3ra-1041/22 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 3ra-1041/22 2-20017242-01-3ra-06102022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. I. Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan) ÎNCHEIERE 23 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Emilia Lungu în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a Emiliei Lungu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Emilia Lungu și menținută hotărârea din 1 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea constată: La 7 februarie 2020, Emilia Lungu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Chișinău sect.

Buiucani, persoană terță Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată. În susținerea acțiunii a indicat că la 26 octombrie 2018, a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Buiucani cerere privind stabilirea pensiei în conditii avantajoase. A menționat că cererea respectivă a fost depusă potrivit prevederilor art. 41 din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, care a fost completat cu alin. (21), care prevede stabilirea pensiei pentru limită de vârstă în condiții avantajoase pentru persoanele care au realizat stagiul de cotizare în conditii deosebite de muncă cel puțin 10 ani compleți, vârsta de pensionare fiind în acest caz diminuată cu 5 ani.

1 Suplimentar la prevederile legale invocate, cererea de stabilire a pensiei în condiții avantajoase a fost depusă în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 256 din 27 martie 2018, hotărâre prin care a fost aprobată Lista locurilor de muncă în condiții deosebite.

Potrivit pct. 3 din Hotărârea de Guvern nominalizată, salariaților care până la intrarea în vigoare a acestei hotărârii au realizat stagiul special activând în lucrări foarte nocive și foarte grele, lucrări care se regăsesc în Lista nr. 1 a unităților de producție, lucrărilor, profesiilor, funcțiilor și indicilor la lucrări în subteran, la lucrări cu condiții de muncă foarte nocive și foarte grele, în temeiul cărora se acordă dreptul la pensie pentru limita de vârstă în condiții avantajoase, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 822 din 15 decembrie 1992, li se păstrează stagiul în cauză la stabilirea dreptului la pensie în condiții avantajoase, indiferent de prezența sau absența în noua Listă a profesiei sau funcției în care au activat anterior.

A accentuat că atât în Lista nr. 1 a unităților de producție, lucrărilor, profesiilor, funcțiilor și indicilor la lucrări în subteran, la lucrări cu condiții de muncă foarte nocive și foarte grele, în temeiul cărora se acordă dreptul la pensie pentru limită de vârstă în condiții avantajoase, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 822 din 15 decembrie 1992, cât și în noua Listă a locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite, Anexa nr. 2 a Hotărârii Guvernului nr. 256 din 27 martie 2018, funcția turnătoare de materiale plastice este inclusă, fiind respectată de către dânsa și condiția realizării unui stagiu complet de cotizare de 31 ani.

A activat în calitate de turnătoare de mase plastice în secția turnătorie a Întreprinderii de Stat „Combinatul de produse chimice”, reorganizat în SA „Aschim”, în perioada 22 octombrie 1985 – 30 noiembrie 2012. La cererea privind acordarea pensiei în condiții avantajoase, a anexat următorul set de acte solicitat de CTAS Buiucani: copia buletinului de identitate, copiile ordinelor de angajare și concediere, carnetul de muncă în original, care conține perioadele de activitate în calitate de turnătoare de materiale plastice în secția turnatorie a SA „Aschim” în perioada 22 octombrie 1985 – 30 noiembrie 2012, adeverința eliberată de SA „Aschim”, care confirmă că a activat la lucrările prevăzute în Lista nr. 1, în regim de muncă de 8 ore în zi, precum și copiile cartelelor personale privind evidența cadrelor.

Prin decizia CTAS Buiucani nr. 278 din 14 noiembrie 2018, cererea sa a fost refuzată, pe motiv că funcția deținută ca turnătoare de materiale plastice nu se regăsește în lista lucrărilor de muncă încadrate în condiții deosebite, conform Anexei nr. l a Hotărârii de Guvern nr. 256 din 27 martie 2018. Considerând ilegală decizia de refuz, a solicitat de mai multe ori explicații de CNAS și CTAS Buiucani privind aplicarea corectă a legislației în vigoare și posibilitatea prezentării de documente suplimentare pentru a confirma activitatea în condiții deosebite în calitate de muncitor în industria chimică care prevede stabilirea pensiei pentru limită de vârstă în condiții avantajoase, potrivit Listei nr. 1 prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 256 27 martie 2018. 2 A precizat că a prezentat suplimentar la actele depuse inițial și alte acte solicitate și indicate în răspunsurile CNAS la cererile adresate după primirea refuzului de acordare a pensiei în condiții avantajoase, acte pe care le-a solicitat de la SA ,,Aschim”, locul unde a activat.

Prin răspunsul din 30 octombrie 2019, administrația i-a eliberat următoarele acte: copii de pe ordinele de angajare, copii de pe ordinele de concediere, instrucțiunea privind securitatea muncii, instrucțiunile specifice funcției, certificate pentru fiecare fel de produs, procesele tehnologice, normativele de timp, planurile tarifare pe oră. La data de 20 noiembrie 2019, documentele respective au fost prezentate Casei Naționale de Asigurări Sociale, dar și la această cerere, la data de 4 decembrie 2019, a primit refuz. A enunțat că prin numeroasele răspunsuri de refuz a reexaminării cererii de stabilire a pensiei în condiții avantajoase, organul de asigurări sociale a identificat de fiecare dată motive diferite de refuz.

În decizia de refuz din 14 noiembrie 2018, s-a invocat că functia deținută ca turnătoare de materiale plastice nu se regăsește în lista lucrărilor de muncă încadrate în condiții deosebite, conform Anexei nr. 1 a Hotărârii de Guvern nr. 256 din 27 martie 2018. În răspunsul din 20 august 2019, a fost confirmat că prin pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 256 din 30 martie 2018, salariaților care până la intrarea în vigoare a acestei hotărâri au realizat stagiul special activând în lucrări foarte nocive și foarte grele, lucrări care se regăsesc în Lista nr. l a unităților de producție, lucrărilor, profesiilor, funcțiilor și indicilor la lucrări în subteran, la lucrări cu condiții de muncă foarte nocive și foarte grele, în temeiul cărora se acordă dreptul la pensie pentru limita de vârstă în condiții avantajoase, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 822 din 15 decembrie 1992, li se păstrează stagiul în cauză la stabilirea dreptului la pensie în condiții avantajoase, indiferent de prezența sau absența în noua Listă a profesiei sau funcției în care au activat anterior.

Totodată, a fost indicat că potrivit pct. 12 din Instrucțiunea privind modul de aplicare a Listei locurilor de muncă..., Anexa nr. 2 la Hotărârea de Guvern nr. 256, pentru confirmarea stagiului de cotizare special se folosesc adeverințele eliberate de unități, conținând precizările necesare ale ocupării persoanelor la lucrările prevăzute în Lista, inclusiv ziua completă de muncă la aceste lucrări, iar în cazul locurilor de muncă la unități supuse evaluării – și copia legalizată a fișei de evidența și evaluare a locului de muncă, copia legalizată a listei locurilor de muncă, denumirea profesiilor și funcțiilor angajaților în temeiul cărora lucrătorilor li se acordă dreptul la pensie în condiții avantajoase.

A evidențiat că tot în acest răspuns se regăsește un alt motiv de refuz al stabilirii pensiei în condiții avantajoase, și anume că prin documentele prezentate nu se confirmă faptul activității sale la producția maselor plastice pe baza de fenoli, crezoli, etc., iar în decizia de refuz s-a indicat că funcția deținută ca turnătoare de materiale plastice nu se identifică în lista lucrărilor de muncă 3 încadrate în condiții deosebite conform Anexei nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr. 256 din 27 martie 2018. În același răspuns, a fost relevat că odată cu confirmarea factorilor nominalizați prin documente justificative (procesul tehnologic, fișa de atestare a locului de muncă, instrucțiunea de serviciu etc.), va fi posibilă reexaminarea dreptului la pensia solicitată.

Iar în răspunsul CNAS din 2 decembrie 2019, s-a reflectat că documentele anexate la cererea din 30 octombrie 2019 nu confirmă activitatea la lucrări în condițiile Listei nr. 1. A opinat că nu este clar de ce în decizia de refuz de a i se stabili pensia pentru limita de vârstă în condiții avantajoase a fost indicat ca motiv de respingere faptul că funcția deținută ca turnătoare de materiale plastice nu se regăsește în lista lucrărilor de muncă încadrate în condiții deosebite conform anexei nr. l a Hotărârii de Guvern nr. 256 din 27 martie 2018, iar în răspunsul din 2 decembrie 2018, s-a invocat că documentele anexate la cererea din 30 octombrie 2019 nu confirmă activitatea la lucrări în condițiile Listei nr. 1. Suplimentar, a afirmat că în acest răspuns i s-a explicat că lista locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 256 din 27 martie 2018, a intrat în vigoare la 30 martie 2018 și, respectiv, nu se aplică în cazul lucrărilor efectuate în condiții nocive realizate până la 30 martie 2018. A reiterat că, în consecință, din toate răspunsurile primite de la CNAS nu a desprins aceleași motive de refuz și nu a înțeles care este motivul adevărat al emiterii deciziei de refuz: nerealizarea stagiului general sau a celui special,

lipsa funcției deținute în Lista nr. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 256 din 27 martie 2018 sau neconfirmarea prin actele depuse la CNAS a dreptului la pensie în condiții avantajoase sau alte motive neindicate în diversele răspunsuri ale CNAS. La 31 decembrie 2019, a depus la CNAS și CTAS Buiucani cerere prealabilă, iar prin răspunsul la cererea prealabilă din 14 ianuarie 2020, cererea a fost respinsă, completând de aceasta dată refuzul de stabilire a pensiei cu alte motive decât cele din corespondența anterioară cererii prealabile, spre exemplu: „producția articolelor produse prin metoda la cald din mase plastic, material compozite pe baza de mase plastic – era prevăzută de Lista nr. 2, cap. X, cod 2110A010, abrogate de la 1 ianuarie 1999”.

De asemenea, s-a explicat dreptul de a contesta decizia CNAS în termen de 30 de zile la Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani. A consemnat că dânsa a prezentat suficiente dovezi care confirmă realizarea stagiului de cotizare în general și a stagiului de activitate în condiții deosebite de 31 ani și, respectiv, i se încalcă dreptul la pensie în condiții avantajoase, drept prevăzut la art. 43 alin. (2) din Constituție. Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 43 alin. (2) din Constituție, art. 2 alin. (2), 41 alin. (21) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, Hotărârii Guvernului nr. 256 din 27 martie 2018 cu privire la aprobarea Listei locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite, în temeiul căreia se acordă pensie pentru limită de vârstă în condiții avantajoase, precum și 4 a Instrucțiunii privind modul de aplicare a Listei și de confirmare a stagiului special.

A solicitat admiterea acțiunii, constatarea ilegalității deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Chișinău sect. Buiucani din 14 noiembrie 2018 nr. 278, prin care a fost respinsă cererea de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă în condiții avantajoase și anularea ei, obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Chișinău sect. Buiucani să emită o decizie, prin care să-i fie stabilită pensie pentru limită de vârstă în condiții avantajoase și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 3 000 de lei, ceea ce constituie suma onorariului pentru asistență juridică. La 22 ianuarie 2021, prin intermediul poștei electronice, Emilia Lungu, reprezentată de avocatul Ana Constantinov a depus cerere de concretizare, prin care a solicitat modificarea calității procesuale a Casei Naționale de Asigurări Sociale în pârât și, respectiv, a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Chișinău sect.

Buiucani – în calitate de persoană terță. Prin hotărârea din 1 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea. La 25 noiembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod administrativ, Emilia Lungu a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 1 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, iar la 20 ianuarie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admiterea integrală a acțiunii. Prin decizia din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Emilia Lungu și menținută hotărârea din 1 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Întru argumentarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că deși Emilia Lungu invocă faptul activității în condiții nocive, aceasta, prin prisma art. 93 alin. (1) Cod administrativ, pct. 12 din Instrucțiunea privind modul de aplicare a Listei locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite, în temeiul căreia se acordă pensie pentru limită de vârstă în condiții avantajoase și de confirmare a stagiului special aprobată prin Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 256 din 27 martie 2018, nu a prezentat niciun înscris confirmativ în acest sens. Or, certificatul eliberat de SA „Aschim” nr. 01-03/03 din 1 octombrie 2018, nu poate fi reținut în calitate de probă în acest sens, deoarece acesta nu corespunde rigorilor subpct.

2 a pct. 12 din Instrucțiunea privind modul de aplicare a Listei locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite, în temeiul căreia se acordă pensie pentru limită de vârstă în condiții avantajoase și de confirmare a stagiului special, aprobată prin Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 256 din 27 martie 2018 și anume nu indică perioadele de muncă ce se includ în stagiul de cotizare special, profesia, funcția, caracterul muncii efectuate, compartimentul, codul și denumirea activității din Listă la care se raportează această perioadă de lucru, documentele perioadei respective în baza cărora este eliberată adeverința în cauză 5 (ordin de angajare, contract individual de muncă, fișa de evidență și evaluare a locului de muncă, procesele tehnologice, sarcini de lucru, registrul de urcare – coborâre în subteran, statele de personal, jurnalul individual de control dozimetric, jurnalul de predare a surselor radioactive, fișa rezultatelor de defectoscopie a pieselor și articolelor, instrucțiunea de serviciu etc.).

Totodată, instanțele de judecată au stabilit că lista locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 256/2018 a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial – 30 martie 2018 și, respectiv, nu se aplică în cazul lucrărilor efectuate în condiții nocive realizate până la 30 martie 2018. La fel, urmează a fi subliniat faptul că producția articolelor produse prin metoda la cald din mase plastice, materiale compozite pe bază de mase plastice – era prevăzută de Lista nr. 2, capitolul X, cod 2110A010, abrogată de la 1 ianuarie 1999. La 7 iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Emilia Lungu a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 12 octombrie 2022, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au aplicat eronat normele de drept material, fapt care a dus la soluționare greșită a cauzei, or, examinarea cauzei a avut loc cu aprecierea arbitrară a probelor, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. A accentuat că încălcarea admisă de instanțele de judecată este aplicarea eronată a legii, și anume extinderea aplicabilității legii noi, în speță – a prevederilor legale din Hotărârea Guvernului nr. 256 din 27 martie 2018 asupra relațiilor de fapt constituite până la intrarea în vigoare a acestei hotărâri.

Din materialele cauzei și a dosarului administrativ, este cert probat faptul că dânsa întrunește toate condițiile de numire a pensiei în condiții avantajoase, în temeiul pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 256 din 27 martie 2018, deoarece are stagiul general de cotizare de 33 de ani și stagiul special de 27 de ani, fapt dovedit prin mijloace de probă legale, prevăzute de cadrul normativ, până la intrarea în vigoare a Hotărârea Guvernului nr. 256 din 27 martie 2018. A opinat că atât prima instanță, cât și instanța de apel eronat au aplicat la caz prevederile unei legi noi, și anume exigențele Instrucțiunii privind modul de aplicare a Listei locurilor de muncă din Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 256 din 27 martie 2018, instrucțiune care prevede un șir de înscrisuri care pot fi solicitate pentru dovada stagiului special de muncă doar după 30 martie 2018, data intrării în vigoare a hotărârii menționate.

De asemenea, instanțele de judecată nu au oferit răspuns la întrebarea crucială pentru soluționare a raportului material litigios, în speță – care prevederi legale privind modul de confirmare a stagiului special urmau a fi aplicate de către CNAS la numirea pensiei în condiții deosebite, având în vedere că situația de fapt, adică raporturile juridice/activitatea de muncă în condiții avantajoase au avut 6 loc până la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 256 din 27 martie 2018 și că în pct. 3 al acestei hotărâri sunt prevăzute prevederi speciale pentru salariații care au activat până la abrogarea hotărârii date. A conchis că, în calitate de parte în proces, nu a fost auzită de către instanțe în ceea ce privesște circumstanțele de fapt, probatoriul și aplicabilitatea legii.

La 14 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat la adresa electronică a Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Chișinău sect. Buiucani, copia cererii de recurs depuse de Emilia Lungu, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat. La 19 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință la recursul înaintat de Emilia Lungu, prin care a solicitat declararea inadmisibilității acestuia. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

În speță, se constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat în ședință publică la 24 mai 2022, însă la materialele cauzei lipsesc date care ar confirma recepționarea acestuia de către recurentă (f. d. 125). Este cert și faptul că la 7 iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Emilia Lungu a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 137). Decizia motivată din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de către Emilia Lungu la 23 septembrie 2022, fapt confirmat prin avizul poștal de recepție (f. d. 135). Se mai constată că la 12 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, a fost depusă motivarea recursului împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 141-146).

Astfel, recursul depus de Emilia Lungu împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău este în termen. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Emilia Lungu, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) 7 din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că 8 modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Emilia Lungu. În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Emilia Lungu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 9