2ra-1475/22 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra-1475/22 (2-17030847-01-2ra-12102022)

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central, Judecător – A. Roșca

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, Judecători – S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu

Î N C H E I E R E

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Guțu (Gorobeț) Victoria,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Guțu (Gorobeț)

Victoria către Banu Pelagheia și Banu Victoria, intervenient accesoriu Banu

Gheorghe cu privire la încasarea prejudiciului material în urma îmbunătățirii bunului

imobil,

împotriva deciziei din 16 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins

apelul declarat de Guțu (Gorobeț) Victoria, fiind menținută hotărârea din 25 iunie

2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 08 iunie 2017, Guțu (Gorobeț) Victoria s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată către Banu Pelagheia și Banu Ivan, intervenient accesoriu Banu Gheorghe,

solicitând încasarea sumei de bani cheltuită pentru repararea bunului imobil în

litigiu, care va fi stabilită după efectuarea unei expertize merceologice în construcții,

a sumei de 48 500 lei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, Banu Pelagheia și Banu Ivan sunt

foștii ei socri, în anul 2011 reclamanta încheind căsătoria cu fiul acestora, Banu

Gheorghe. Din căsătoria dată s-au născut doi copii, ambii fiind minori. Începând cu

anul 2011 și până în 2015, reclamanta a locuit împreună cu Banu Gheorghe și au dus

o gospodărie comună în imobilul situat în mun. Bălți, sat. Elizaveta, str.

XXXXXXXX. Imobilul dat aparține părinților lui Banu Gheorghe – Banu Pelagheia

și Banu Ivan. Dat fiind faptul că părinții le-au promis că imobilul îl vor lăsa

feciorului, Banu Gheorghe, le-au permis să îmbunătățească bunul dat, lucru care a

fost făcut de ei în perioada în care erau o familie și duceau o gospodărie comună.

Din motiv că urmau să locuiască în acest imobil, au hotărât să execute unele

1

lucrări capitale de reparație din banii lor personali, și anume: au construit o baie și

un garaj capital, au instalat un gard la drum și în ogradă (din metal), au construit un

prag la casă și un prag la anexa de la casă, au acoperit cu țiglă metalică casa, garajul

și anexa la casă, au instalat ferestre (5 la număr) și două uși la anexa de la casă, au

construit soba din casă, un gard din fortan (aproximativ 12 metri) care se află în

ogradă, au tencuit garajul, au instalat trotuarul din ogradă (120 metri pătrați), o

poartă, iar plata pentru lucrul efectuat de către meșteri a constituit suma de 35000

lei.

Astfel, reclamanta a afirmat că au efectuat reparația capitală a casei de locuit,

investind o sumă foarte mare de bani. Din motivul că la moment nu are probe prin

care să confirme suma cheltuită, reclamanta consideră că aceasta poate fi

demonstrată doar printr-o expertiză.

Potrivit reclamantei, pentru lucrările de îmbunătățire aduse bunului imobil situat

în mun. Bălți, sat. Elizaveta, str. XXXXXXXX, s-au cheltuit aproximativ 97 000 lei,

dintre care suma de 35 000 lei a constituit plata pentru lucrul efectuat de către meșteri

(manoperă).

La 22 ianuarie 2015, reclamanta a divorțat de Banu Gheorghe, fapt confirmat prin

certificatul de divorț nr. 66 din 31 ianuarie 2015, eliberat de OSC Bălți.

Reclamanta a indicat că nu a colectat toate actele confirmative a cheltuielilor

aferente reparației imobilului foștilor săi socri și, în această situație, consideră că

suma cheltuită pentru reparație va putea fi stabilită doar printr-un raport de expertiză.

Mai mult, în perioada căsătoriei cu Banu Gheorghe, de mai multe ori s-au adresat

lui Banu Ivan și Banu Pelagheia pentru a perfecta actele de transmitere a dreptului

de proprietate asupra casei, însă erau asigurați că imobilul va trece în proprietatea

feciorului. Respectiv, având încredere în cele spuse de părinți, reclamanta și fostul

său soț au continuat să îmbunătățească bunul imobil ca niște proprietari de bună

credință.

Reclamanta a invocat faptul că toți cunoșteau faptul că ei urmau să locuiască în

acea casă, ceea ce poate fi confirmat în fața instanței de judecată de martorii care

cunosc situația de fapt. Faptele invocate mai sus se demonstrează și prin Actul nr.

1204 din 22 noiembrie 2016 care confirmă faptul că Banu Gheorghe, fiind în

căsătorie cu Gorobeț Victoria, au efectuat lucrări de reparație în gospodăria părinților

Banu Ivan și Banu Pelagheia și anume: au schimbat ușile, ferestrele, au construit

gard, garaj și trotuarul în ogradă.

Prin încheierea din 05 iunie 2018 Judecătoriei Bălți, sediul Central, procesul la

acțiunea depusă de Gorobeț Victoria către Banu Ivan privind încasarea prejudiciului

material s-a încetat în legătură cu renunțul reclamantei la acest capăt de acțiune din

motivul decesului pârâtului.

La 03 decembrie 2018, Gorobeț Victoria a depus cerere de concretizare a pârâților,

prin care a solicitat încasarea de la Banu Victoria și Banu Pelagheia în folosul său a

sumei de bani cheltuită pentru repararea bunului imobil în litigiu, care va fi stabilită

după efectuarea unei expertize merceologice în construcții, a sumei de 48 000,00 lei,

și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de Guțu (Gorobeț) Victoria către Banu

Pelagheia și Banu Victoria, intervenientul accesoriu Banu Gheorghe cu privire la

încasarea prejudiciului material în urma îmbunătățirii bunului imobil, ca

2

neîntemeiată. S-au încasat de la Guțu (Gorobeț) Victoria în beneficiul Victoriei Banu

cheltuielile de asistența juridică în sumă de 10 000 (zece mii) lei.

Prin decizia din 16 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat

de Guțu (Gorobeț) Victoria, fiind menținută hotărârea din 25 iunie 2020 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Bălți a reținut că, în ședința de judecată a

instanței de apel, Gorobeț (Guțu) Victoria a declarat că nu a locuit în gospodăria

situată în mun. Bălți, s. Elizaveta, str. XXXXXXXX, dar la părinții apelantei,

respectiv apelanta nu a dispus de dreptul de posesie a bunului imobil cu nr.cadastral

imobilului ce aparțile intimaților s-au efectuat din banii apelantei și ai fostului său

soț.

La 19 septembrie 2022, la Curtea Supremă de Justiție a fost înregistrat recursul

declarat de Gorobeț (Guțu) Victoria, acesta fiind expediat în copie prin intermediul

poștei electronice. Potrivit informației Serviciului guvernamental de semnătură

electronică, documentul menționat supra nu conține semnături (f.d. 104, vol. II).

Această deficiență a fost remediată prin înregistrarea, la 23 septembrie 2022, a unei

cereri de recurs identice, ce conține semnătura olografă a recurentei (f.d. 108-116,

vol. II). Prin cererea de recurs, Gorobeț (Guțu) Victoria a solicitat casarea deciziei

din 16 mai 2022 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 25 iunie 2020 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central, cu remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Suplimentar a invocat argumente similare celor din cererea de chemare în

judecată și cererea de apel, accentuând faptul că i-au fost încălcate drepturile

procedurale, or instanța de apel a examinat cauza în lipsa ei, în pofida faptului că a

depus o cerere de amânare a ședinței de judecată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate

fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei din 16 mai 2022 a Curții de Apel Bălți,

a fost expediată participanților la proces la 20 iulie 2022 (f.d. 86, vol. II), fiind

recepționată de recurentă la 25 iulie 2022 (f.d. 89, vol. II).

Astfel, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, Completul

Colegiului constată că recursul declarat de Gorobeț (Guțu) Victoria, înregistrat la 23

septembrie 2022 și expediat prin poștă la 21 septembrie 2022 (f.d. 123, vol. II), este

în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii

și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă de

Gorobeț (Guțu) Victoria urmează a fi declarată inadmisibilă, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

3

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs înaintată de Gorobeț (Guțu) Victoria.

În privința argumentului recurentei cu privire la examinarea apelului în lipsa ei,

în pofida depunerii unei cereri de amânare, instanța de recurs reține că Curtea de

Apel Chișinău a acceptat de două ori cererile de amânare ale apelantei, având drept

motiv aflarea avocatului Gherasim Angela în concediu medical și în concediu anual

de odihnă, iar pentru ședința instanței de apel din 16 mai 2022 a fost probată doar

imposibilitatea prezenței apelantei în ședință, nu și a avocatului acesteia, care nu s-

a prezentat fără nici un motiv.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

4

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Gorobeț (Guțu) Victoria.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Victor Burduh

5