2r-258/21 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2r–258/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru) (jud. G. Grozav)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci)

Î N C H E I E R E

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Examinând recursul declarat de către Hliustin Victoria,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Hliustina

Victoria împotriva lui Lesețchi Serghei cu privire la încasarea prejudiciului material

și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost restituită cererea de apel depusă de Hliustin Victoria împotriva hotărârii din

24 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

c o n s t a t ă:

La 23 noiembrie 2015, Hliustin Victoria a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Lesețchi Serghei cu privire la încasarea prejudiciului material și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 24 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

cererea de chemare în judecată depusă de Hliustin Victoria împotriva lui Lesețchi

Serghei cu privire la încasarea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de

judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 26 ianuarie 2021, Hliustin Victoria a depus cerere de apel nemotivat

împotriva hotărârii din 24 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

solicitând casarea acesteia.

Prin încheierea din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită

cererea de apel depusă de Hliustin Victoria împotriva hotărârii din 24 decembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

La 09 martie 2021 (prin oficiul poștal), Hliustin Victoria a declarat recurs

împotriva încheierii din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea acesteia.

Potrivit prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Având în vedere că, încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 22

februarie 2021, iar recursul a fost declarat la 09 martie 2021, instanța de recurs

consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul în

1

termen.

Conform art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs urmează a

fi restituită, din următoarele considerente.

Conform art. 4261 alin. (1) lit. b1) al Codului de procedură civilă, instanța de

recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs

nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1).

Art. 437 alin. (1) al Codului de procedură civilă reglementează elementele pe

care trebuie să le conțină o cerere de recurs.

Astfel, Colegiul constată că Hliustin Victoria a depus cererea de recurs într-o

altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără a anexa traducerea

acesteia în limba de stat.

În același timp, instanța de recurs remarcă că, prin Hotărârea nr. 17 din 04 iunie

2018 a Curții Constituționale a Republicii Moldova, a fost constatată desuetudinea

Legii nr. 3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe

teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Curtea a notat că potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie

2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi

presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

În lumina celor indicate, Colegiul reiterează că, unul din principiile

fundamentale ale procesului civil este principiul limbii oficiale de procedură, care

este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24 al Codului de procedură civilă și

art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească.

Prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare pentru asigurarea

respectări drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în condițiile

egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și incorporate

în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale, Pactul

internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția pentru apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care nu impun condiții privind

limba în care se desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară

în limba națională a statului.

Conform art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este limba

moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina Hotărârii Curții

Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 05 decembrie 2013, urmează a fi

înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie obligativitatea

utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă

fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului.

Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba de stat. Astfel, cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul

să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza

în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora. Totodată,

dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale desfășurate în

2

fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte

de procedură sau alte cereri în această limbă.

În aceste condiții, Colegiul concluzionează că atunci când cererea de recurs în

Secțiunea 1 este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, este aplicabilă

sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs.

Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de stat

din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când

nu cunosc limba de stat.

Astfel, Colegiul ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de Hliustin

Victoria împotriva încheierii din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b1) și alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se restituie recursul declarat de către Hliustin Victoria împotriva încheierii din

22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare

în judecată depusă de Hliustina Victoria împotriva lui Lesețchi Serghei cu privire la

încasarea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

3