2ra-1111/22 — constatarea ilegalitatii publicarii datelor cu caracter personal, repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-1111/2022 2-21085489-01-2ra-12082022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Russu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Pruteanu, Iu. Cotruță, I. Țurcan) Î N C H E I E R E 16 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecători Mariana Pitic Victor Burduh examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală și Marcel Oțel, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Marcel Oțel împotriva Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală privind constatarea publicării ilegale a datelor cu caracter personal, repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 07 iunie 2021, Marcel Oțel a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală (în continuare AGEPI), solicitând constatarea drept ilegale și prejudiciabile a acțiunilor AGEPI realizate prin publicarea ilegală pe pagina web a AGEPI a informațiilor care conțin date cu caracter personal ale lui Marcel Oțel și anume, codul personal, adresa de domiciliu, data de naștere, seria și numărul buletinului, data de eliberare a buletinului,

încasarea din contul AGEPI în beneficiul lui Oțel Marcel a prejudiciului material în mărime de 17 000 lei suportat ca urmare a acțiunilor ilegale și prejudiciabile ale AGEPI realizate prin publicarea ilegală pe pagina web a AGEPI a informațiilor care conțin date cu caracter personal, anume, cheltuielile achitate executorului judecătoresc Novicov Dmitrii pentru întocmirea actelor de constatare pentru fiecare link aparte, încasarea din contul AGEPI în beneficiul lui Oțel Marcel a prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei, suportat ca urmare a acțiunilor ilegale și prejudiciabile ale AGEPI realizate prin publicarea ilegală pe pagina web a AGEPI a informațiilor care conțin date cu caracter personal.

În motivarea acțiunii Marcel Oțel a indicat că urmare a vizualizării paginii web a AGEPI a constatat publicarea de către ultima a informațiilor care conțin datele sale cu caracter personal. 1 Reclamantul a indică că pe pagina web a AGEPI au fost publicate mai multe informații care conțin date cu caracter personal și anume, codul personal, adresa de domiciliu, data de naștere, seria și numărul buletinului, data de eliberare a buletinului. De asemenea, au fost publicate mai mute scrisori adresate către AGEPI, semnate de către acesta în calitate de director al Asociației Obștești „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți”. Reclamantul susține că pe pagina web a AGEPI toate semnăturile angajaților AGEPI sunt bruiate de pe toate actele publicate, spre deosebire de actele cu semnătura sa.

Reclamantul consideră că este o abordare cu duble standarde, ceea ce este o încălcare a drepturilor sale.

Reclamantul a menționat că datele sale cu caracter personal au fost plasate pe următoarele linkuri: 1) http://agepi.gov.md/sites/default/files/collective-managemart/anpfi/Statutul ANPFl_26- 12-pdf; 2) http://agepigov.md/sites/default/files/acte-de-contrologc/Observatii_la_Actul de control nr_25_86_din 13-01-2021.pdf; 3) http://ageDi.gov.md/sites/default/files/coUective-anagement/anDfi/membn ANPFl 01 - 01 -pdf; 4) http: //agepi.gov.md/sites/default/files/comisia ogc/cereri/Cererea nemotivata copyright anpfi.pdf; 5) http://agepi.gov.md/sites/default/files/comisia ogc/cereri/Cererea motivata copyright anpfi.pdf; 6) http://agepi.gov.md/sites/default/files/comisia ogc/cereri/Cerere anpfi 27-05- 2020.pdf; 7) http://agepi.gov.md/sites/default/files/2020/02/ANPFl.pdf; 8) http://agepi.gov.md /sites/default/files/2020/03/Nota informativa COPYRIGHT O.pdf, 9) http://agepi.gov.mdsites/default'files/2021 /03/538 ANPFI.pdf; 10) http://agepi.gov.md/sites/default/files/2021/03/940 11,03.2021 ANPFl concretizatandf; 11) http: //agepi.gov.md/sites/default/files/comisia ogc/cereri/Cerere nem anpfi 01-04- 2021.pdf; 1 2 ) http: //agepi.gov.md/sites/default/files/comisia ogc/cereri/Cerere mot anpfi 02-04- 2021.pdf.

Reclamantul consideră că acțiunile de publicare de către AGEPI a informațiilor care conțin datele sale cu caracter personal reprezintă o încălcare a drepturilor sale, garantate de Constituția Republicii Moldova, Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08.07.2011 și legislația pertinentă cazului. Reclamantul a mai invocat că la data de 21 aprilie 2021, urmare a constatării faptului de publicare a datelor cu caracter personal în conformitate cu prevederile art. 25 din Codul de executare, a depus către executorul judecătoresc cerere cu privire la prestarea serviciului de constatare a faptelor asupra: conținutului paginii web a AGEPI la 13 linkuri; constatării și descrierii pașilor de urmat pentru accesarea informațiilor ce se conțin la link-ul de la p.1.1., pornind de la accesarea paginii http://agepi.gov.md/; constatării dacă în procesul de urmare a pașilor de accesare la care se referă pct.1.2.

se conțin notificări/avertizări pentru utilizatorul paginii web, care l-ar informa despre faptul că conținutul paginii web include și date cu caracter personal și constatarea faptului dacă în informația prezentată pe pagina web la link-ul indicat la pct.1.1. se 2 conțin sau nu careva nume, prenume ale persoanelor fizice, date de naștere, IDNP-uri, număr și serie a buletinelor de identitate, adrese de domiciliu ale persoanelor fizice. La 21 aprilie 2021, a fost semnat contractul cu executorul judecătoresc Novicov Dmitrii, cu privire la întocmirea actelor de constatare cu privire la conținutul paginii web a AGEPI, pe fiecare caz în parte de încălcare a drepturilor.

Ulterior, la 30 aprilie 2021, a adresat către AGEPI cerere, potrivit căreia, în conformitate cu prevederile Legii nr. 133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal, a solicit respectuos Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală să-i comunice scopul și temeiul legal al publicării datelor sale cu caracter personal pe pagina web a AGEPI. La data de 26 mai 2021, a recepționat răspunsul AGEPI nr. 943 din 20.05.2021, pe care îl consideră ilegal și neîntemeiat, potrivit căruia în loc să explice scopul și temeiul legal al publicării datelor sale cu caracter personal pe pagina web a AGEPI, s- a limitat la acuzarea sa precum că nu s-a opus publicării acestor date.

Reclamantul a mai relatat că deși pe pagina web a AGEPI a publicat mai multe date cu caracter personal (codul personal, adresa de domiciliu, data de naștere, seria și numărul buletinului, data de eliberare a buletinului), în răspunsul nr.943 din 20.05.2021 a AGEPI, este menționat că nu au fost invocate elementele specifice identității sale ce ar încălca regimul juridic reglementat de Legea nr. 133/2011, precum și faptul că datele plasate pe pagina web a AGEPI sunt strict pentru identificarea persoanei juridice Asociația Obștească „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” în persoana directorului acesteia și nicidecum ca persoană fizică. Reclamantul a precizat că urmare a vizualizării paginii web a AGEPI începând cu mijlocul lunii mai 2021, a constatat că unele link-uri de pe pagina web a AGEPI indicate în cererea sa către AGEPI au fost modificate, iar datele sale cu caracter personal, au fost eliminate.

Astfel, la data de 12 mai 2021, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare a solicitat Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, să-i fie reparat prejudiciul material suportat ca urmare a acțiunilor ilegale cu privire la publicarea informațiilor care conțin date cu caracter personal, anume, cheltuielile achitate executorului judecătoresc Novicov Dmitrii pentru întocmirea actelor de constatare pentru fiecare link aparte, în sumă de 17000 lei precum și repararea prejudiciul moral în sumă de 10000 lei. La 31 mai 2021, a recepționat răspunsul AGEPI nr. 1008 din 26 mai 2021, prin care AGEPI a repetat doar informația indicată în scrisoarea AGEPI nr. 943 din 20.05.2021, iar în concluzie a menționat că în temeiul art. 167 alin. (2) din Codul administrativ, respinge integral cererea prealabilă ca fiind neîntemeiată.

Reclamantul a invocat că AGEPI nu face o diferență elementară între o procedură administrativă de contencios administrativ și o procedură ordinară civilă. Consideră că prin acțiunile AGEPI, au fost încălcate prevederile legale la publicarea datelor cu caracter personal. Reclamantul a menționat că AGEPI în procesul de prelucrare a informației nu a fost în drept să publice pe pagina web datele sale cu caracter personal. Publicarea datelor cu caracter personal a fost o acțiune ilegală. Urmare a acestui fapt, a suferit un 3 prejudiciu material și moral. Astfel, ilegalitatea acțiunilor AGEPI de publicare a datelor cu caracter personal este demonstrată și de faptul că funcționarii AGEPI doar după adresarea cererii sale au eliminat de pe pagina web unele informații ce conțin datele sale cu caracter personal.

Prin hotărârea din 15 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă parțial acțiunea. S-a constatat prelucrarea ilegală a datelor cu caracter personal referitor la data nașterii, domiciliul, seria și numărul buletinului de identitate, data, luna, anul eliberării și codul personal ale lui Oțel Marcel de către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova, materializată prin publicarea pe pagina web oficială a instituției. S-a încasat din contul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova în beneficiul lui Oțel Marcel suma de 1700 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 1500 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, în partea încasării diferenței sumei de 15300 lei cu titlu de prejudiciu material și a diferenței sumei de 8500 lei cu titlu de prejudiciu moral acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 21 octombrie 2021, Marcel Oțel a depus apel nemotivat, iar la 01 decembrie 2021 a depus apelul motivat, solicitând admiterea apelului, casarea parțială hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii integral. La fel, nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 22 octombrie 2021, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldov a depus apel nemotivat, iar la 13 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, a depus apelul motivat, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond în partea admiterii acțiunii, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii integral.

Prin decizia din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală. S-a admis apelul declarat de Oțel Marcel și s-a modificat hotărârea din 15 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin majorarea sumei prejudiciului material de la 1700 lei, la 17 000 lei, prejudiciului moral de la 1500 lei la 3000 lei. În rest, a fost menținută fără modificări hotărârea din 15 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Marcel Oțel este directorul Asociației Obștești „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți”, care desfășoară următoarele activități: gestionarea colectivă a drepturilor exclusive patrimoniale asupra înregistrărilor sonore ale operelor muzicale-fonogramelor și asupra interpretărilor înregistrate în asemenea fonograme și exercitarea drepturilor de a primi remunerație pentru valorificarea fonogramelor și interpretărilor înregistrate în acestea în cazurile în care utilizarea obiectelor drepturilor conexe este permisă fără licența deținătorilor de drepturi, dar cu plata remunerației.

Reieșind din prerogativele AGEPI de autoritate publică care avizează, monitorizează și supraveghează activitatea organizațiilor de gestiune colectivă a 4 dreptului de autor și/sau a drepturilor conexe, efectuând și controlul activității acestora, AGEPI a publicat pe pagina sa web următoarele documente legate de activitatea Asociației Obștești „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți”: decizia privind înregistrarea modificărilor operate în actele de constituire ale persoanei juridice și în datele înscrise în Registrul de stat nr.xxxxx din 26 decembrie 2019, emisă de către I.P. „Agenția Servicii Puplice” (f.d. 23-24), statutul Asociației Obștești „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” (f.d.

25-37), obiecții la proiectul Actului de control al Comisiei de control a activității organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și/sau conexe din cadrul AGEPI privind controlul general anual al activității Asociației Obștești „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” pentru perioada 23 august-2019-31 decembrie 2019 (f.d. 42-51), extras din registrul de evidența membrilor Asociației Obștești „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” (f.d. 55-63), cerere de recuzare nemotivată (f.d. 67), cerere de recuzare motivată (f.d. 71-72), cerere de recuzare nemotivată (f.d. 76-77), cerere privind prezentarea statutului ANPFI aprobat în redacție nouă, (f.d.

81), scrisoare nr.8 din 02 martie 2020 (f.d. 86), notă informativă (f.d. 87-90), petiție (f.d.95- 97), scrisoare electronică (f.d. 102), petiție de concretizare (f.d. 103-104). Faptul publicării de către AGEPI a actelor sus enunțate pe pagina web rezultă și din actele de constatare a faptelor și stărilor de fapt, întocmite de către executorul judecătoresc Novicov Dmitrii prezentate de către reclamantul Marcel Oțel (f.d. 21, 40, 53, 65, 69, 74, 79, 83, 92, 99), care în temeiul art. 25 din Codul de executare au forță probantă. Instanța de apel a stabilit că, reprezentantul AGEPI, Bondarescu Patricia, a recunoscut că decizia privind înregistrarea modificărilor operate în actele de constituire ale persoanei juridice și în datele înscrise în Registrul de stat nr.1015620005994 din 26 decembrie 2019, emisă de către I.P.

„Agenția Servicii Publice” a fost publicată pe pagina web a Agenției, fapt ce în temeiul prevederilor art. 123 alin. (6) din Codul de procedură civilă, nu urmează a fi demonstrat. Astfel, în temeiul art. 5 alin. (1) din Legea nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, instanța de apel a stabilit că deși AGEPI în procesul de prelucrare a informației nu a fost în drept să publice pe pagina sa web a datelor cu caracter personal, inclusiv semnătura olografă ale petiționarului Marcel Oțel fără consimțimântul acestuia, dar totuși a prelucrat aceste date în lipsa acordului apelantului, publicând aceste date fără a fi bruiate, după cum procedează cu actele Agenției, circumstanțe de fapt și de drept care denotă că prelucrarea datelor cu caracter personal ale lui Marcel Oțel nu a fost conformă legii, fiind una ilegală, respectiv fiind întemeiată solicitarea lui Marcel Oțel privind constatarea drept ilegale și prejudiciabile a acțiunilor AGEPI.

Prin urmare, instanța de apel a constatat cu certitudine că AGEPI, în calitate de operator de date, a prelucrat datele cu caracter personal și anume codul personal, adresa de domiciliu, data de naștere, seria și numărul buletinului, data de eliberare a buletinului, ce aparțin subiectului de date cu caracter personal Marcel Oțel, contrar exigențelor prevăzute la art. 4, art. 5, art. 9 din Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind 5 protecția datelor cu caracter personal și art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, acțiuni care întrunesc elementele prelucrării ilegale a datelor cu caracter personal.

De asemenea, instanța de apel a apreciat critic argumentele AGEPI precum că ulterior a eliminat aceste acte de pe site-ul AGEPI în rezultatul depunerii de către Marcel Oțel a cererii din 30 aprilie 2021, or acest fapt nu o degrevează de răspundere pentru prelucrarea ilegală a datelor cu caracter personal ale reclamantului, mai ales în condițiile în care nu a fost nici în măsură să explice cauza eliminării actelor ce conțin aceste date cu caracter personal. Totodată, au fost respinse și argumentele precum că actele de constatare întocmite de executorul judecătoresc nu constituie probe în acest sens. Or, actele de constatare sus enunțate nu au fost contestate în modul prevăzut de lege, caz în care se prezumă valabile până la proba contrară, nefiind prezentate probe care să infirme cele constatate.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiat și argumentul instanței de fond precum că semnăturile reclamantului în calitate de director al AO „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” publicate de către pârâtă pe pagina web a AGEPI se referă la persona juridică, iar prin publicarea actelor pe site-ul oficial al AGEPI pârâta a urmărit să asigure transparența activității organizațiilor de gestiune colectivă or, semnătura reclamantului nu ține exclusiv de persoana juridică, semnătura olografă a apelantului fiind aceeași pe alte acte și documente semnate de subsemnat în calitate de persoană fizică, or legea nu face distincție între o semnătură aplicată în calitate de director al AGEPI și o semnătură aplicată în calitate de persoană fizică.

Urmare a nerespectării legii privind protecția datelor cu caracter personal, Marcel Oțel este îndreptățit să pretindă despăgubiri materiale (pierderi financiare) sau morale (stres etc.). La caz, au fost identificate elementele delictului în partea încasării sumelor pretinse cu titlu de prejudiciu material de la AGEPI, ultima este debitorul răspunderii delictuale în cauză. Or, potrivit art.18 din Legea nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, orice persoană care a suferit un prejudiciu în urma unei prelucrări de date cu caracter personal efectuată ilegal sau căreia i-au fost încălcate drepturile și interesele garantate de prezenta lege are dreptul de a sesiza instanța de judecată pentru repararea prejudiciilor material și morale.

Astfel, dat fiind că AGEPI până în prezent nu a reparat prejudiciul material suportat ca urmare a acțiunilor ilegale ale AGEPI realizate prin publicarea ilegală pe pagina web a AGEPI a informațiilor ce conțin date cu caracter personal și anume cheltuielile achitate executorului judecătoresc Novicov Dmitrii pentru întocmirea actelor de constatare pentru fiecare link aparte suportarea cărora este probată prin factura fiscală (f.d. 19) această pretenție a fost admisă integral, cu modificarea prejudiciului material dispus spre încasare de la 1700 lei la 17000 lei, care constituie suma achitată executorului judecătoresc pentru efectuarea actelor de constatare.

De asemenea, instanța de apel apreciind în ansamblu circumstanțele cauzei și având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate, statutul social al persoanelor, a considerat necesar modificarea prejudiciului moral dispus spre încasare 6 de la 1500 lei la 3000 lei, cuantum care în opinia instanței contrar aserțiunilor apelantei AGEPI constituie o satisfacție echitabilă pentru Oțel Marcel. La 03 iunie 2022, AGEPI a declarat recurs nemotivat, menționând că cererea de recurs motivată va fi întocmită, după ce va recepționa decizia integrală. La 03 august 2022, a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei contestate și parțială a hotărârii din 15 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii integral.

În motivarea recursului AGEPI și-a manifestat dezacordul cu soluția instanței de judecată, menționând că la emiterea deciziei, instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, procedural, a interpretat în mod eronat legea și a apreciat arbitrar argumentele și probele prezentate de AGEPI și Marcel Oțel, în special decizia CNPDCP nr. 181 din 10 septembrie 2021, emițând astfel o hotărâre contradictorie cu circumstanțele pricinii și cu prevederile legislației în vigoare. Suplimentar, recurentul a invocat instanța de apel a ignorat circumstanțele și argumentele expuse în cererea de apel motivată nr. 2377 din 13 decembrie 2021, care urmau a fi examinate prin prisma cadrului legal aplicabil, întru clarificarea tuturor aspectelor de fapt și de drept importante pentru soluționarea justă a cauzei.

La fel, instanța de apel a respins argumentele AGEPI, într-un mod general, fără a examina la justa lor valoare și a argumenta netemeinicia acestora, contrar obligației pe care o are potrivit art. 130 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Recurentul a menționat că instanța de apel nu a dat o apreciere corespunzătoare concluziilor/faptelor constatate prin decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 181 din 10 septembrie 2021, anexată la materialele dosarului, care nu a fost contestată și care a obținut puterea lucrului decis, potrivit căreia CNPDCP a concluzionat că acțiunile AGEPI manifestate prin publicarea pe site-ul oficial al instituției a actelor sus indicate, care conțin semnătura petentului în calitate de director al unei persoane juridice, adică a AO Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți din Republica Moldova, nu pot fi calificate drept o prelucrare ilegală a datelor cu caracter personal ale unei persoane fizice.

Or, protecția datelor se referă la persoanele fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, dar nu și la persoanele juridice. Recurentul a invocat că în decizia contestată, instanța de apel absolut neîntemeiat a reținut actele de constatare a faptelor și stărilor de fapt, întocmite de către executorul judecătoresc Novicov Dmitrii. Raționamentul dat contravine Legii nr. 133/2011, potrivit căreia organul de control al prelucrărilor datelor cu caracter personal este Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, care efectuează controlul asupra conformități prelucrării datelor cu caracter personal cu cerințele legii, și nu actele de constatare întocmite de executorul judecătoresc.

Aceste încălcări de apreciere arbitrară a probelor, admise de instanța de apel, au dus la soluționarea greșită a cauzei. Or, constatarea prelucrării ilegale a datelor cu caracter personal aparține anume autorității Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și nu executorului judecătoresc. În opinia recurentului, copia deciziei Agenției Servicii Publice privind 7 înregistrarea modificărilor operate în actele de constituire ale persoanei juridice și în datele în Registrul de stat nr. xxxx din 26.12.2019 nu poate fi reținută ca probă pertinentă în vederea soluționări juste a cauzei, ținând cont că nu se face legătura cu cele relatate de executorul judecătoresc și nici cu pagina oficială a AGEPI.

Or, în aceste circumstanțe, executorul judecătoresc urma să opereze cu capturi de ecran (screenshot) pentru a demonstra că într-adevăr decizia sus-menționată este preluată de pe site-ul AGEPI. Recurentul a menționat că toate actele ce se regăsesc pe pagina oficială a AGEPI, au un link de accesare ceea ce face dovada existenței acestora pe site-ul AGEPI, iar în aceste circumstanțe de drept și de fapt nu poate fi reținut actul de constatare a faptelor și stărilor de fapt întocmit de către executorul judecătoresc, Novicov Dmitrii, ca probă pertinentă în vederea soluționării cauzei. Totodată, la accesarea link-ului indicat în Actul de constatare, http://agepi.gov.md/sites/default/files/collective-management/anpfi/Statut ANPFI_26- 12-2019.pdf nu apare actul invocat de către executorul judecătoresc, dar ne informează că „Page not found” - pagina nu poate fi găsită.

Recurentul a invocat asupra faptului că nici prin cererea din 30.04.2021 (nr. 1559 intrare AGEPI) și nici prin cererea prealabilă din 12.05.2021 (nr. 1622 intrare AGEPI) intimatul nu a indicat concret care anume date cu caracter personal legate de situația sa particulară au fost publicate, precum și nici nu s-a opus publicării acestora. De asemenea, recurentul consideră neîntemeiată decizia instanței de apel în partea admiterii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral, modificând-o, deoarece intimatul nu a probat faptul că a suferit prejudiciu moral ca urmare a pretinselor acțiuni ilegale ale AGEPI, și nici nu a prezentat niciun înscris care să probeze suportarea acestuia.

Mai mult, suma prejudiciului invocat în cererea de chemare în judecată nu se încadrează în prevederile art. 19 alin. (2) din Codul civil, având în vedere că cheltuielile suportate nu au fost îndreptate pentru restabilirea dreptului lezat, dar pentru constatarea unor fapte, ceea ce se încadrează ca cheltuieli de judecată, potrivit art. 90 din Codul de procedură civilă.

Recurentul susține că, informația publicată pe site-ul oficial al AGEPI se referă la activitatea organizațiilor de gestiune colectivă și are ca bază prevederile art. 5 alin. (5) lit. b) și d) din Legea nr. 133/2011 în coroborare cu art. 4 alin. (1) lit. h) și art. 51 din Legea nr. 139/2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe, precum și art. 7 alin. (2) lit. s) din Legea nr. 114/2014 cu privire la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, reieșind din prerogativele AGEPI de autoritate publică care avizează, monitorizează și supraveghează activitatea organizațiilor de gestiune colectivă a dreptului de autor și/sau a drepturilor conexe și nu în ultimul rând, efectuează controlul activității acestora.

Totodată, informațiile au fost prezentate AGEPI de către conducătorul entității menționate supra, fără mențiuni sau atenționări cu referire la faptul că unele date cu caracter personal concrete nu pot face obiectul publicării pe pagina-web a AGEPI. La 25 august 2022, Marcel Oțel a declarat recurs împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea parțială a deciziei contestate în partea 8 admiterii parțiale a pretenției privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 3000 lei, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a pretenției privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei. În motivarea recursului Marcel Oțel și-a manifestat dezacordul cu soluția instanței de apel, menționând că instanța de apel în mod evident neargumentat și neîntemeiat la stabilirea mărimii prejudiciului moral acordat reclamantului a concluzionat că mărimea sumei pretinse de 10000 lei este exagerată.

Consideră că acțiunile AGEPI cu referire la subsemnatul recurent au fost nu numai ilegale, dar și sfidătoare. Recurentul consideră că pentru acordarea prejudiciului moral, urmează a se aplica regula restitutio in integrum, astfel, solicită încasarea prejudiciului moral cauzat în mărime de 10 000 lei, ceia ce va constitui o sumă echitabilă și proporțională prejudiciului adus or, în situația lui Oțel Marcel, AGEPI în mod incontestabil și-a depășit atribuțiile și competențele, grav a încălcat prevederile imperative ale legislației Republicii Moldova și în mod absolut inexplicabil nu a dorit să recunoască încălcarea legii în vigoare, fapt reieșind din care a fost nevoit să se adreseze cu cerere de chemare în judecată și să-și apere drepturile încălcate în judecată.

Recurentul susține că suma solicitată în legătură cu suferințele psihice cauzate reclamantului artificial de către AGEPI nu are scopul de îmbogățire a subsemnatului, dar are drept scop înlăturarea consecințelor negative ale activității ilegale cauzate intenționat sau din neglijență de către AGEPI, bani care au drept scop repararea echitabilă a prejudiciului moral suportat. Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 10 mai 2022. Decizia motivată a fost expediată participanților la proces la data de 02 august 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d. 241, vol. I). În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Astfel, instanța de recurs constată că recurenții Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Marcel Oțel, s-au conformat prevederilor legale, declarând recurs la 03 august 2022, respectiv 25 august 2022 împotriva deciziei 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). La 12 august și 01 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa părților copia cererilor de recurs cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisorile de însoțire anexate la materialele dosarului. 9 Prin referința depusă la 25 august 2022, Marcel Oțel a solicitat declararea inadmisibilă a recursului declarat de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală în temeiul art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă. Prin referința depusă la 29 septembrie 2022, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a solicitat declararea inadmisibilă a recursului declarat de Marcel Oțel în temeiul art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). 10 Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Având în vedere cele expuse mai sus, recursurile declarate de Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală și Marcel Oțel, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală și Marcel Oțel. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecători Mariana Pitic Victor Burduh 11