3r-257/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r–257/21

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău ( jud. Bostan A., Dașchevici G, Negru V.)

DECIZIE

04 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de avocatul Victor Furnică, în interesele Societății pe

Acțiuni „Intact Asigurări Generale”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Societatea pe Acțiuni „Intact Asigurări Generale” împotriva Comisiei Naționale

a Pieței Financiare, terț Ministerul Finanțelor, cu privire la contestarea actului

administrativ normativ,

împotriva încheierii din 27 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 12 martie 2021, Societatea pe Acțiuni „Intact Asigurări Generale” a depus

acțiune împotriva Comisiei Naționale a Pieței Financiare, terț Ministerul Finanțelor, cu

privire la anularea hotărîrii nr. 19/3 din 13 mai 2019 a Comisiei Naționale a Pieței

Financiare privind aprobarea Regulamentului cu privire la auditul asiguratorilor

(reasiguratorilor).

Totodată, prin acțiunea înaintată, reclamanta a solicitat emiterea ordonanței

provizorii cu privire la suspendarea hotărârii nr. 19/3 din 13 mai 2019 a Comisiei

Naționale a Pieței Financiare privind aprobarea Regulamentului cu privire la auditul

asiguratorilor (reasiguratorilor).

Prin încheierea din 27 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

reclamantei Societatea pe Acțiuni „Intact Asigurări Generale” privind emiterea

ordonanței provizorii cu privire la suspendarea hotărârii nr. 19/3 din 13 mai 2019 a

Comisiei Naționale a Pieței Financiare privind aprobarea Regulamentului cu privire la

auditul asiguratorilor (reasiguratorilor).

Nefiind de acord cu soluția instanței, la 18 iunie 2021, avocatul Victor Furnică, în

interesele Societății pe Acțiuni „Intact Asigurări Generale”, a depus recurs, solicitând

casarea încheierii din 27 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei noi

încheieri de emitere a ordonanței provizorii cu privire la suspendarea hotărârii nr. 19/3

din 13 mai 2019 a Comisiei Naționale a Pieței Financiare privind aprobarea

Regulamentului cu privire la auditul asiguratorilor ( reasiguratorilor).

1

În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanța de fond a ignorat

dispozițiile art. 172 alin. (2) Cod administrativ, care prevede expres motivele

suspendării.

Recurentul a menționat că, la data publicării și intrării în vigoare a hotărîrii nr. 19/3

din 13 mai 2019 a Comisiei Naționale a Pieței Financiare, era în vigoare Legea nr. 287

din 15 decembrie 2017, iar potrivit art. 8 alin. (3) al acestei legi, Comisia Națională a

Pieței Financiare, organele centrale de specialitate pot elabora, în conformitate cu

standardele de contabilitate și cu alte acte normativee, reglementări contabile specifice

anumitor ramuri, domenii/sectoare de activitate, cu aprobarea acestora de către

Ministerul Finanțelor.

Recurentul a opinat că, din conținutul hotărîrii nr. 19/3 din 13 mai 2019 a Comisiei

Naționale a Pieței Financiare rezultă că terțul Minsiterul Finanțelor nu a aprobat

această reglementare contabilă specifică ramurii asigurării, or, condiția aprobării este

una imperativă, fiind expres stabilită de legiuitor.

La 24 iunie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru notificare Comisiei

Naționale a Pieței Financiare și terțului Minsiterului Finanțelor copia recursului depus

de către Compania „Intact Asigurări Generale” Societate pe Acțiuni, cu explicarea

dreptului de a depune referință (f.d.65).

La 03 august 2021, prin intermediul poștei electronice, Comisia Națională a Pieții

Financiare a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului înaintat de

Societatea pe Acțiuni „Intact Asigurări Generale”, ca fiind neîntemeiat.

Până la examinarea recursului, terțul Ministerul Finanțelor nu a făcut uz de dreptul

său procedural și nu a depus referință asupra recursului.

În conformitate cu prevederile art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea la 27 mai 2021, fiind notificată

părților la 04 iunie 2021, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică (f.d.47-48).

Astfel, recursul depus la 18 iunie 2021, este în termen (f.d. 92).

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din

dosar, coroborat cu normele de drept, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi respins din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a

recursului.

Din materialele cauzei rezultă că Societatea pe Acțiuni „Intact Asigurări Generale”

a înaintat acțiune în control normativ împotriva Comisiei Naționale a Pieții Financiare,

terț Ministerul Finanțelor, solicitând anularea hotărârii nr.19/3 din 13 mai 2019 a

Comisiei Naționale a Pieței Financiare cu privire la aprobarea regulamentului cu

privire la auditul asiguratorilor ( reasiguratorilor).

2

Concomitent, reclamanta a solicitat emiterea ordonanței provizorii cu privire la

suspendarea hotărârii nr. 19/3 din 13 mai 2019 a Comisiei Naționale a Pieței

Finanaciare cu privire la aprobarea regulamentului cu privire la auditul asiguratorilor

(reasiguratorilor).

Prin încheierea din 27 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

Societății pe Acțiuni „Intact Asigurări Generale” cu privire la emiterea ordonanței

provizorii privind suspendarea executării hotărârii nr. 19/3 din 13 mai 2019 a Comisiei

Naționale a Pieței Finanaciare cu privire la aprobarea regulamentului cu privire la

auditul asiguratorilor (reasiguratorilor).

În conformitate cu art. 214 alin. (1), (2), (3) și (4) din Codul administrativ,

suspendarea executării actului administrativ individual contestat poate fi solicitată de

către reclamant instanței de judecată care examinează acțiunea de contencios

administrativ. Reclamantul poate solicita instanței de judecată competente suspendarea

executării actului administrativ individual până la înaintarea acțiunii în contencios

administrativ dacă autoritatea publica învestită cu soluționarea cererii prealabile a

refuzat suspendarea sau nu a soluționat cererea de suspendare în termenul stabilit la

art.172 alin.(3).

Instanța de judecată poate dispune suspendarea executării actului administrativ

individual din motivele prevăzute la art.172 alin.(2).

Conform art. 215 din Codul administrativ, în cazurile care nu cad sub incidența art.

214, reclamantul poate solicita instanței de judecată care examinează acțiunea în

contencios administrativ emiterea unei ordonanțe provizorii. Până la înaintarea acțiunii

în contencios administrativ, reclamantul poate solicita emiterea unei ordonanțe

provizorii instanței de judecată la care se va depune acțiunea.

Instanța de judecată poate emite o ordonanță provizorie dacă: a) în baza unei

examinări sumare, ajunge la concluzia că pretenția revendicată de reclamant este

întemeiată; și b) emiterea ordonanței este necesară pentru evitarea consecințelor grave

și ireparabile pentru reclamant.

Prevederile art. 214 alin. (3)–(5), (7) și (8) se aplică corespunzător.

În conformitate cu art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau

stingerea raporturilor juridice de drept public.

Iar articolul 12 din Codul administrativ definește actul administrativ normativ ca

fiind actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în

baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului

constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

Prin urmare, din sensul art. 12 din Codul administrativ, rezultă că legiuitorul a

stabilit că instituția ordonanței provizorii aferentă suspendării se aplică doar în privința

actelor administrative individuale, dar nu și în privința actelor normative, având în

vedere că ultimele cuprind reglementări generale și impersonale care poartă caracter

obligatoriu în vederea aplicării la un număr nedeterminat de subiecte de drept și care,

odată anulate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, încetează a mai produce

efecte juridice erga omnes, față de toate subiectele de drept, suspendarea executării

3

acelor acte normative poate fi dispusă exclusiv prin același procedeu prin care actul

administrativ cu caracter normativ a luat ființă, nefiind posibilă suspendarea acestuia

printr-o eventuală încheiere judecătorească pronunțată într-o pricină concretă și cu

efecte inter partes.

Un raționament aparte al instanței în susținerea poziției sale constă în faptul că

instanța de judecată competentă nu este obligată în mod automat și necondiționat să

dispună suspendarea actului administrativ, fiind absolut obligatoriu pentru obținerea

protecției jurisdicționale să se facă dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de normele

de drept intern.

Analizând circumstanțele menționate în raport cu normele de drept citate,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept

procedural, Curtea de Apel Chișinău întemeiat și legal a respins cererea Societății cu

Răspundere Limitată „Intact Asigurări Generale”cu privire la suspendarea executării

actelor administrative.

Potrivit prevederilor art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, rezultă că

suspendarea executării unui act administrativ poate fi dispusă în două cazuri, atunci

când există suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ

individual defavorabil și când există pericolul iminent de producere a unor prejudicii

ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.

Prin noțiunea de suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului

administrativ se au în vedere asemenea fapte care ar convinge judecătorul că actul

administrativ individual ar fi ilegal, deoarece ilegalitatea propriu-zisă a acestuia este o

chestiune de fond și se verifică în cadrul dezbaterilor judiciare.

Prin pericol iminent trebuie de înțeles un proces pe punctul de a se iniția și care nu

poate fi evitat. Aspectul respectiv urmează să fie interpretat și aplicat în conformitate

cu principiul proporționalității intrusiunii în drepturile persoanei și durata procesului

de contencios administrativ.

Completul constată că prima instanță corect a concluzionat că nu poate constitui

temei de suspendare a actului administrativ motivele invocate de reclamant, nefiind

clar în ce mod nedispunerea suspendării actului ar duce la cauzarea unor daune sau

prejudicii ireparabile reclamantei.

De asemenea, din materialele dosarului rezultă cu certitudine că obiectul

controlului normativ este hotărârea nr. 19/3 din 13 mai 2019 a Comisiei Naționale a

Pieței Financiare privind aprobarea Regulamentului cu privire la auditul asiguratorilor

(reasiguratorilor).

Aici, completul menționează că din sensul prevederilor normelor legale care

reglementează emiterea unei ordonanțe provizorii asupra actelor administrative

contestate, rezultă că instituția suspendării executării actului administrativ se aplică

doar în privința actelor administrative individuale, dar nu a celor normative, deoarece

suspendarea executării actelor administrative normative este exceptată prin lege.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că instanța de judecată a emis o încheiere întemeiată

și legală, iar argumentele invocate de recurentă sunt neîntemeiate.

4

Din aceste considerente, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de către

avocatul Victor Furnică, în interesele Societății pe Acțiuni „Intact Asigurări Generale”.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de către avocatul Victor Furnică, în interesele

Societății pe Acțiuni „Intact Asigurări Generale”.

Se menține încheierea din 27 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă Societatea pe

Acțiuni „Intact Asigurări Generale” împotriva Comisiei Naționale a Pieței Financiare,

terț Ministerul Finanțelor, cu privire la cu privire la contestarea actului administrativ

normativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5