2ra-683/22 — obligarea ajustarii proiectului de executie

2ra-683/22 — obligarea ajustarii proiectului de executie (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-683/2022

2-18142401-01-2ra-18052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (D. Tricolici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru)

D E C I Z I E

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând recursurile declarate de către Veaceslav Tușinschi și Doina Marin,

reprezentați de avocatul Ion Vîrlan,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav

Tușinschi și Doina Marin împotriva Societății pe Acțiuni „Tecton-Z” și Verei

Coșcodan cu privire la obligarea ajustării proiectului de execuție,

împotriva deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 05 februarie 2018, Veaceslav Tușinschi și Doina Marin au depus cerere de

chemare în judecată împotriva SA „Tecton-Z” și Verei Coșcodan cu privire la

obligarea ajustării proiectului de execuție nr.10/15-SA „Reconstrucția

apartamentului xx din str. Xx”, conform certificatului de urbanism pentru proiectare

nr. 435i/15 din 15 septembrie 2015 și normativelor în construcție, precum și

încasarea din contul pârâților, în mod solidar, a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că sunt coproprietarii

apartamentului nr. 13 din str. Xx, înregistrat cu nr. cadastral xx, iar pârâta Vera

Coșcodan este proprietara apartamentului xx din str. Xxxx, nr. cadastral xxxx.

Potrivit planului amplasării construcțiilor, apartamentele nr. xx și xx au doi

pereți comuni.

La 23 decembrie 2013, a fost intentată procedura de executare silită de către

executorul judecătoresc Dumitru Manole în baza titlului executoriu nr. 2-364/2013

din 03 iulie 2013.

Creditorul Doina Marin și debitorul Vera Coșcodan, domiciliată pe str. Xx,

apartamentul xx, au fost obligați să plătească documentația de proiect și să

proiecteze împreună ca ulterior ambele părți să depună setul conform Legii privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010 la Direcția

1

generală arhitectură, urbanism și relații funciare mun. Chișinău.

Reclamanții au relatat că administrația publică locală la 14 septembrie 2015 a

emis certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 435 i/15, care prevede

reconstrucția apartamentelor nr. xx și xx în comun și în cazul argumentărilor din

punct de vedere tehnic și cu respectarea normativelor în vigoare, s-a oferit

posibilitatea realizării lucrărilor de construcție separat, pentru fiecare apartament în

parte, cu neadmiterea afectărilor reciproce. Totodată, s-a impus condiții pentru

apartamentul xx în conformitate cu certificatul de urbanism pentru proiectare nr.435

i/15 din 14 septembrie 2015, pct. 4 al Regimului arhitectural-urbanistic, cât și art.

12 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție, potrivit cărora extinderea din perimetrul de bază a

imobilului poate fi realizat doar în baza acordurilor autentificate notarial cu

proprietarul apartamentului nr. 13.

Reclamanții au menționat că, ignorând indicațiile Direcției generale arhitectură,

urbanism și relații funciare mun. Chișinău, la cererea pârâtei a fost întocmit Proiectul

de execuție nr. 10/15-S.A de către SA „Tecton-Z” seria AMMII nr. 042896, arhitect

Limbas S., Burciu Gr., la reconstrucția apartamentului xx din str. xxxx, avizat la 03

martie 2017 și 27 martie 2017.

Reclamanții consideră că actul menționat a fost emis și avizat contrar legii,

deoarece lipsește acordul reclamanților în calitate de vecini și proprietari ai

apartamentului nr. xx, încălcându-se prevederile art. 12 alin. (1) lit. g) din Legea

nr.163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție.

Prin răspunsul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare mun.

Chișinău din 27 aprilie 2016, Vera Coșcodan a fost informată despre această

condiție, iar arhitecții au proiectat și nu au respectat legislația în vigoare. Mai mult,

SA „Tecton-Z” nu și-a îndeplinit obligațiile ca proiectant și nu a soluționat

neconformitățile și neconcordanțele comise în proiectul de execuție a apartamentului

xx, semnalate de către verificatorul de proiect atestat și a arhitect șef interimar al

mun. Chișinău, încălcând astfel prevederile art. 23 din Legea nr. 721 din 02 februarie

1996 privind calitatea în construcții.

Reclamanții au afirmat că prin reconstrucția cu extindere a apartamentului

nr.20 pe anexele C-D-E, se diminuează condițiile de trai, blocând iluminarea

naturală a 3 camere locative a apartamentului nr. 13. Proiectul a fost executat în baza

documentelor inițial incorecte, care au cauzat abateri și încălcări ale normativelor

prin diminuarea completă a insolației apartamentului nr. 13 și din acest motiv, la 03

noiembrie 2017, verificatorul de proiect Rejep Veaceslav a retras avizul de verificare

nr. 68 din 27 martie 2017 a Proiectului de execuție pentru apartamentul xx, fapt

confirmat prin demersul din 03 noiembrie 2017. De asemenea, se încalcă normele

anti incendiare, distanța de la un perete la altul al construcției urmează a fi de 3 metri,

condiție stipulată în SNIP 0.07.01.89, însă distanța pe axa C-D-E dintre apartamentul

nr. 13 și apartamentul xx conform proiectului de execuție este mai mică de 1 m.

Reclamanții au mai indicat că este proiectată intervenția la pereții comuni

existenți ce delimitează apartamentele, prin construcția stâlpilor din beton armat care

va duce la prăbușirea inevitabilă a celor 2 pereți construiți din but cu lut din

apartamentul nr. xx.

La fel, nu este prevăzută în proiect evacuarea organizată a apelor pluviale de

pe acoperișul apartamentului xx și scurgerea acestora. Iar, proiectarea unei noi intrări

2

(pe lângă cea existentă) din golul geamului apartamentului xx, care se află la 80 cm

de ușa de la intrarea în apartamentul nr. xx și construirea unei scări cu 5 trepte în

fața acesteia, va bloca și îngrădi accesul în apartamentul lor.

Intrarea suplimentară este o derogare, abatere de la pct. 2 din nota Fișei de

avizare nr. 11 din 02 iunie 2019 a Consiliului Naționale al Monumentelor Istorice,

fapt confirmat prin răspunsul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații

funciare mun. Chișinău din 17 august 2016. În proiectul de execuție este indicat la

etajul 2 un balcon deasupra ușii suplimentare de intrare în apartamentul xx în formă

de semicerc, acesta fiind proiectat în geamul dormitorului apartamentului nr.xx.

Nu există nicio distanță dintre aceste două, fiind inevitabil astfel contactul

vizual direct și lipsa de intimitate pentru proprietarii apartamentului nr. 13, fără nicio

dificultate din balconul apartamentului xx se va trece și va avea acces la geamul

apartamentului.

Prin proiectarea și construcția acestui balcon se încalcă legislația în construcție,

norma stabilită expres în capitolul Construcții locative pct. 2.12 din SNIP – 3 m

distanță dintre geamuri și balcoane, echere, lojii dintre imobilele învecinate.

Reclamanții susțin că în circumstanțele expuse, prin proiectul de execuție se

atentează asupra dreptului lor de proprietate or, beneficiarul necesită să anexeze

acordul vecinilor obligatoriu, în cazul în care ridicarea sau exploatarea construcției

atentează în mod inadmisibil asupra dreptului de proprietate al vecinului.

Reclamanții au invocat că în setul de acte depuse la Primăria mun. Chișinău

pentru obținerea autorizației de construcție pentru apartamentul xx de către Vera

Coșcodan, nu se regăsesc acordul lor autentificat notarial, ceea ce constituie o

încălcare a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție și atrage nulitatea actului.

Reclamanții au menționat că, în cazul efectuării lucrărilor de reconstrucție,

supraetajare și extindere a apartamentului xx în baza proiectului de execuție care

face obiectul litigiului, există riscul iminent al încălcării cerințelor cadrului normativ

tehnic ce ține de evacuarea apelor pluviale, securitatea anti incendiară, durabilitatea

construcției vecine și iluminării naturale, ceea ce va duce incontestabil la atentarea

inadmisibilă asupra dreptului de proprietate al vecinilor.

Prin încheierea din 26 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a admis cererea Verei Coșcodan, reprezentată de avocații Ludmila Covganet și Ion

Negura privind încetarea procesului.

S-a încetat procesul intentat la cererea de chemare în judecată depusă de Doina

Marin și Veaceslav Tușinschi împotriva SA „Tecton-Z”, Verei Coșcodan cu privire

la obligarea ajustării proiectului de execuție și încasarea cheltuielilor de judecată.

S-a explicat Doinei Marin și lui Veaceslav Tușinschi că nu se admite o nouă

adresare în judecată a aceleiași părți cu privire la același obiect și pe aceleași

temeiuri.

Prin decizia din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis ă cererea

de recurs declarată de avocatul stagiar Butuc larisa în interesele Doinei Marin și lui

Veceslav Tușinschi, s-a casat încheierea din 26 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, cu trimiterea cauzei pentru judecare în fond în Judecătoria

Chișinău, sediul Centru.

Prin hotărârea din 25 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav

3

Tușinschi și Doina Marin împotriva SA „Tecton-Z” și Vera Coșcodan cu privire la

obligarea ajustării proiectului de execuție.

La 04 februarie 2021, Doina Marin și Veaceslav Tușinschi au declarat apel

nemotivat, ulterior la 29 aprilie și 24 iunie 2021 au prezentat motivarea apelului

împotriva hotărârii din 25 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

solicitând casarea integrală a hotărârii contestate, cu emiterea unei hotărâri noi de

admitere a acțiunii.

Prin decizia din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Doina Marin și Veaceslav Tușinschi și s-a menținut hotărârea din 25

ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia

instanței de fond de respingere a acțiunii, constatând că prin demersul din 07

noiembrie 2017, verificatorul de proiecte Rejep Veaceslav a informat Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare mun. Chișinău că retrage Avizul de

verificare nr. 68 din 27 martie 2017, iar proiectul „Reconstrucția apartamentului xx

P+E din mun. Chișinău, sect. Buiucani, str. Alexei Șciusev, nr.101 rămâne a fi supus

corectării conform datelor inițiale în vigoare și supus unei verificări repetate (f.d. 21,

vol. I).

Astfel, ca urmare a neconformităților constatate de către organele competente,

proiectul de execuție „Reconstrucția apartamentului xx din mun. xxxx” a fost

modificat și ajustat în modul corespunzător (f.d. 87-107, vol. II).

Conform Fișei de evaluare emisă în baza procesului-verbal al ședinței

Consiliului Național al Monumentelor Istorice nr. 6 din 28 februarie 2020, în

rezultatul examinării, proiectul de execuție „Reconstrucția apartamentului xx din

mun. xxxx”, elaborat în baza certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 435i/15

din 14 septembrie 2015, a fost aprobat pentru solicitarea emiterii autorizației de

construire conform art. 12 alin.(1) lit. g) din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010. La fel, Consiliul a aprobat

recoordonarea proiectului de execuție privind reconstrucția apartamentului xx cu

extinderea planimetrică și supraetajarea unui nivel (f.d. 142, vol. II).

Respectiv, la 18 iunie 2020, verificatorul de proiecte Rejep Veaceslav a emis

Avizul de verificare repetat (f.d. 141, vol. I), în care a indicat că reconstrucția

apartamentului xx P+E din mun. xxxx a fost elaborată și verificată în anul 2017.

Pe parcurs, după depistarea elaborării proiectului în baza condițiilor inițiale

incorecte, avizul a fost retras.

În condițiile actuale, în baza deciziei Primăriei mun. Chișinău, primirii

autorizației de construcție și executare a lucrărilor oponentului beneficiarului

menționat, deciziei pozitive a Ministerului Culturii și includerii unelor corectări în

proiectul inițial, a apărut posibilitatea emiterii avizului de verificare repetat, în baza

următoarelor cerințe: la parter și etaj de exclus geamurile pe porțiunea peretelui între

intersecția axelor D-2 și D*-1; pe axa C, în componența ferestrei de instalat geam cu

protecție anti incendiară corectările de inclus în proiect în mod oficial.

În concluzie, verificatorul de proiect a indicat că proiectul poate fi ștampilat și

recomandat pentru elaborarea lucrărilor de execuție, cu condiția completării

conform obiecțiilor expuse și prezentării documentelor necesare la cauză.

Prin urmare, dat fiind că proiectul de execuție nr.10/15 Proiectul de execuție

nr. 10/15-SA „Reconstrucția apartamentului xx din str. Xx”, a fost verificat repetat

4

de către verificatorul de proiecte Rejep Veaceslav și în prezent proiectul poate fi

ștampilat și recomandat pentru elaborarea lucrărilor de execuție, cu condiția

completării conform obiecțiilor expuse și prezentării documentelor necesare la

cauză, cerința reclamanților cu privire la ajustarea proiectul de execuție nr. 10/15-

SA „Reconstrucția apartamentului xx din str. xxxx”, conform certificatului de

urbanism pentru proiectare nr. 435i/15 din 15 septembrie 2015 și normativelor în

construcție, este neîntemeiată.

Subsecvent, sunt neîntemeiate și alegațiile reclamanților referitor de faptul că

proiectul nu a fost ulterior modificat precum susține pârâta Coșcodan Vera or, în

avizul de verificare repetat, verificatorul de proiecte Rejep Veaceslav a indicat

expres că au fost incluse unele corectări în proiectul inițial.

Prima instanță corect a concluzionat că nu sunt afectate condițiile de trai a

reclamanților prin reconstrucția cu extindere a apartamentului xx conform

proiectului de executare în condițiile în care proiectul respectiv pînă în prezent nu a

fost executat.

La 13 mai 2022, avocatul Ion Vîrlan a declarat recurs în interesele lui Veaceslav

Tușinschi și Doinei Marin împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat

casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de

apel.

În motivarea recursului și-a manifestat dezacordul cu hotărârile instanțelor de

judecată, menționând că la examinarea cauzei au fost aplicate eronat normele de

drept procedural, cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia

nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

Avocatul Ion Vîrlan a menționat că, la 04 februarie 2021, Doina Marin și

Veaceslav Tușinschi au contestat cu apel hotărârea primei instanțe și, tot la 04

februarie 2021, au încheiat contract de asistență juridică cu apelanții.

Astfel, instanța de apel a stabilit examinarea apelului pentru data de 27 ianuarie

2022, ora 12:00, apelanții Doina Marin și Veaceslav Tușinschi au fost citați, însă

avocatul nu a fost citat, iar la dosar nu sunt anexate careva avize de recepție a

citațiilor.

Avocatul Ion Vîrlan a invocat că a comunicat apelanților că pe data de 27

ianuarie 2022 este antrenat în ședință de judecată la Curtea de Apel Bălți, astfel la

21 ianuarie 2022 a depus în cancelaria Curții de Apel Chișinău cerere de amânare.

Consideră, că decizia Curții de Apel Chișinău din 27 ianuarie 2022 este ilegală,

neîntemeiată pe motivul, că apelul a fost examinat în lipsa avocatului, fiind încălcat

dreptul de acces la justiție prevăzut de art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă

și de art. 20 din Constituție, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO.

Tot la 13 mai 2022, Veaceslav Tușinschi și Doina Marin au declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, prin care au solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei

hotărâri noi prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului recurenții și-au manifestat dezacordul cu hotărârile

instanțelor de judecată, menționând că, atât hotărârea primei instanțe, cât și decizia

instanței de apel sunt neîntemeiate, contradictorii și insuficient motivate, iar

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară.

Recurenții au susținut că, instanța de apel a neglijat intenționat probele

pertinente prezentate de către apelanții Doina Marin și Veaceslav Tușinschi, în

5

special concluziile experților în construcții, anexate la materialele dosarului, care au

o importanță considerabilă. După cum s-a stabilit atât prin expertizele judiciare cât

și din restul probelor prezentate, intimații au efectuat proiectul de execuție pentru

reconstrucție, cu devieri de la cerințele aprobate prin legislația în vigoare stabilite

atât de către instanțele de judecată cât și de către organele naționale abilitate.

Recurenții au menționat că, prin proiectul de execuție nr. 10/15, se atentează

asupra dreptului de proprietate a apartamentului nr. xx, drept consacrat de către

Constituția Republicii Moldova și de legislația internațională la care Republica

Moldova este parte. Vera Coșcodan și proiectantul SA „Tecton-Z” ignoră să înlăture

aceste neconformități și să ajusteze documentația de proiect înlăturând

suprapunerile, încălcările normativelor în vigoare. Deoarece Vera Coșcodan nu

dorește să ajusteze și intenționat duce în eroare instanțele de judecată denaturând

realitatea, se califică ca fiind o parte a procesului ce manifestă comportament de rea-

credință.

La 18 mai 2022 și respectiv 02 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a

expediat în adresa intimaților copia recursurilor depuse de către Veaceslav Tușinschi

și Doina Marin, și de către avocatul acestora, Ion Vîrlan, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f.d. 143, 146, vol. III).

Prin referința depusă la 20 iunie 2022, Vera Coșcodan a solicitat respingerea

cererilor de recurs ca fiind inadmisibile deoarece nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 27 ianuarie 2022.

La 01 aprilie 2022 a fost expediată în adresa participanților la proces decizia

motivată (f.d. 57, vol. III), însă date privind recepționarea acesteia la materialele

cauzei lipsesc.Totodată, potrivit recipisei anexate, rezultă că Doina Marin a luat

cunoștință cu materialele cauzei la 01 aprilie 2022.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Astfel, Colegiul constată că recursurile depuse la 13 mai 2022 de Veaceslav

Tușinschi și Doina Marin și de avocatul Ion Vîrlan, se consideră depuse în termenul

stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Prin încheierea din 27 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

declarate Veaceslav Tușinschi și Doina Marin și avocatul acestora Ion Vîrlan au fost

considerate admisibile și numite pentru examinare în fond.

6

În conformitate art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecînd recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Verificând decizia din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza materialelor

din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Colegiul constată că la caz

se impune admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), alin. (2) din Codul de procedură

civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de

apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Hotărîrea sau decizia casată nu are nici o putere legală. Actele de asigurare sau

de executare făcute în temeiul unei astfel de hotărîri sau decizii își pierd puterea

legală dacă instanța de recurs nu dispune altfel.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) și (3) lit. b) din Codul de procedură civilă,

părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care cauza a fost judecată în absența unui participant la proces

căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

În conformitate cu art. 376 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dispozițiile

de procedură privind judecarea cauzelor civile în primă instanță se aplică și în

instanța de apel în măsura în care nu sînt contrare dispozițiilor prezentului capitol.

În conformitate cu art. 206 alin. (4), (5) din Codul de procedură civilă, dacă

reclamantul și pîrîtul nu s-au prezentat în judecată din motive neîntemeiate și dacă

nici una din părți nu a cerut examinarea cauzei în absența sa, instanța amînă procesul.

Neprezentarea repetată aduce la scoaterea cererii de pe rol.

Neprezentarea în ședință de judecată a reprezentantului sau a unui alt

participant la proces nu împiedică examinarea cauzei. La solicitarea întemeiată a

participantului la proces, instanța poate amîna o singură dată judecarea cauzei în

legătură cu neprezentarea motivată a reprezentantului acestuia.

Din suportul probatoriu prezent la materialele cauzei, Colegiul lărgit constată

că în recursul declarat de avocatul Ion Vîrlan în interesele lui Veaceslav Tușinschi

și Doinei Marin, unul din temeiuri constituie neînștiințarea legală despre ședința de

judecată a instanței de apel cât și nesoluționarea cererii de amânare.

Din materialele dosarului rezultă că după acceptarea pe rol a cererii de apel

depuse de Marin Doina și Veaceslav Tușinschi, ședința de judecare a apelului a fost

7

stabilită pentru data de 27 ianuarie 2022, ora 12:00 (f. d. 25, vol. III).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că conform materialelor dosarului, citația pentru ședința de judecată

din 27 ianuarie 2022, ora 12:00, lui Veaceslav Tușinschi și Doinei Marin, nu a fost

expediată (f.d. 26, 27, vol. III).

La fel, s-a stabilit că la 21 ianuarie 2022, avocatul Ion Vîrlan (reprezentantul

lui Veaceslav Tușinschi și Doinei Marin), a depus cerere de amânare a ședinței

instanței de apel din motiv că este în imposibilitate de a se prezenta la examinarea

cererilor de apel deoarece este implicat la examinarea altor dosare aflate pe rolul

Judecătoriei Bălți, ședință care a fost coordonată și stabilită în prealabil din luna

septembrie 2021 (f.d. 42, vol. III).

Așadar, Colegiul lărgit reține că în ordine de apel, cauza în fond a fost

examinată într-o singură ședință de judecată, cea din 27 ianuarie 2022, la care

apelanții Doina Marin și Veaceslav Tușinschi și reprezentantul acestora, avocatul

Ion Vîrlan, inclusiv intimații Vera Coșcodan și SA„Tecton-Z” nu s-au prezentat.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 27 ianuarie 2022 și a

înregistrării audio a ședinței de judecată din aceiași dată rezultă că, instanța de apel

a examinat prezenta cauză, fără a pune în discuție cererea de amânare înaintată de

avocatul Ion Vîrlan la 21 ianuarie 2021, examinând cauza inclusiv în lipsa

apelanților, constatând eronat că aceștia au fost citați legal or, locul, data și ora

ședinței de judecată nu au fost comunicate apelanților.

La caz, se reține că art. 379 alin. (2) din Codul de procedură civilă acordă

dreptul instanței de apel de a judeca apelul în lipsa apelantului sau intimatului, a

reprezentanților acestora, precum și a unui alt participant la proces, doar în cazul în

care aceștia sunt citați legal despre locul, data și ora ședinței.

Pornind de la constatările reținute supra, Colegiul lărgit consideră că instanța

de apel urma să aplice și prevederile art. 206 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

care stabilește conduita instanței de judecată în ipoteza neprezentării neîntemeiate în

ședința de judecată a părților (o singură dată) și care nu au solicitat examinarea

cauzei în lipsa lor.

La fel, având în vedere circumstanțele în care de la partea la proces parvine

prima dată o cerere de amânare a ședinței, condiționată de imposibilitatea motivată

a prezentării în ședință de judecată, prin prisma art. 206 alin. (5) din Codul de

procedură civilă, instanța urmează să o admită și să dispună amânarea examinării

cauzei pentru a asigura un exercițiu eficient al dreptului garantat la un proces

echitabil în aspectul egalității armelor, cu excepția cazurilor când amânarea este fie

nerezonabilă, fie dăunează intereselor unei bune administrări a justiției.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că temeiuri ce ar condiționa nerezonabilitatea

amânării cauzei și/sau prejudicierea intereselor majore ale justiției, nu au fost

prezente, prioritatea urmând a fi acordată dreptului fundamental la un proces

echitabil al apelanților.

Instanța de apel era obligată să creeze condiții obiective și reale pentru ca

apelanții Marin Doina și Tușinschii Veaceslav, să-și exercite în volum deplin

drepturile lor procedurale.

Prin urmare, instanța urma să amâne ședința de judecată fixată pentru 27

ianuarie 2022, pentru a clarifica situația creată și pentru a nu încălca dreptul

8

apelanților la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului.

În practica sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a conturat în mod clar

importanța respectării dreptului la un proces echitabil, sub aspectul asigurării

drepturilor egale ale participanților la un proces, în care aceștia beneficiază de

garanția privind „egalitatea armelor”.

Astfel, Colegiul relevă că Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza

Chirea contra Moldovei (hotărârea din 26 iunie 2012) a statuat că principiul egalității

armelor, care reprezintă unul din elementele noțiunii mai largi a procesului echitabil,

presupune ca fiecare parte beneficiază de o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta

cazul în condițiile care nu ar pune-o într-un dezavantaj substanțial în raport cu

cealaltă parte.

Concluzii similare au fost făcute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și

în cauza Ziliberberg contra Moldovei (hotărârea din 01 februarie 2005), în care s-a

reținut că art. 6 al Convenției, interpretat în ansamblu, garantează dreptul persoanei

de a participa efectiv la procesul său.

Acesta include inter alia nu doar dreptul de a fi prezent, dar și de a asculta și a

urmări procesul (Stanford vs The United Kindom, hotărârea din 23 februarie 1994),

drept ce face implicit parte din esența conceptului procedurii contradictorii. Este

dificil de a vedea în această cauză cum reclamantul ar fi putut să-și exercite aceste

drepturi fără a fi prezent.

Deci, Colegiul conchide că instanța nu putea purcede la examinarea cererii de

apel în cazul în care ambii apelanți nu au fost citate legal, iar reprezentantul acestora

avocatul Ion Vîrlan a solicitat amânarea ședinței instanței de apel.

Prin urmare, Colegiul lărgit reține că cele menționate servesc drept temei de

casare a deciziei contestate cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel or,

instanța de apel a încălcat normele de drept procedural, eroarea judiciară ce nu poate

fi corectată de instanța de recurs, deoarece Marin Doina și Tușinschi Veaceslav au

fost lipsiți de posibilitatea de a-și susține poziția la etapa apelului.

Din aceste motive, având în vedere problemele de drept ridicate în prezentul

litigiu, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursurile declarate de

Veaceslav Tușinschi și Doina Marin și de avocatul Ion Vîrlan, împotriva deciziei

din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare

în instanța de apel, în alt complet de judecată. La rejudecare, instanța de apel

urmează să țină cont de cele menționate, creând condiții corespunzătoare

participanților la proces și, rejudecând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. c) și alin. (3) Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admit recursurile declarate de Veaceslav Tușinschi și Doina Marin,

reprezentați de avocatul Ion Vîrlan.

Se casează decizia din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, pronunțată

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav

Tușinschi și Doina Marin împotriva Societății pe Acțiuni „Tecton-Z” și Verei

9

Coșcodan cu privire la obligarea ajustării proiectului de execuție, și se trimite cauza

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Victor Burduh

10