3ra-1001/22 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-1001/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-1001/22
2-21008166-01-3ra-28092022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: Al.Paniș)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, E.Palanciuc, V.Negru)
Î N C H E I E R E
16 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componentă:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Aliona Miron
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului depus de Compania ,,Intact Asigurări
Generale” Societate pe Acțiuni, reprezentată de avocatul Victor Furnică,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Compania ,,Intact Asigurări Generale” Societate pe Acțiuni
împotriva Comisiei Naționale a Pieței Financiare, terț Ministerul Finanțelor al
Republicii Moldova privind anularea operațiunii administrative,
împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost admis apelul depus de Comisia Națională a Pieței Financiare,
c o n s t a t ă :
La data de 19 ianuarie 2021, SA „Intact Asigurări Generale” a depus acțiune
în contencios administrativ împotriva Comisiei Naționale a Pieței Financiare,
solicitând anularea operațiunii administrative consemnate în scrisoarea Comisiei
Naționale a Pieței Financiare nr.04-3648 din 15 decembrie 2020 și anume
„solicitarea opiniei calificate a Ministerului Finanțelor vis-a-vis de concluzia
entității de audit privind respingerea poziției actuarului ce ține de insuficiența
rezervelor tehnice de asigurare” și suspendarea procedurii administrative intentate
de pârât în temeiul cererii reclamantului cu nr.1419 din 26 noiembrie 2020 de
reperfectare a licenței. (f.d.3-8).
În motivarea acțiunii a indicat că, SA „Intact Asigurări Generale” a depus în
adresa Comisiei Naționale a Pieței Financiare cererea, la care au fost anexate toate
actele prevăzute de Lege prin care a solicitat reperfectarea licenței prin
completarea activității de asigurare cu clasa 10 „Asigurare auto de răspundere
civilă auto externă - CARTE VERDE” în temeiul căreia autoritatea de
supraveghere fiind inițiată, în temeiul art. 69 alin. (1) Cod Administrativ procedura
administrativă.
La 17 decembrie 2020, la sediul SA „Intact Asigurări Generale” a fost
înregistrată scrisoarea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 04-3648 din 15
decembrie 2020, prin care reclamanta a fost informată că procedura administrativă
a fost suspendată în temeiul art.81 alin.(1) Cod Administrativ al RM, până la
1
recepționarea opiniei calificate a Ministerului Finanțelor vis-a-vis de concluzia
entității de audit privind respingerea poziției actuarului ce ține de insuficiența
rezervelor tehnice de asigurare.
La 23 decembrie 2020 SA „Intact Asigurări Generale” a înregistrat la sediul
Comisiei Naționale a Pieței Financiare cererea prealabilă nr.1597 din 22 decembrie
2020, prin care s-a solicitat anularea operațiunii administrative executive, ce a avut
drept efect suspendarea examinării cererii reclamantului nr. 1419 din 26.11.2020
de reperfectare a licenței prin completarea activității de asigurare cu clasa 10
,,Asigurare auto de răspundere civilă auto externă - CARTE VERDE” și încasarea
cheltuielilor de judecată.
Prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr.1/2 din 05 ianuarie
2021 s-a respins ca neîntemeiată cererea prealabilă depusă de SA „Intact Asigurări
Generale”.
A comunicat că, pârâtul a considerat că operațiunea administrativă ar ține de
disponibilitatea autorității publice și că aceasta nu ar fi una executorie și nu este
îndreptată în privința reclamantului.
Cu referire la dreptul încălcat, a menționat că în temeiul art. 60 alin.(1) Cod
Administrativ al RM ,,Termenul general în care o procedură administrativă trebuie
finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel”.
Conform articolul 242 alin.(1) din Legea nr. 407/21.12.2006 cu privire la
asigurări ,,Autoritatea de supraveghere decide asupra eliberării licenței în termen
de 30 de zile lucrătoare de la data recepționării tuturor documentelor aferente
declarației pentru eliberarea licenței, iar în cazul reperfectării licenței - în termen
de 14 zile lucrătoare de la data depunerii declarației pentru reperfectarea licenței”.
Astfel, a remarcat că prin prisma art.80 alin.(4) Cod Administrativ al RM ,,Pe
perioada suspendării procedurii administrative termenul prevăzut la art.60 alin. (1)
nu curge”. Prin scrisoarea Comisiei Națională a Pieței Financiare nr. 04-3648 din
15 decembrie 2020 s-a informat reclamanta că în legătură cu solicitarea opiniei
calificate a Ministerului Finanțelor vis-a-vis de concluzia entității de audit privind
respingerea poziției actuarului ce ține de insuficiența rezervelor tehnice de
asigurare, în temeiul art. 81 alin.(1) Cod Administrativ al RM, suspendă procedura
administrativă aferentă cererii SA „Intact Asigurări Generale” nr.1419 din 26
noiembrie 2020 de reperfectare a licenței prin completarea activității de asigurare
cu clasa 10 „Asigurare auto de răspundere civilă auto externă - CARTE VERDE”.
Drept urmare, prin operațiunea administrativă executorie contestată, pârâtul a
încălcat dreptul reclamantului de a-i fi soluționată în termenul prevăzut de Lege
cererea și dreptul de proprietate.
A indicat că pârâtul ilegal a uzat de operațiunea administrativă ,,solicitarea
opiniei calificate a Ministerului Finanțelor vis-a-vis de concluzia entității de audit
privind respingerea poziției actuarului ce tine de insuficienta rezervelor tehnice de
asigurare” și drept efect ilegal a suspendat procedura administrativă, în condițiile
în care, conform art. 31 Cod Administrativ al RM ,,Actele administrative
individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate”, în ordinea
art. 16 alin.(2) din Codul Administrativ.
În acest sens, Comisia Națională a Pieței Financiare în nici un fel nu a
motivat, prin prisma cărei norme de drept a solicitat opinia calificată a Ministerului
Finanțelor vis-a-vis de concluzia entității de audit privind respingerea poziției
actuarului ce ține de insuficiența rezervelor tehnice de asigurare și prin ce act
2
normativ Ministerul Finanțelor îi este atribuită o astfel de competență materială și
procedurală.
Totodată, prin efectul pct. 7 al Regulamentului cu privire la organizarea și
funcționarea Ministerului Finanțelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului Nr. 696
din 30 august 2017 prevede expres funcțiile și atribuțiile de bază a acestei autorități
publice centrale de specialitate, astfel, solicitarea Comisiei Naționale a Pieței
Financiare nu se pliază pe niciuna din funcțiile și atribuțiile terțului în raport cu
entitățile de audit licențiate.
Mai mult ca atât, în ordinea prevăzută de Legea nr. 407/21.12.2006 cu privire
la asigurări și Regulamentul privind licențierea pe piața asigurărilor, aprobat prin
Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 47/6 din 22.10.2018 prevăd
expres lista actelor necesare pentru reperfectarea licenței, iar din simpla lecturare a
acestora se deduce că opinii de la alte autorități, asociații, instituții publice și
private nu sunt necesare în vederea reperfectării licenței, iar această atribuție și
împuternicire legiuitorul a pus-o pe seama Autorității de Supraveghere care are un
departament special cu colaboratori calificați.
Prin prisma art.16 alin. (2) Cod Administrativ și motivelor expuse în
scrisoarea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 04-3648 din 15.12.2020, că
operațiunea administrativă aleasă, care a avut ca efect suspendarea procedurii
administrative este ilegală și arbitrară.
Analizând cele relatate mai sus, reclamanta a constatat un comportament
abuziv din partea pârâtului care are drept scop tergiversarea examinării cererii de
reperfectare a licenței Companiei reclamantei.
De asemenea, a menționat drept ilegală și neîntemeiată Hotărârea pârâtului
nr. 1/2 din 05.01.2021 prin care a fost soluționată cererea prealabilă, care în esență
nu conține nici un argument plauzibil în vederea susținerii temeinicii și legalității
propriei operațiuni administrative.
Ulterior, SA „Intact Asigurări Generale” a depus o cerere de chemare în
judecată completată cu temeiuri de drept și a concretizat pretențiile sale (f.d.45-
49), invocând că, potrivit art.80 alin.(1), (2) din Codul administrativ, (1) În cazul în
care actul administrativ individual al autorității publice depinde de un act, o
operațiune preliminară sau de un raport juridic care trebuie constatat de o altă
autoritate publică ori formează obiectul unei alte proceduri administrative sau
judiciare pendinte, autoritatea publica suspendă procedura administrativă pînă la
emiterea actului administrativ respectiv, efectuarea operațiunii administrative
respective sau pînă la emiterea unei hotărîri judecătorești definitive. (2) Dacă în
cadrul unei proceduri administrative actul administrativ individual depinde de un
act sau o operațiune a unui participant, autoritatea publică suspendă procedura
administrativă pentru un termen rezonabil. Suspendarea repetată se admite numai
dacă are la bază un motiv care nu putea fi prevăzut la prima suspendare”. (3)
Suspendarea se comunică participantului de către autoritatea publică/ persoana care
conduce procedura”. Astfel, dreptul de a suspenda o procedură administrativă, în
condițiile art. 80 Cod Administrativ îi este atribuit autorității publice, care prin
prisma definiției din art. 7 Cod Administrativ al RM „ Autoritate publică se
consideră orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau
printr-un alt act normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul
realizării unui interes public”.
3
Prin Legea nr. 192 din 12.11.1998, a fost constituită Comisia Națională a
Pieței Financiare, iar conform prevederilor art.1 alin. (1) din Legea sus-citată
„Comisia Națională a Pieței Financiare, denumită în continuare Comisia Națională,
este o autoritate publică autonomă, responsabilă fată de Parlament, care
reglementează și autorizează activitatea participanților la piața financiară
nebancară, precum si supraveghează respectarea legislației de către ei.
În acest scop, Comisia Națională este învestită cu putere de decizie, de
dispensă, de interdicție, de intervenție, de control și de sancționare disciplinară și
administrativă, în limitele stabilite de legislație”.
În ordinea art. 10 alin. (1), (2) și 11 din Legea nr. 192 din 12.11.1998
,,Comisia Națională este condusă de Consiliul de administrație. Consiliul de
administrație este un organ colegial compus din 5 membri, inclusiv președintele și
doi vicepreședinți ai Consiliului de administrație, care sînt, respectiv, președinte și
vicepreședinți ai Comisiei Naționale. Membrii Consiliului de administrație sînt
desemnați de Parlament pentru un mandat de 5 ani, la propunerea Președintelui
Parlamentului, cu avizul prealabil pozitiv al comisiei parlamentare de profil.
Fiecare membru al Consiliului de administrație are dreptul la două mandate
consecutive”.
În temeiul art. 18 alin. (1) din Legea nr. 192 din 12.11.1998 „Deciziile
Comisiei Naționale se adoptă la ședințele Consiliului de administrație, care pot fi
ordinare sau extraordinare”.
Prin urmare, conform art.19 alin. (2) din Legea sus-indicată ,,Deciziile
Comisiei Naționale se adoptă prin votul majorității celor prezenți la ședința
Consiliului de administrație Membrii Consiliului de administrație absenți pot vota
în scris”.
Astfel, prerogativa exclusivă de a suspenda procedura administrativă aparține
Consiliului de Administrație a Comisiei Naționale a Pieței Financiare, respectiv
scrisoarea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 04-3459 din 01.12.2020 este
semnată de Președintele Consiliului de Administrație a Comisiei Naționale a Pieței
Financiare, care de drept este și Președintele CNPF, care are aceleași drepturi și
împuterniciri în cadrul Consiliului de Administrație, ca și orice alt membru, iar
eventual, o Decizie de suspendare a procedurii administrative urma să fie emisă de
Consiliul de Administrație a Comisiei Naționale a Pieței Financiare, ca organ
colegial, adoptată în cadrul ședințelor ordinare sau extraordinare.
Prin urmare, din dosarul administrativ prezentat instanței de judecată se poate
constata cu certitudine că suspendarea procedurii administrative a fost dispusă prin
scrisoarea Președintelui Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 04-3648 din 15
decembrie 2020, or, în condițiile Legii, acestuia nu-i este atribuită o astfel de
competență și nu poate să substituie decizia organului Colegial.
Prin hotărârea din 11 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediu Rîșcani
s-a admis acțiunea și s-a anulat ca ilegală operațiunea administrativă executorie –
hotărârea Președintelui Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Chițan Valeriu, prin
care a fost suspendată procedura administrativă „privind examinarea cererii
Companiei „Intact Asigurări Generale” SA (nr.1419 din 26.11.2020) de
reperfectare a licenței prin completarea activității de asigurare cu clasa 10, tipul –
„Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto externă – Carte Verde”, până la
recepționarea scrisorii de răspuns de la Ministerul Finanțelor (operațiune
preliminară care trebuie constatată de o altă autoritate publică)” și hotărârea
4
Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr.1/2 din 05 ianuarie 2021, prin care a fost
respinsă cererea prealabilă.
S-a încasat în beneficiul SA „Intact Asigurări Generale” de la Comisia
Națională a Pieței Financiare suma de 5 000 (cinci mii) lei cu titlu de cheltuieli de
judecată suportate pentru asistența juridică. În rest, pretenția privind compensarea
cheltuielilor de judecată s-a respins ca neîntemeiată (f.d.68, 76-91).
La data de 13 octombrie 2021, Comisia Națională a Pieței Financiare a
declarat apel împotriva hotărîrii instanței de fond, solicitînd admiterea cererii de
apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 11 octombrie 2021,
cu adoptarea unei hotărâri privind declararea acțiunii inadmisibile (f.d.72- 73).
Din materialele cauzei se atestă că, hotărârea contestată a fost pronunțată la
data de 11 octombrie 2021 (f.d.68), cererea de apel nemotivată a fost înregistrată la
data de 13 octombrie 2021 (f.d.72-73), hotărârea motivată fiind recepționată de
apelant la 20 ianuarie 2022 (f.d.94), apelul motivat l-a depus la 18 februarie 2022.
Astfel, instanța de apel a conchis că apelul nemotivat și cel motivat au fost depuse
în termenii prevăzuți de lege.
Prin decizia din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de
apel înaintată de Comisia Națională a Pieței Financiare. S-a casat integral hotărârea
Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 11 octombrie 2021 și s-a emis o nouă
decizie prin care s-a declarat inadmisibilă acțiuna înaintată de SA „Intact Asigurări
Generale” împotriva Comisiei Naționale a Pieței Financiare, terț Ministerul
Finanțelor al Republicii Moldova privind anularea operațiunii administrative.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că conform art. 15 Cod
administrativ, operațiunile administrative sînt manifestările de voință sau
activitățile autorităților publice care nu produc ca atare efecte juridice. (2)
Operațiunile administrative pot fi contestate doar concomitent cu actul
administrativ individual, cu excepția operațiunilor administrative executorii sau
îndreptate împotriva unui terț.
Raportând cadrul legal precitat la circumstanțele faptice ale pricinii, instanța
de apel a reținut că, acțiunea în contencios are menirea de oferi protecție juridică
persoanei împotriva activității administrative ilegale a autorităților publice, dar nu
este un mijloc legal prin care să se urmărească blocajul activității autorităților
publice sau antrenarea fără motiv a terților în acțiune judiciară pentru motive de
insatisfacție generală.
Totodată, temeiul constituțional al contestării actelor autorităților publice și a
răspunderii acestor autorități pentru vătămările aduse prin nesocotirea sau
încălcarea drepturilor și libertăților legitime ale persoanei rezultă din art. 52 din
Constituție, dar este prevăzut expres și în art. 53, consacrat nemijlocit dreptului
persoanei vătămate de o autoritate publică.
Astfel, potrivit 53 alin. (1) din Constituția RM, persoana vătămată într-un
drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin
nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină
recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei. Protecția
drepturilor și libertăților omului împotriva activității ilegale a autorităților publice
își are suportul și în actele internaționale referitoare la drepturile și libertățile
fundamentale ale omului.
În acest sens, Declarația Universală a Drepturilor Omului, în art. 8, stabilește:
„Orice persoană are dreptul să se adreseze în mod efectiv instanțelor judiciare
5
competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce îi sunt
recunoscute prin constituție sau prin lege“.
Instanța de apel a menționat că, în cazul în care persoana este vătămată în
drepturile sale prin acte administrative, ea poate să se apere recurgând la pârghiile
și instrumentele oferite de legislația administrativă, care potrivit art. 3 din Codul
administrativ „are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității
administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării
respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și
juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.”
Reiterând, instanța de apel a conchis că, calitatea de reclamant în acțiunile în
contencios administrativ o poate avea doar persoana care poate revendica un drept
vătămat sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin
activitate administrativă, condiție care la caz nu a fost întrunită, considerent din
care devin aplicabile 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, potrivit cărora acțiunea
în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd: reclamantul nu
poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul
art.17.
În speța dedusă judecății reclamanta contestă operațiunia administrativă
întreprinsă de Comisia Națională a Pieței Financiare, care desinestătător nu
produce ca atare efecte juridice. Or, obiectul acestei cauze, este hotărîrea
Președintelui Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Chițan Valeriu, prin care a
fost suspendată procedura administrativă „privind examinarea cererii Companiei
„Intact Asigurări Generale” SA (nr.1419 din 26.11.2020) de reperfectare a licenței
prin completarea activității de asigurare cu clasa 10, tipul – „Asigurarea obligatorie
de răspundere civilă auto externă – Carte Verde”, pînă la recepționarea scrisorii de
răspuns de la Ministerul Finanțelor (operațiune preliminară care trebuie constatată
de o altă autoritate publică)” și hotărîrea Comisiei Naționale a Pieței Financiare
nr.1/2 din 05 ianuarie 2021, prin care a fost respinsă cererea prealabilă, acte care
analizate fiecare în parte individual nu produc ca atare efecte juridice aparte pentru
reclamantă, fiind niște activități ale autorității publice - CNPF, realizate în cadrul
activității acesteia. Respectiv actele enunțate urmează a fi contestate și supuse
analizei judiciare doar concomitent cu actul administrativ individual emis urmare a
realizării controlului care, după cum rezultă din poziția apelantului că, procedura
administrativă a fost reluată imediat după ce a fost recepționat răspunsul
Ministerului Finanțelor nr. 16/1-08/198 din 24.12.2020, iar procedura
administrativă inițiată la cererea asigurătorului nr.1419 din 26.11.2020, a fost
finalizată cu adoptarea Hotărârii CNPF nr.3/1 din 19.01.2021, potrivit căreia a fost
refuzată reperfectarea licenței (cu includerea în clasa 10 a ,,asigurării obligatorii de
răspundere civilă auto externă ”) Companiei „Intact Asigurări Generale” SA.
Această hotărâre a fost contestată de intimat/reclamant cu acțiunea în contencios
administrativ la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, (acțiune pendinte).
Astfel, reiterând prevederile legale enunțate anterior, instanța de apel a
punctat că urmează a fi delimitate și respectate întocmai acele condiții necesare
pentru existența unei stabilități și a corectitudinii formulării acțiunii în ordinea
contenciosului administrativ, și anume: actul emis trebuie să parvină de la o
autoritate administrativă; condiția existenței vătămării unui drept recunoscut de
lege reclamantului; vătămarea dreptului să fie cauzată printr-un act administrativ
sau prin refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal cererea.
6
Astfel, prin prisma reglementărilor art. 15 Cod Administrativ, operațiunile
administrative nu pot constitui de sine stătător obiect al acțiunii în contencios
administrativ, deoarece acestea nu produc efecte juridice prin ele însele prin
nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.
Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că este întemeiată poziția
apelantului precum că, hotărârea Președintelui Comisiei Naționale a Pieței
Financiare, Chițan Valeriu, prin care a fost suspendată procedura administrativă
„privind examinarea cererii Companiei „Intact Asigurări Generale” SA (nr.1419
din 26.11.2020) de reperfectare a licenței prin completarea activității de asigurare
cu clasa 10, tipul – „Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto externă –
Carte Verde”, pînă la recepționarea scrisorii de răspuns de la Ministerul Finanțelor
(operațiune preliminară care trebuie constatată de o altă autoritate publică)” este o
operațiune administrativă în sensul art.15 Cod administrativ, ce poate fi contestată
doar concomitent cu actul administrativ individual, deoarece desinestătător nu
produce ca atare efecte juridice.
La data de 07 iulie 2022, Compania ,,Intact Asigurări Generale” Societate pe
Acțiuni, reprezentată de avocatul Victor Furnică a depus recurs nemotivat
împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat
admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu menținerea
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 11 octombrie 2021 (f.d.160).
Ulterior, la data de 13 octombrie 2022 Compania ,,Intact Asigurări Generale”
Societate pe Acțiuni, reprezentată de avocatul Victor Furnică a prezentat motivarea
recursului (f.d.164-171).
În susținerea recursului a invocat că, prin Legea nr. 192 din 12.11.1998, a fost
constituită Comisia Națională a Pieței Financiare, în acest sens, se vor reține
prevederile art. 1 alin.(1) din Legea sus-citată și anume, Comisia Națională a Pieței
Financiare, denumită în continuare Comisia Națională, este o autoritate publică
autonomă, responsabilă față de Parlament, care reglementează și autorizează
activitatea participanților la piața financiară nebancară, precum și supraveghează
respectarea legislației de către ei. În acest scop, Comisia Națională este învestită cu
putere de decizie, de dispensă, de interdicție, de intervenție, de control și de
sancționare disciplinară si administrativă, în limitele stabilite de legislație”.
În ordinea art. 10 alin.(1), (2) și 11 din Legea nr. 192 din 12.11.1998,, Comisia
Națională este condusă de Consiliul de administrație. Consiliul de administrație
este un organ colegial compus din 5 membri, inclusiv președintele si doi
vicepreședinți ai Consiliului de administrație, care sînt, respectiv, președinte și
vicepreședinți ai Comisiei Naționale. Membrii Consiliului de administrație sînt
desemnați de Parlament pentru un mandat de 5 ani, la propunerea Președintelui
Parlamentului, cu avizul prealabil pozitiv al comisiei parlamentare de profil.
Fiecare membru al Consiliului de administrație are dreptul la două mandate
consecutive”.
În temeiul art. 18 alin.(1) din Legea nr. 192 din 12.11.1998 „Deciziile
Comisiei Naționale se adoptă la ședințele Consiliului de administrație, care pot fi
ordinare sau extraordinare”.
Prin urmare, conform art. 19 alin.(2) din Legea nr. 192 din 12.11.1998
,,Deciziile Comisiei Naționale se adoptă prin votul majorității celor prezenți la
ședința Consiliului de administrație. Membrii Consiliului de administrație absenți
pot vota în scris”. Astfel, prerogativa exclusivă de a suspenda procedura
7
administrativă aparține Consiliului de Administrație a Comisiei Naționale a Pieței
Financiare, respectiv scrisoarea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 04-3459
din 01.12.2020 este semnată de Președintele Consiliului de Administrație a
Comisiei Naționale a Pieței Financiare, care de drept este și Președintele CNPF,
care are aceleași drepturi și împuterniciri în cadrul Consiliului de Administrație, ca
și orice alt membru, iar eventual, o decizie de suspendare a procedurii
administrative urma să fie emisă de Consiliul de Administrație a Comisiei
Naționale a Pieței Financiare, ca organ colegial, adoptată în cadrul ședințelor
ordinare sau extraordinare.
A relatat recurenta că, din dosarul administrativ prezentat instanței de judecată
se poate constata cu certitudine că suspendarea procedurii administrative a fost
dispusă prin scrisoarea Președintelui Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 04-
3648 din 15.12.2020, or, în condițiile Legii, acestuia nu-i este atribuită o astfel de
competență și nu poate să substituie Decizia organului Colegial.
În temeiul art. 25 alin.(1) lit. a) - h), alin. (2) din Legea nr. 192 din 12.11.1998
împuternicirile Președintelui Consiliului de Aministrație a CNPF, care de drept
este și Președintele CNPF sunt „ 1) Președintele Comisiei Naționale: a) conduce
activitatea Comisiei Naționale, poartă răspundere 'n fața Parlamentului pentru
îndeplinirea de către Comisia Națională a sarcinilor atribuite acesteia prin prezenta
lege și prin regulamentul ei; b) reprezintă Comisia Națională în relațiile cu
autoritățile publice, precum și cu organismele internaționale de specialitate
respective;c) convoacă ședințele Consiliului de administrație, le prezidează și
asigură îndeplinirea hotărîrilor adoptate; d) repartizează atribuții și împuterniciri
vicepreședinților și membrilor Consiliului de administrație confirmate prin hotărîre
a Comisiei Naționale; e) recrutează, promovează și eliberează din serviciu angajații
Comisiei Naționale. Recrutarea se efectuează prin aplicarea principiului de
transparență conform regulamentului propriu, respectînd criteriul de selectare în
bază de integritate profesională;f) aplică, după caz, sancțiuni disciplinare
angajaților Comisiei Naționale; g) semnează avize, rapoarte, răspunsuri oficiale,
altă corespondență curentă; h) examinează cauzele contravenționale și aplică
sancțiuni contravenționale în corespundere cu prevederile Codului contravențional
al Republicii Moldova. (2) În absența Președintelui Comisiei Naționale, atribuțiile
prevăzute la alin.(1) sînt exercitate de vicepreședintele împuternicit”.
La 14 noiembrie 2022 Comisia Națională a Pieței Financiare a depus referință
și a solicitat respingerea recursului depus de Compania ,,Intact Asigurări Generale”
Societate pe Acțiuni ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în
termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de
Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se
depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța
de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 iunie 2022,
Compania ,,Intact Asigurări Generale” Societate pe Acțiuni, reprezentată de
avocatul Victor Furnică a depus recurs nemotivat la 07 iulie 2022. Decizia
motivată din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată de către
8
Compania ,,Intact Asigurări Generale” Societate pe Acțiuni, reprezentată de
avocatul Victor Furnică la data de 23 septembrie 2022, prin intermediul adresei
electronice (f.d.161).
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a
depus recursul nemotivat la 07 iulie 2022, iar recursul motivat la 13 octombrie
2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Compania ,,Intact
Asigurări Generale” Societate pe Acțiuni, reprezentată de avocatul Victor Furnică,
în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele
motive.
În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)
din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în
special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în
același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de
consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în
completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar
caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din
perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și
material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și
invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs
trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate
mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării
recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de
la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de
recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea
9
recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței
judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă
a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece
filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura
sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de
o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde
de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile
cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni
de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se
vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
declara inadmisibil recursul depus de Compania ,,Intact Asigurări Generale”
Societate pe Acțiuni, reprezentată de avocatul Victor Furnică.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Compania ,,Intact Asigurări Generale” Societate pe
Acțiuni, reprezentată de avocatul Victor Furnică se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Aliona Miron
Iurie Bejenaru
10