a situației create, astfel Eduard Palie în calitate de director al

acestei instituții defectuos și-a realizat atribuțiile de serviciu. Ordinul menționat fiind

contestată de către el, iar la moment cauza se află pe rolul Judecătoriei Chișinău

sediul Centru, în procedura judecătorului Maria Alexei.

La fel, a invocat că în ordinul contestat lipsește argumentarea faptică pentru

aplicarea sancțiuni disciplinare, or întreaga motivare se rezumă la o frază generală

și ambiguă potrivit căreia „s-a constatat o comunicare defectuoasă între instituțiile

medicale și Centrul pentru achiziții publice în sănătate, care, de fapt, a și generat

interpretarea incorectă a situației create, astfel Eduard Patic în calitate de director al

acestei instituții, defectuos s-a realizat atribuțiile de serviciu”.

A mai notat că în privința lui ancheta de serviciu a fost prelungită pentru o

perioadă de 3 luni din data de 12 februarie 2020 până la data de 13 mai 2020, fapt

3

ce contravine prevederilor art. 208 alin. (2) Codul muncii, potrivit căruia durata

anchetei de serviciu nu poate depăși 30 de zile.

Reieșind din prevederile art. 209 alin. (2) Codul muncii, a accentuat că potrivit

ordinului de concediere a fost sancționat pentru tergiversarea licitațiilor din

30 octombrie 2019 și 13 noiembrie 2019, precum și tergiversarea procurărilor

conform solicitării IMSP Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” din

28 octombrie 2019, acțiuni pentru care dânsul putea fi sancționat în decursul a 6 luni

din data săvârșirii. În asemenea circumstanțe sancțiunea disciplinară în privința lui

nu mai putea fi aplicată.

Referitor la gravele încălcări ale termenelor stipulate în punctele 6 și 7 din

Regulamentul privind achiziționare de medicamente, alte produse de uz medical,

dispozitive medicale, transport specializat medical, servicii de mentenanță a

dispozitivelor medicale și a sistemelor informaționale, incluse în registrul medical,

servicii de tratare și eliminare a deșeurilor medicale pentru necesitățile sistemului de

sănătate, a subliniat că potrivit pct. 6 și pct.7 din Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului

nr. 1128 din 10 octombrie 2016, anual, până la data de 1 iunie, Centrul aprobă listele

și necesarul acestora care urmează să fie achiziționate pentru anul viitor sau pentru

o perioadă mai îndelungată, iar în baza listelor aprobate conform, pct. 6 din

Regulament, Centrul, până la data de 15 iunie a anului de gestiune, inițiază procedura

de achiziție centralizată.

Termenele indicate nici într-un mod nu au putut fi încălcate de către el, pe

motiv că a fost angajat în funcție din 8 august 2019.

Astfel, prin ordinul Ministrului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 132

p-5 din 7 august 2019, Eduard Patic, a fost numit în funcția de director al Centrului

pentru achiziții publice centralizate în sănătate.

A comunicat că, începând cu 8 august 2019, pe parcursul unei săptămâni a

fost efectuată verificarea stării de lucru și drept rezultat a fost constatat că necesarul

care ulterior a constituit obiectul de achiziții în cadrul licitațiilor publice

nr. 19/00105, nr. 19/00106 și nr.19/00116, respectiv, dezinfectanți, consumabile

medicale și consumabile de laborator, nu era colectat în plină măsură.

În acest sens, la 16 august 2019, a fost emis ordinul nr. Rg03-56 cu privire la

aprobarea Listei de consumabile medicale, consumabile de laborator și dezinfectanți

ce urmează a fi achiziționate centralizat pentru anul 2020.

Prin urmare, procesul de colectare a necesarului a fost unul de durată,

scrisorile de la beneficiari fiind prezentate până la 26 septembrie 2019, inclusiv.

Totodată, pentru centralizarea și analiza datelor prezentate de către instituțiile

beneficiare, în dependență de volumul informației, este necesară o perioadă

estimativă de 1-2 luni, iar însăși procesul de achiziții durează în jur de 3-6 luni.

A declarat reclamantul că, la acel moment în Secția achiziții dispozitive

medicale activau doar 3 angajați din numărul total de state de personal pentru secția

respectivă (5 angajați). În special, ce ține de complexitatea activităților ce le revin

angajaților, se menționează faptul că, fiecare obiect de achiziție necesită un studiu

amănunțit efectuat înainte de inițierea procedurii de achiziție. Centrul are menirea

de a acumula, analiza și unifica cererea tuturor instituțiilor medico-sanitare publice

(la etapa actuală în număr de 380 instituții). Luând în considerare experiența anilor

4

precedenți în domeniul achiziției medicamentelor și, în special, al dispozitivelor

medicale, necesarul instituțiilor medico-sanitare poartă un caracter extrem de

diversificat, astfel încât adesea se organizează proceduri de achiziție de bunuri

menite unui singur beneficiar. Ca rezultat, conceptul unei autorități contractante de

ordin național care desfășoară achiziții centralizate în domeniul sănătății nu mai este

aplicabil.

A relatat că la 30 octombrie 2019, urmare a ședințelor grupului de lucru

privind achiziționarea dispozitivelor medicale, prin procese-verbale a fost elaborată

documentația standard pentru Licitațiile Publice nr. 19/00105, achiziționarea

centralizată de dezinfectanți (biodistructivi) conform necesităților instituțiilor

medico-sanitare publice pentru anul 2020 și nr. 19/00106 achiziționarea centralizată

de consumabile medicale conform necesităților instituțiilor medico-sanitare publice

pentru anul 2020, cu deschiderea ofertelor la 27 noiembrie 2019.

A precizat că invitația de prezentare a ofertelor pentru licitațiile respective a

fost publicată în Buletinul Achizițiilor Publice nr. 42 din 5 noiembrie 2019.

Luând în considerație că, produsele biodistructive asigură un nivel ridicat de

protecție a sănătății publice, prin decizia grupului de lucru privind achiziționarea

dispozitivelor medicale, pentru a nu tergiversa procesul de desfășurare a procedurii

de licitație, a fost luată hotărârea de a purcede la etapa de evaluare și desemnare a

câștigătorilor și a contesta decizia Agenției Naționale de Soluționare a Contestațiilor

în instanța de judecată.

Astfel, la 15 ianuarie 2020, în Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani a fost

depusă cerere în contencios administrativ, prin care a fost solicitată anularea deciziei

susmenționate.

Urmărind consecutivitatea acțiunilor operatorului economic

SRL „Ecochimie” a fost constatat că prin contestația depusă s-a urmărit scopul de a

tergiversa desfășurarea licitației pentru a avea suficient timp în vederea înregistrării

produselor biodistructive la Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.

A remarcat că despre problema contestațiilor s-a vorbit de nenumărate ori,

inclusiv în ședințele comune cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al

Republicii Moldova și anume că fenomenul dat este un obstacol pentru Centrul

pentru achiziții publice centralizate în sănătate care este impus în situație să stopeze

procesul desfășurării normale a licitației, să anuleze anumite loturi (uneori chiar și

licitație) și să recurgă la licității repetate.

A mai notat că, între timp, de către angajații Secției de achiziții dispozitive

medicale, care la situația zilei de 8 ianuarie 2020, erau doar 2 la număr, au fost

studiate ofertele și documentația depuse în cadrul licitației, după care introduse

datele în SIA RSAP (proces destul de laborios și de durată) și toate aceste activități

erau executate în paralel cu lucrul pe alte proceduri din gestiune.

Începând cu 23 ianuarie 2020, în Secția de achiziții dispozitive medicale a

rămas doar un singur angajat, șeful secției, despre care fapt a fost informat și

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova.

A menționat că în Centrul pentru achiziții publice centralizate există o mare

fluctuație a cadrelor, iar motivele cele mai frecvent invocate la eliberare sunt

volumul extrem de mare de lucru și salariul mic.

5

După efectuarea tuturor activităților posibile în lipsa specialiștilor din

domeniu (studierea ofertelor, documentelor, introducerea informației), la

10 februarie 2020, către instituțiile medico-sanitare publice a fost expediată

scrisoarea cu solicitarea de a delega specialiști pentru cooptarea lor în componența

grupului de lucru, în vederea evaluării ofertelor, care urma a fi efectuată în ședința

din 12 februarie 2020.

În cadrul Licitației publice nr. 19/00106 „Achiziționarea centralizată de

consumabile medicale conform necesităților instituțiilor medico-sanitare publice

pentru anul 2020”, operatorul economic SRL „Ecochimie”, la 18 noiembrie 2019, a

depus la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor contestație la caietul

de sarcini.

Astfel, începând cu 9 ianuarie 2020, au început a parveni scrisori de la

operatorii economici cu privire la corectarea erorilor aritmetice.

La acel moment, în Secția achiziții dispozitive medicale activau doar doi

angajați, iar începând cu 23 ianuarie 2020 - un singur angajat.

La 26 decembrie 2019, a avut loc deschiderea ofertelor la Licitația publică

nr. 19/00116, în procesul de lucru, de la operatorul economic SRL „Medglobalfarm”

a fost solicitată corectarea erorilor aritmetice, între timp, au fost introduse ofertele

în SIA RSAP și studiată documentația.

La 16 ianuarie 2020, a fost desfășurată ședința grupului de lucru în cadrul

căreia s-a decis solicitarea clarificărilor.

La 20 ianuarie 2020, au fost solicitate clarificări, iar în urma prezentării lor, la

28 ianuarie 2020, de la operatorii economici s-a solicitat prezentarea mostrelor,

termen de prezentare 5 zile.

Ulterior, la 5 februarie 2020, au fost solicitate mostre de la operatorii

economici potențiali câștigători în cadrul licitației, termen de prezentare 3 zile.

La 28 octombrie 2019, Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” a

transmis către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii

Moldova specificațiile tehnice pentru achiziționarea consumabilelor pentru

hemodializă.

La 5 noiembrie 2019, în cancelaria Centrului pentru achiziții publice

centralizate în sănătate a fost înregistrată scrisoarea Ministerului Sănătății, Muncii

și Protecției Sociale al Republicii Moldova, prin care a fost solicitată inițierea

procesului de achiziție.

În acest sens, a menționat că potrivit pct. 5 și 6 din Regulamentul privind

achiziționarea medicamentelor, alte produse de uz medical, dispozitiv medicale,

transport specializat medical, servicii de mentenanță a dispozitivelor medicale și a

sistemelor informaționale incluse în Registrul medical, servicii de tratare și

eliminare a deșeurilor medicale pentru necesitățile sistemului de sănătate, instituțiile

medicale transmit, până la data de 1 mai a anului de gestiune, datele referitoare la

cantitățile și volumele minime și maxime necesare pe următorii 2 ani, și anual, până

la data de 1 iunie, Centrul aprobă listele și necesarul care urmează să fie achiziționate

pentru anul viitor sau pentru o perioadă mai îndelungată, reieșind din prevederile

Legii nr. 131 din 3 iulie 2015.

6

Prin urmare, necesarul înaintat de către Spitalul Clinic Republican „Timofei

Moșneaga”, prin intermediul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al

Republicii Moldova a fost prezentat cu abateri de la prevederile normative expuse

supra.

A subliniat reclamantul că, în perioada de referință, pe rolul Centrului pentru

achiziții publice centralizate în sănătate erau peste 30 de proceduri demarate cu statut

de primirea ofertelor, în proces de inițiere erau circa 10 proceduri de achiziții.

Așadar, a considerat că, în temeiul circumstanțelor menționate, sancționarea

lui pentru omisiunile care nu-i pot fi imputate comportă un caracter arbitrar și fără o

apreciere proporțională a tuturor faptelor coroborate cu datele obiective, persoana

lui și gravitatea sancțiuni.

Reieșind din prevederile art. 89 alin. (1) și 90 alin. (1), (2) Codul muncii, a

remarcat că angajatorul urmează să-i achite salariul pentru absența forțată de la

muncă începând cu 15 iunie 2020 până la reîncadrarea efectivă în serviciu.

Cu referire la prevederile art. 90 alin. (3) Codul muncii, a accentuat că prin

suspendarea și concedierea neîntemeiată, inevitabil dânsul a fost afectat moral,

motiv din care suferințele psihice suportate urmează a fi compensate prin echivalent

bănesc apreciat ca o justă despăgubire și nu un venit nejustificat.

Astfel, luând în considerație faptul suspendării lui pentru o perioadă de 3 luni,

cu concedierea ulterioară a acestuia, privarea de dreptul de a munci, precum și de

surse de existență, motivează încasarea din contul pârâtului a sumei de 50 000 de lei

cu titlul de prejudiciu moral.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 89, 90, 206 alin. (1), 208,

210 alin. (1), 330 alin. (1) lit. b) Codul muncii.

A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, anularea ordinului nr. 88-

P§l din 15 iunie 2020 cu privire la aplicarea sancțiuni disciplinare sub formă de

concediere a lui Eduard Patic, director al Centrului pentru achiziții publice

centralizate în sănătate, restabilirea lui în funcția anterior deținută de director al

Centrului pentru achiziții publice în sănătate, încasarea din contul Ministerului

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova în beneficiul lui a

salariului mediu neachitat pentru absența forțată de la serviciu începând cu data de

15 iunie 2020 până la restabilirea efectivă în funcție, a sumei de 50 000 de lei cu

titlul de prejudiciu moral și a cheltuielilor suportate pentru asistență juridică.

Prin încheierea din 16 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

a fost declinată competența de la examinarea prezentei cauze și remisă președintelui

Judecătoriei Chișinău, pentru redistribuirea aleatorie a dosarului, prin intermediul

PIGD, unui alt judecător specializat în materie de contencios administrativ, pentru

examinare.

Prin încheierea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

a fost suspendat procesul în prezenta cauză, iar dosarul remis Curții de Apel Chișinău

pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Prin încheierea din 9 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost

constatată competența Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani la judecarea prezentei

cauze.

7

La data de 9 august 2021, Eduard Patic a depus cerere privind majorarea

cuantumului pretențiilor, prin care a solicitat anularea actului administrativ -

ordinului nr. 88-P§1 din 15 iunie 2020 cu privire la aplicarea sancțiuni disciplinare

sub forma de concedierea lui Eduard Patic, director al Centrului pentru achiziții

publice centralizate în sănătate, obligarea pârâtului de a emite actul administrativ

individual cu privire la restabilirea lui în funcție, încasarea din contul pârâtului în

folosul lui, pentru perioada de absență forțată de la muncă începând cu 13 februarie

2020 și până la restabilirea în funcție, a sumei de 185 593,48 de lei cu titlu de

compensație legală (întârziere) pentru perioada de 15 iunie 2020 – 31 iulie 2021, a

prejudiciului moral în mărime dc 60 000 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea protocolară din 4 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani, a fost înlocuit pârâtul Ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

al Republicii Moldova cu succesorul în drepturi Ministerul Sănătății al Republicii

Moldova.

Prin hotărârea din 18 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Eduard Patic, reprezentat

de avocatul Verginia Baltag, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Eduard Patic și menținută hotărârea din 18 octombrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani.

La 20 mai 2022, Eduard Patic, reprezentat de avocatul Verginia Baltag a depus

recurs împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

La 3 august 2022, Eduard Patic, reprezentat de avocatul Verginia Baltag a

prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală

a acțiunii.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,

considerându-le neîntemeiate și care urmează a fi casate integral.

Astfel, încălcările esențiale se referă în principal la practica neuniformă

privind competența jurisdicțională a litigiilor de muncă cu angajatori autorități

publice și încălcarea competenței de examinare a cauzei, încălcarea art. 6 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului prin lipsa motivării hotărârilor

contestate, aprecierea arbitrară a probelor și absența în general a vreunei referințe la

probele prezentate de către el, neaplicarea unei legi care urma a fi aplicată și

arbitrariul judecătoresc.

A reiterat că prin încheierea din 9 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

a fost soluționat conflictul negativ competență apărut între Judecătoria Chișinău

sediul Centru și Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani, fiind stabilită competența

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani la examinarea cauzei, or acțiunea înaintată este

îndreptată împotriva autorităților publice care acționează în regim de putere publică,

iar acțiunile/inacțiunile pârâtului dețin substanță administrativă și astfel, acestea

8

urmează a fi supuse controlului de legalitate în instanța de judecată competentă în

materia contenciosului administrativ.

A remarcat că potrivit practicii judiciare, în cauze similare intentate împotriva

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, care au

ca obiect relațiile de muncă apărute în baza contractului individual de muncă și nu

derivă din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, a fost

constatată competența completului de drept comun la judecarea acestora.

La 13 octombrie 2022, în adresa Ministerului Sănătății al Republicii Moldova,

Centrului pentru achiziții publice în sănătate și Ivan Antoci a fost expediată copia

recursului depus de Eduard Patic, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f. d. 79 vol. II).

Tot, la 13 octombrie 2022, copia recursului depus de Eduard Patic, cu

înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, a fost expediată și la adresa

electronică a Ministerului Sănătății al Republicii Moldova și Centrului pentru

achiziții publice în sănătate, ceea ce se atestă prin extrasul din poșta electronică

anexat la actele cauzei.

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, intimații nu și-au

valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 17 mai 2022, în

ședință publică (f. d. 37 vol. II).

Din materialele dosarului rezultă că la 20 mai 2022, Eduard Patic, reprezentat

de avocatul Verginia Baltag a depus recurs împotriva deciziei din 17 mai 2022 a

Curții de Apel Chișinău (f. d. 67-68 vol. II).

Tot, actele cauzei atestă că copia deciziei motivate din 17 mai 2022 a Curții

de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului recurentului Eduard Patic,

avocatului Verginia Baltag, prin intermediul oficiului poștal, la 29 septembrie 2022,

fapt ce se confirmă prin avizul de recepție, anexat la materialele dosarului (f. d. 61

vol. II).

Se mai constată că la 3 august 2022, Eduard Patic, reprezentat de avocatul

Verginia Baltag a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 17 mai 2022

a Curții de Apel Chișinău (f. d. 71-78 vol. II).

Astfel, recursul depus de Eduard Patic, reprezentat de avocatul Verginia

Baltag împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

9

În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticile

recurentei, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, din considerentele ce urmează.

După cum rezultă din materialele cauzei, Eduard Patic, reprezentat de

avocatul Verginia Baltag a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, succesor

în drepturi Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, terți Centrul pentru achiziții

publice în sănătate și Ivan Antoci, cu ulterioarele concretizări, prin care a solicitat

anularea ordinului nr. 88-P§l din 15 iunie 2020 cu privire la aplicarea sancțiuni

disciplinare sub formă de concediere a lui Eduard Patic, director al Centrului pentru

achiziții publice centralizate în sănătate, obligarea pârâtului de a emite actul

administrativ individual cu privire la restabilirea lui în funcție, încasarea din contul

pârâtului în beneficiul lui a salariului mediu neachitat pentru absența forțată de la

serviciu începând cu data de 15 iunie 2020 până la restabilirea efectivă în funcție,

încasarea din contul pârâtului în folosul lui, pentru perioada de absență forțată de la

muncă începând cu 13 februarie 2020 și până la restabilirea în funcție, a sumei de

185 593,48 de lei cu titlu de compensație legală (întârziere) pentru perioada de

15 iunie 2020 – 31 iulie 2021, a prejudiciului moral în mărime de 60 000 de lei și a

cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 9 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost

constatată competența Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani la judecarea prezentei

cauze.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță prin hotărârea din

18 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a respins cererea de

chemare în judecată depusă de Eduard Patic, reprezentat de avocatul Verginia

Baltag, ca fiind neîntemeiată.

Judecând apelul depus de Eduard Patic, instanța de apel prin decizia din

17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a respins apelul și a menținut hotărârea

primei instanțe.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 18 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

instanța de recurs constată că atât soluția instanței de apel, cât și a primei instanțe,

au fost adoptate cu încălcarea competenței jurisdicționale, prin urmare nu pot fi

menținute.

10

În confirmarea acestei concluzii, instanța de recurs reține prevederile pct. 2

din Regulamentul de organizare și funcționare al Centrului pentru achiziții publice

centralizate în sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1128 din

10 octombrie 2016 cu privire la Centrul pentru achiziții publice centralizate în

sănătate, în vigoare la data adoptării ordinului contestat, potrivit cărora Centrul

pentru achiziții publice centralizate în sănătate este o instituție publică nonprofit cu

autonomie financiară, care activează în baza principiilor autogestiunii, în

care Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale are calitatea de fondator.

Conform pct. 13 din același regulament, în vigoare la data adoptării ordinului

contestat, directorul Centrului pentru achiziții publice centralizate în sănătate este

numit în funcție și eliberat din funcție de către ministrul sănătății, conform legislației

muncii în vigoare.

Raportând la caz dispozițiile legale enunțate, instanța de recurs constată că

prin ordinul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al RM nr. 132-P§5

din 7 august 2019, Eduard Patic, a fost numit în funcția de director al Centrului

pentru achiziții publice centralizate în sănătate (f. d. 111 vol. I).

Și tot, la 7 august 2019, între Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

și Eduard Patic a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 18, conform căruia

Eduard Patic a fost angajat în funcția de director al Centrului pentru achiziții publice

centralizate în sănătate, pe un termen de 5 ani, până la 7 august 2024 (f. d. 10 vol. I).

Iar prin ordinul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 88-p§1

din 15 iunie 2022, lui Eduard Patic i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă

de concediere din funcția de director al Centrului pentru achiziții publice centralizate

în sănătate (f. d. 27-34 vol. I).

Astfel fiind, în speță devin incidente prevederile art. 2 alin. (1) din Legea

nr. 98 din 4 mai 2012 privind administrația publică centrală de specialitate, potrivit

cărora sub incidența prezentei legi cad ministerele, Cancelaria de Stat, alte autorități

administrative centrale subordonate Guvernului și structurile organizaționale din

sfera lor de competență (autoritățile administrative din subordine, inclusiv serviciile

publice desconcentrate și cele aflate în subordine, precum și instituțiile publice în

care ministerul, Cancelaria de Stat sau altă autoritate administrativă centrală are

calitatea de fondator).

În același timp, dispozițiile art. 32 alin. (5) din Legea nr. 98 din 4 mai 2012

privind administrația publică centrală de specialitate, stipulează expres că

conducătorii instituțiilor publice din sfera de competență a ministerului sau a altei

autorități administrative centrale se angajează și se eliberează din funcție, în

condițiile legislației muncii, de către ministru sau de către directorul general, dacă

actele legislative care reglementează activitatea instituțiilor respective nu prevăd

altfel.

Ca urmare, din analiza dispozițiilor legale citate, rezultă incontestabil că

conducătorii Centrului pentru achiziții publice centralizate în sănătate, se angajează

și se eliberează din funcție, în condițiile legislației muncii, la caz, funcția de director

al Centrului pentru achiziții publice centralizate în sănătate nefiind o funcție publică.

Or, în speță, raporturile de serviciu dintre Eduard Patic și Centrul pentru

achiziții publice centralizate în sănătate nu au apărut și nici nu au încetat în condițiile

11

Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public sau a Legii nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul

persoanelor cu funcții de demnitate publică.

La acest segment, instanța de recurs remarcă că asupra calificării litigiului

de examinare în cadrul contenciosului administrativ, în contextul unui raport de

serviciu se analizează și examinează acea relație care ține de exercitarea unui drept

de muncă a unei persoane cu statut de funcționar public.

Așadar, statutul fondatorului oricât de mare nu ar fi, nu influențează asupra

calificării litigiului, unicul factor de delimitare fiind statutul salariatului/a funcției.

Sub aspectul celor relatate, instanța de recurs conchide că ordinul Ministerului

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 88-p§1 din 15 iunie 2022 „Cu privire la

aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de concediere a lui Eduard Patic, director

al Centrului pentru achiziții publice centralizate în sănătate” contestat în speță nu

constituie obiect de examinare în ordinea contenciosului administrativ, fiind cert că

salariatul vizat în acest ordin, Eduard Patic, în calitate de director al Centrului pentru

achiziții publice centralizate în sănătate nu deține o funcție publică.

Sintetizând cele reliefate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că obiectul acțiunii

înaintate de către Eduard Patic împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale al Republicii Moldova, succesor în drepturi Ministerul Sănătății al

Republicii Moldova, în care se pretinde anularea ordinului Ministerului Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova nr. 88-P§l din 15 iunie 2020 cu

privire la aplicarea sancțiuni disciplinare sub formă de concediere a lui Eduard Patic,

director al Centrului pentru achiziții publice centralizate în sănătate, încasarea

salariului mediu neachitat pentru absența forțată de la serviciu, a compensației legală

de întârziere, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, constituie obiect al

acțiunii civile, în procedură contencioasă.

Astfel, în conformitate cu art. 331 CPC, judecătoriile examinează și

soluționează în fond toate cauzele civile, dacă legea nu prevede altfel.

În conformitate cu art. 38 alin. (2) CPC, acțiunea împotriva unei persoane

juridice se intentează în unul dintre sediile instanței în a cărei rază teritorială se află

sediul persoanei juridice respective.

Totodată, în corespundere cu art. 39 alin. (7) CPC, acțiunile ce țin de

restabilirea în dreptul la muncă, la pensie, la locuință, de revendicare a bunurilor sau

a valorii lor, de reparare a prejudiciului cauzat prin condamnare ilegală, tragere

ilegală la răspundere penală, prin aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma

arestului preventiv sau sub forma impunerii angajamentului scris de a nu părăsi

localitatea ori prin aplicarea ilegală a sancțiunii administrative a arestului pot fi

intentate și în oricare dintre sediile instanței de la domiciliul reclamantului.

La caz, este de notat că atât sediul pârâtului Ministerul Sănătății al Republicii

Moldova, precum și domiciliul reclamantului Eduard Patic, se află în raza de

activitate a Judecătoriei Chișinău.

Astfel fiind, instanța de recurs notează că prin Hotărârea Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 555/25 din 27 noiembrie 2018 cu privire la specializarea

12

sediilor Judecătoriei Chișinău, începând cu 1 ianuarie 2019, sediul Centru al

Judecătoriei Chișinău a fost specializat în materie civilă.

Drept urmare, instanța de recurs conchide că Eduard Patic, reprezentat de

avocatul Verginia Baltag corect a depus la Judecătoria Chișinău sediul Centru,

prezenta cerere de chemare în judecată.

La acest capitol, se mai reține că, deși prin încheierea din 9 noiembrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, a fost constatată competența Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani la judecarea prezentei cauze, această încheiere este calificată de către

instanța de recurs, ca fiind viciată din cauza încălcării esențiale a normelor de drept

procedural, respectiv nu poate avea putere juridică.

Pe cale de consecință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că prezenta cauză, ce constituie acțiune

în materie civilă, a fost examinată de către Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani și

Curtea de Apel Chișinău în procedura contenciosului administrativ, cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Distinct de cele menționate, deși prevederile art. 248 alin. (1) lit. d) Cod

administrativ învestește Curtea Supremă de Justiție cu dreptul de a restitui cauza

spre rejudecare în instanța de apel, având în vedere că instanțele judecătorești au

soluționat cauza cu încălcarea competenței jurisdicționale, iar această eroare nu

poate fi corectată de către instanța de recurs și nici de către instanța de apel,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 17 mai 2022

a Curții de Apel Chișinău, hotărârea din 18 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani și încheierea din 9 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu

remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță, conform competenței

jurisdicționale la Judecătoria Chișinău sediul Centru, pentru a se asigura părților o

judecare efectivă a cauzei, ca garanție a legalității și temeiniciei actului judecătoresc

care va fi adoptat.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

decide:

Se admite recursul depus de Eduard Patic, reprezentat de avocatul Verginia

Baltag.

Se casează integral decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

hotărârea din 18 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani și încheierea

din 9 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza la cererea de chemare în

judecată a lui Eduard Patic, reprezentat de avocatul Verginia Baltag împotriva

Ministerului Sănătății al Republicii Moldova cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcție, încasarea salariului

restant, a penalității de întârziere, repararea prejudiciului moral și încasarea

13

cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei spre rejudecare conform competenței

jurisdicționale la Judecătoria Chișinău sediul Centru.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Ala Cobăneanu

14