2r-486/22 — stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere

2r-486/22 — stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2r-486/2022

2-21160174-01-2r-17102022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: O. Parfeni)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Malîi, V. Cotorobai, A. Braga)

D E C I Z I E

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Ruslan Palanciuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ruslan Palanciuc

împotriva Ecaterinei Palanciuc, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sect. Centru cu privire la stabilirea domiciliului copiilor

minori, și

la cererea reconvențională depusă de Ecaterina Palanciuc împotriva lui Ruslan

Palanciuc, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului

sect. Centru cu privire la stabilirea paternității, stabilirea domiciliului copilului

minor, încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori, pensiei de întreținere

pentru fostul soț, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 28 octombrie 2021, Palanciuc Ruslan a depus cerere de chemare în judecată

către Palanciuc Ecaterina, intervenient accesoriu DPDC Centru cu privire la

stabilirea domiciliului copiilor minori.

La 31 martie 2022, Ecaterina Palanciuc a înaintat acțiune reconvențională

împotriva lui Ruslan Palanciuc, intervenient accesoriu DPDC sect. Centru cu privire

la stabilirea paternității, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de

întreținere pentru copiii minori, pensiei de întreținere pentru fostul soț, prejudiciului

moral și cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 24 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Ruslan Palanciuc împotriva

Ecaterinei Palanciuc, intervenient accesoriu DPDC sect. Centru cu privire la

stabilirea domiciliului copiilor minori, ca neîntemeiată. S-a admis parțial cererea

reconvențională depusă de Ecaterina Palanciuc împotriva lui Ruslan Palanciuc,

intervenient accesoriu DPDC sect. Centru cu privire la stabilirea paternității,

stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere pentru copiii

minori, pensiei de întreținere pentru fostul soț, prejudiciului moral, cheltuielile de

judecată. S-a recunoscut paternitatea lui Ruslan Palanciuc în privința copilului minor

XXXXX Palanciuc. S-a stabilit domiciliul copilului minor XXXXX Palanciuc cu

mama, Ecaterina Palanciuc. S-a încasat de la Ruslan Palanciuc în folosul Ecaterinei

Palanciuc pensie pentru întreținerea copiilor minori XXXXX Palanciuc, XXXXX

Palanciuc și XXXXX Palanciuc în mărime de ½ din salariu și/ sau alte venituri

lunare, începând cu data adresării cererii în judecată – 24 martie 2022 până la

atingerea majoratului copiilor minori. S-a încasat de la Ruslan Palanciuc în

beneficiul Ecaterinei Palanciuc pensie de întreținere pentru fostul soț în mărime de

2 300 de lei lunar, în legătură cu îngrijirea copilului minor XXXXX Palanciuc

începând cu 24 martie 2022 și până la 11 martie 2023. S-a încasat de la Ruslan

Palanciuc în beneficiul Ecaterinei Palanciuc cheltuielile de judecată în sumă de 5

250 de lei, ceea ce constituie cheltuielile de efectuare a expertizei. În rest acțiunea

reconvențională s-a respins ca neîntemeiată. S-a încasat de la Ruslan Palanciuc în

beneficiul statului taxa de stat în sumă de 300 de lei.

Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 15 iulie 2022, Ruslan

Palanciuc a depus cerere de apel, solicitând casarea parțială a hotărârii și pronunțarea

unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă, iar cererea

reconvențională să fie respinsă în partea stabilirii domiciliului copiilor, încasarea

pensiei de întreținere a copiilor minori și în partea încasării pensiei de întreținere

pentru Ecaterina Palanciuc ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat

curs cererii de apel depusă de Ruslan Palanciuc. S-a acordat lui Ruslan Palanciuc un

termen de 10 zile de la recepționarea încheierii pentru lichidarea neajunsurilor și

anume prezentarea cererii de apel motivate și achitarea taxei de stat în sumă de 300

de lei, prin intermediul secretariatului Curții de Apel Chișinău, mun. Chișinău, str.

Teilor nr. 4. S-a explicat că, în cazul lichidării neajunsurile la cererea de apel în

termenul stabilit de instanță, cauza va fi examinată în ordine de apel. În caz contrar,

dacă cererea de apel nu întrunește exigențele prevăzute de lege, completul de

judecată aplică prevederile art. 368 și 369 din Codul de procedură civilă și va

soluționa chestiunea restituirii cererii de apel, fără înștiințarea participanților la

proces.

La 27 septembrie 2022, Ruslan Palanciuc a depus cerere de apel suplimentară,

însă nu și-a onorat obligativitatea achitării taxei de stat.

Prin încheierea din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

cererea de apel depusă de Ruslan Palanciuc, împotriva hotărârii din 24 iunie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Ruslan Palanciuc împotriva Ecaterinei Palanciuc, intervenient

accesoriu DPDC sect. Centru cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori, și

la cererea reconvențională depusă de Ecaterina Palanciuc împotriva lui Ruslan

Palanciuc, intervenient accesoriu DPDC sect. Centru cu privire la stabilirea

paternității, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere

pentru copiii minori, pensiei de întreținere pentru fostul soț, prejudiciului moral și

cheltuielilor de judecată. S-a remis către Ruslan Palanciuc cererea de apel cu toate

documentele anexate.

La 11 octombrie 2022, Ruslan Palanciuc a declarat recurs, împotriva încheierii

din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia.

În motivarea recursului a invocat că consideră încheierea instanței de apel

pasibilă casării, deoarece a prezentat în termen apelul motivat și dovada de achitare

a taxei de stat.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

2

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 06 octombrie 2022

și a expediat participanților la proces copia încheierii prin scrisoarea de însoțire din

10 octombrie 2022 (f.d. 6, Vol. II), astfel, recursul declarat la 11 octombrie 2022,

este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 427, lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Materialele cauzei atestă că la 15 iulie 2022, Ruslan Palanciuc a depus cerere

de apel, solicitând casarea parțială a hotărârii și pronunțarea unei noi decizii prin

care cererea de chemare în judecată să fie admisă, iar cererea reconvențională să fie

respinsă în partea stabilirii domiciliului copiilor, încasarea pensiei de întreținere a

copiilor minori și în partea încasării pensiei de întreținere pentru Ecaterina Palanciuc

ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat

curs cererii de apel depusă de Ruslan Palanciuc. S-a acordat lui Ruslan Palanciuc un

termen de 10 zile de la recepționarea încheierii pentru lichidarea neajunsurilor și

anume prezentarea cererii de apel motivate și achitarea taxei de stat în sumă de 300

de lei, prin intermediul secretariatului Curții de Apel Chișinău, mun. Chișinău, str.

Teilor nr. 4. S-a explicat că, în cazul lichidării neajunsurile la cererea de apel în

termenul stabilit de instanță, cauza va fi examinată în ordine de apel. În caz contrar,

dacă cererea de apel nu întrunește exigențele prevăzute de lege, completul de

judecată aplică prevederile art. 368 și 369 din Codul de procedură civilă și va

soluționa chestiunea restituirii cererii de apel, fără înștiințarea participanților la

proces.

Încheierea din 15 septembrie 2022 a Curții de apel Chișinău a fost expediată în

adresa apelantului la 19 septembrie 2022 (f.d. 235, Vol. I), astfel, la 27 septembrie

2022, Ruslan Palanciuc a depus cerere de apel suplimentară, însă nu și-a onorat

obligativitatea de prezentare a dovezii de achitare a taxei de stat.

Or, urmare a neîndeplinirii indicațiilor instanței de apel expuse în încheierea

din 15 septembrie 2022, prin încheierea din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău s-a restituit cererea de apel depusă de Ruslan Palanciuc, împotriva hotărârii

din 24 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea

de chemare în judecată depusă de Ruslan Palanciuc împotriva Ecaterinei Palanciuc,

intervenient accesoriu DPDC sect. Centru cu privire la stabilirea domiciliului

copiilor minori, și la cererea reconvențională depusă de Ecaterina Palanciuc

împotriva lui Ruslan Palanciuc, intervenient accesoriu DPDC sect. Centru cu privire

la stabilirea paternității, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de

întreținere pentru copiii minori, pensiei de întreținere pentru fostul soț, prejudiciului

moral și cheltuielilor de judecată. S-a remis către Ruslan Palanciuc cererea de apel

cu toate documentele anexate.

3

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că încheierea recurată a fost adoptată în conformitate cu normele

de drept procedural care reglementau acțiunile instanței la acea fază a procesului.

În susținerea acestei concluzii urmează a reține și prevederile art. 368, alin. (1)

Cod de procedură civilă, care statuează că dacă cererea de apel nu întrunește

condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de

stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-

o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii,

acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Pornind de la prevederile normelor de drept menționate, Colegiul conchide că

instanța de apel corect nu a dat curs cererii de apel și ulterior a restituit cererea de

apel, în cazul în care apelantul nu s-a conformat dispozițiilor din încheierea prin care

nu s-a dat curs cererii de apel, și nu a prezentat dovada de achitare a taxei de stat în

termenul stabilit.

În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

În sensul art. 111 alin. (1) Cod de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Art. 112 alin. (4) din Codul de procedură civilă, statuează că dacă actul de

procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori în o altă

organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la

care încetează operațiunile respective.

Întru interpretarea normelor precitate este cert că în cazul în care instanța de

judecată a stabilit data și ora până la care trebuie efectuată acțiunea (operațiunea)

procesuală, partea care trebuie să o execute are obligația de a îndeplini acțiunea

(operațiunea) respectivă până la data și ora indicată în actul de dispoziție

judecătoresc. Termenul imperativ stabilit de către instanța de judecată (judecător)

este unul obligatoriu și peremptoriu, acelui prevăzut de lege. Mai mult ca atât, în

cazul în care actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească

ori într-o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora la care se încheie

programul lor sau la care încetează operațiunile respective.

Astfel, la caz, instanța de apel just a remarcat faptul că termenul acordat pentru

înlăturarea neajunsurilor, care au servit temei pentru a nu da curs cererii de apel, este

unul imperativ, corespunzător, corect a conchis că omisiunea respectivă este

imputabilă apelantei, lipsa diligenței devenind culpabilă și opozabilă acesteia.

De altfel, în temeiul art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul

de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

În acest context, instanța de apel corect a învederat că apelantul cunoscând că

a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, fără a fi întrunite condițiile

stabilite de lege la depunerea acesteia, avea obligația de a întreprinde toate măsurile

necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany,

4

nr.7557/03 din 11.09.2007) de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și de a

îndeplini cerințele legale, fapt ignorat de apelant.

În conformitate cu art. 56 alin. (3) Cod de procedură civilă, participanții la

proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se

aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

Pornind de la caracterul obligatoriu al actelor judecătorești de dispoziție,

justițiabilul trebuie să-și ajusteze conduita la indicațiile reflectate în actul de

dispoziție judecătoresc emis, dacă prin acesta destinatarului i-a fost fixat un termen-

limită (termen de perimare) pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat

pentru cererea de chemare în judecată sau cererea de apel motivat, astfel încât acesta

urmează să se conformeze cerințelor în discuție până la data și ora stabilită, să

prezinte actele enunțate și să se asigure că ele vor ajunge la destinatar (la instanța de

judecată) cel târziu la momentul stabilit în prealabil de către instanță. O altă abordare

decât aceasta va echivala cu o încălcare a termenului de procedură, fixat de instanță.

Astfel, neîndeplinirea indicațiilor din încheierea de a nu da curs, în termenul

stabilit, are ca efect pierderea unui drept procedural ce nu a fost exercitat în termenul

legal imperativ, fără a aduce atingere dreptului subiectiv civil.

Colegiul învederează că conform jurisprudenței CtEDO (Ghirea contra

Moldovei, cererea nr. 15778/05, hotărârea definitivă din 26 septembrie 2012),

principiul egalității armelor este unul din elementele noțiunii mult mai largi a

procesului echitabil, care prevede că fiecare parte trebuie să beneficieze de o

posibilitate rezonabilă de a prezenta cauza sa în condiții care să nu-i plaseze într-o

situație net dezavantajoasă în raport cu partea adversă. Curtea notează că aplicarea

regulilor privind termenele de procedură este susceptibilă de a încălca principiul

egalității armelor, în măsura în care fiecare dintre părți nu se vor bucura de aceleași

mijloace pentru a prezenta argumentele sale (Varnima Corporation International

S.A. vs Grecia, nr. 48906/06, §27, 28 mai 2009; Ben Naceur vs Franța, nr. 63879/00,

VIII).

În circumstanțele expuse se impune concluzia, că însuși apelantul nu a respectat

drepturile sale procedurale și s-a eschivat de la îndeplinirea actelor de procedură în

măsura stabilită de normele de drept procedural, ca ulterior să invoce încălcarea

drepturilor sale. Or, părțile urmează să-și valorifice drepturile garantate de lege în

termenul stabilit, aspect specific și speței deoarece, în conformitate cu art. 27 alin.

(1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea

participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul

subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de

drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.

Ca consecință, nelichidarea neajunsurilor expuse în încheierea de a nu da curs

de către apelant, în circumstanțele descrise și în termenul stabilit de instanță, a impus

adoptarea soluției de restituire a cererii de apel, în cazul în care conform dispozițiilor

art. 14 și 16 din Codul de procedură civilă, în lumina interpretărilor date de CtEDO

principiului preeminenței dreptului, actele de dispoziție judecătorească, în speță,

încheierea instanței potrivit căreia s-a instituit termen de prezentare a unor înscrisuri

necesare pentru a fi dat curs apelului și a asigura o bună și normală derulare a

procedurii, este obligatorie atât pentru participanții la proces, cât și pentru instanța

5

de judecată, care a emis actul în cauză, obligație ce se regăsește și în principiile

fundamentale a procedurii civile.

Deci, instanța de apel nu a dispus de o altă soluție legală, decât de a restitui

cererea de apel, din motivul neînlăturării neajunsurilor indicate în încheierea, prin

care nu s-a dat curs cererii de apel în termenul stabilit. Or, exonerarea arbitrară a

apelantului de sancțiunile procedurale stabilite de prevederile legale precitate, în

sensul prevederilor art. 10 Cod de procedură civilă, afectează exigențele unui proces

echitabil în sensul art. 6 CEDO, conform cărora instanța de judecată are obligația de

a asigura aparențele de imparțialitate și de a nu admite acte de intervenție arbitrară

în favoarea sau defavoarea uneia din părți, având obligația concretizată și de

jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia una din caracteristicile

constituționale ale statului de drept o constituie obligațiunea statului, autorităților lui

publice, instituțiilor, persoanelor oficiale de a activa în limitele atribuțiilor lor,

stabilite de Constituție și legi, or, instanțele de judecată nefiind o excepție în acest

sens.

În acest sens, Colegiul consideră necesar de a reitera că conform art. 2 alin. (1)

Cod de procedură civilă, procedura de judecare a cauzelor civile în instanțele

judecătorești de drept comun și în cele specializate este stabilită de [...] Constituția

Republicii Moldova, de prezentul Cod și de alte legi organice.

Normele de drept procedural civil din alte legi trebuie să corespundă

dispozițiilor fundamentale ale Constituției Republicii Moldova și prezentului Cod.

Totodată, potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 20.01.2015, §41

importanța principiului legalității presupune ca legea să fie respectată, această

exigență există nu doar pentru indivizi, dar în egală măsură și pentru autoritățile

publice și private, în măsura în care legalitatea vizează actele agenților publici,

exigența este ca aceștia să acționeze în limitele atribuțiilor care le-au fost conferite

de lege, motiv din care, părțile în proces nu sunt scutite de obligațiile procesuale

pozitive întru exercitarea corespunzătoare a obligațiilor legale. Or, în speță,

apelantul nu a depus suficiență diligență, în vederea exercitării obligaților

procedurale avute.

Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a emis încheierea din

06 octombrie 2022, în cazul în care apelantul nu și-a exercitat în volum deplin

drepturile procedurale și nu a prezentat în termenul stabilit de instanță dovada de

achitare a taxei de stat, iar ca consecință a curmat în mod legal orice abuz din partea

acestuia.

Mai mult, faptul că apelantul nu a prezentat dovada de achitare a taxei de stat

în termenul stabilit, se confirmă prin Confirmarea de achitare a notei de plată din 25

octombrie 2022, prezentată de către Ruslan Palanciuc instanței de recurs.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține

încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Ruslan Palanciuc.

6

Se menține încheierea din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ruslan Palanciuc împotriva

Ecaterinei Palanciuc, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor

Copilului sect. Centru cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori, și la

cererea reconvențională depusă de Ecaterina Palanciuc împotriva lui Ruslan

Palanciuc, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului

sect. Centru cu privire la stabilirea paternității, stabilirea domiciliului copilului

minor, încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori, pensiei de întreținere

pentru fostul soț, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

7