3rh-92/21 — anularea partiala a actului normativ

3rh-92/21 — anularea partiala a actului normativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3rh-92/2021

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (M. Ghervas, N. Vascan, V. Burduh)

Î N C H E I E R E

22 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

examinând cererea de revizuire depusă de Compania „Intact Asigurări Generale”

Societate pe Acțiuni, reprezentată de avocatul Victor Furnică,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Compania „Intact Asigurări Generale” Societate pe Acțiuni împotriva Comisiei

Naționale a Pieței Financiare, persoană terță Ministerul Finanțelor al Republicii

Moldova, cu privire la anularea parțială a actului normativ,

împotriva deciziei din 07 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție prin care a fost

menținută încheierea din 07 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 01 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Compania „Intact Asigurări

Generale” Societate pe Acțiuni, reprezentată de avocatul Victor Furnică, a înaintat

acțiune în control normativ împotriva Comisiei Naționale a Pieței Financiare, persoană

terță Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, solicitând anularea în parte a

pct. 104, pct. 281 , și integral a pct. 31 din Regulamentul privind rezervele tehnice de

asigurare, aprobat prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 1/5 din

11 ianuarie 2011.

Totodată, prin acțiunea înaintată, Compania „Intact Asigurări Generale”

Societate pe Acțiuni, a solicitat emiterea ordonanței provizorii cu privire la suspendarea

pct. 104, pct. 281 și pct. 31 din Regulamentul privind rezervele tehnice de asigurare,

aprobat prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 1/5 din 11 ianuarie

2011.

Prin încheierea din 07 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea depusă de Societatea pe Acțiuni ,,Intact Asigurări Generale” privind emiterea

ordonanței provizorii cu privire la suspendarea pct. 104, pct. 281 și pct. 31 din

Regulamentul privind rezervele tehnice de asigurare, aprobat prin Hotărârea Comisiei

1

Naționale a Pieței Financiare nr. 1/5 din 11.01.2011, anume a sintagmei din pct. 104 ,,În

cazul în care, ca rezultat al testelor de adecvare realizate conform pct. 10² sbp. 1), se

identifică o diferență negativă sistematică a existențelor anterioare, asiguratorul

procedează la ajustările necesare ale metodelor de calculare a rezervelor utilizate, cu

informarea Autorității de supraveghere și suplinirea deficitului de rezerve înregistrate”;

sintagmei ,,maximă” și ,,(cu rata daunelor finale - 60%)” din pct. 281; precum și a pct.

31, care statuează că ,,rezerva riscurilor neexprimate pentru fiecare clasă de asigurare

se calculează, utilizând rata operațională combinată, prin următoarele relații: [...]

(f.d. 101-106, vol. I).

La 18 iunie 2021, Compania „Intact Asigurări Generale” Societate pe Acțiuni,

reprezentată de avocatul Victor Furnică, a depus recurs împotriva încheierii din 07 iunie

2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii și transmiterea cauzei la

rejudecare, în instanța de fond pentru a fi examinată cererea privind emiterea ordonanței

provizorii.

Prin decizia din 07 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost respins recursul

depus de Compania „Intact Asigurări Generale” Societate pe Acțiuni, reprezentată de

avocatul Victor Furnică și a fost menținută încheierea din 07 iunie 2021 a Curții de

Apel Chișinău (f.d. 164-173, vol. I).

La 22 noiembrie 2021, Compania „Intact Asigurări Generale” Societate pe

Acțiuni, reprezentată de avocatul Victor Furnică, a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 07 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție, solicitând primirea în procedură

a cererii de revizuire cu admiterea acesteia, casarea deciziei din 07 iulie 2021 a Curții

Supreme de Justiție, reținerea recursului pentru examinare, admiterea acestuia și

casarea încheierii din 07 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, remiterea cauzei la

rejudecare în instanța de fond, pentru a fi examinată cererea privind emiterea ordonanței

provizorii (f.d. 21-23, vol. II).

Drept temei de revizuire Compania „Intact Asigurări Generale” Societate pe

Acțiuni, reprezentată de avocatul Victor Furnică a invocat art. 449 lit. h) din Codul de

procedură civilă, menționând că în corespundere cu art. 20 din Constituția Republicii

Moldova și art. 6 § 1 al CEDO, instanțele naționale nu au examinat în concret cererea

depusă de Compania „Intact Asigurări Generale” Societate pe Acțiuni privind

suspendarea normelor contestate din Regulamentul privind rezervele tehnice de

asigurare, aprobat prin hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 1/5 din

11 ianuarie 2011, până la soluționarea în fond a litigiului, argumentând că prin

interpretarea normelor din Codul administrativ, actele normative emise de către

autoritățile publice, care se supun controlului de legalitate nu pot fi suspendate prin

aplicarea instituției ordonanței provizorii.

Revizuentul consideră că, solicitarea de aplicare a măsurii de asigurare aferente

acțiunilor de contencios administrativ în control normativ se încadrează în prevederile

art. 215 alin. (1) din Codul administrativ, respectiv instanța de judecată era obligată să

o examineze.

Mai mult, instanța nu poate să nu-și exercite competențele plenipotențiare în

condițiile în care prin efectul art. 191 alin. (2) din Codul administrativ, legiuitorul

atribuind obligația Curții de Apel să examineze acțiunile în contencios administrativ

împotriva actelor normative, o obligă să examineze și alte cereri legate de obiectul

2

acțiunii. În acest sens, rolul puterii judecătorești, ținând cont de principiul separării

puterilor în stat este să se asigure că celelalte ramuri ale puterii se conduc de principiul

supremației Legii și atunci când este sesizată să întreprindă toate acțiunile ce se impun

pentru protejarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor și societății.

Consideră că atunci când sunt invocate temeiuri serioase în urma căruia se naște o

bănuială întemeiată privind ilegalitate actului chiar și normativ, instanța de judecată

urmează să aplice instituția suspendării, în caz contrar, un act normativ ilegal poate pe

perioada cât se judecă litigiul să cauzeze daune iremediabile.

Având în vedere cele expuse supra, revizuentul consideră că soluțiile emise nu

au fost încadrate în nicio prevedere legală, care ar conține excepția de aplicare a

instituției suspendării actului administrativ normativ, iar actul judecătoresc emis încalcă

dreptul Companiei „Intact Asigurări Generale” Societate pe Acțiuni de a avea acces la

un tribunal.

Prin referința depusă la 13 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice,

Comisia Națională a Pieței Financiare, reprezentată de avocatul Angela Popil, a solicitat

respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă deoarece nu se circumscrie temeiului

invocat la art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, care prevede că revizuirea se

declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o

hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare

a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin

anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională. Pentru a putea invoca

în susținerea unei cereri de revizuire temeiul enunțat, se cere existența unei constatări a

CtEDO privind încălcarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale ale omului prin

actul judecătoresc care se solicită a fi revizuit, fapt care nu se atestă la caz.

De asemenea intimatul a criticat argumentul revizuentului care insistă asupra

faptului că în cadrul acestei cauze, atât instanță de fond, cât și instanța de recurs au omis

a se expune asupra cererii de emitere a ordonanței provizorii și dispunerea suspendării

acțiunii prevederilor contestate din actul normativ emis de către autoritatea intimată.

La acest capitol, intimatul a subliniat că, instituția suspendării reglementată de

art. 214 din Codul administrativ este aplicabilă exclusiv actelor administrative

individuale, iar ordonanța provizorie, așa cum aceasta este reglementată la art. 215 din

Codul administrativ poate fi emisă doar atunci când examinând acțiunea instanță de

judecată constată că există argumente puternice că acțiunea are șanse să fie admisă, iar

dacă judecătorul nu va emite urgent ordonanța provizorie vor fi cauzate prejudicii foarte

grave și care nu vor putea fi reparate, circumstanțe care lipsesc în cauza dată.

În conformitate cu art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu

excepția art.169–171.

Astfel, în legătură că Codul administrativ nu a reglementat procedura revizuirii

unei hotărâri irevocabile, cererea de revizuire depusă de către Compania „Intact

Asigurări Generale” Societate pe Acțiuni se va examina în conformitate cu prevederile

Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă.

Verificând argumentele societății revizuente, examinând materialele cauzei în

raport cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 lit. h) din Codul procedură civilă,

3

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

consideră că cererea de revizuire este inadmisibilă și urmează a fi respinsă din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 450 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanță emite încheiere de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale sus-arătate urmează că, revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate

de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate.

Din textul cererii de revizuire, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată că revizuentul solicită revizuirea deciziei din

07 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție, invocând temei de revizuire art. 449 lit. h)

din Codul de procedură civilă.

Din sensul art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, rezultă că revizuirea se

declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o

hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare

a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin

anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Instanța de revizuire relevă că revizuirea este definită ca fiind acea cale de atac

prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești

irevocabile și reluarea judecării cauzei cu respectarea principiilor fundamentale ale unui

proces echitabil.

A se reține că unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este

principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter alia, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi

pusă în discuție. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Competența instanțelor de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii

diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de

la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor

circumstanțe esențiale și convingătoare (Brumărescu v. România,

nr. 28342/95, § 61-62 și Roșca v. Moldova, nr.6267/02, §24-25, Riabîh v. Rusia, § 52).

4

Curtea Supremă de Justiție menționează că principiul enunțat exclude

posibilitatea ca părțile, având scopul de a redeschide noi proceduri judiciare referitoare

la aceeași problemă și de a obține o reanalizare a cauzei, respectiv o nouă hotărâre în

privința sa, să transforme reexaminarea cauzei într-un control judiciar deghizat.

Conturat astfel, principiul securității juridice presupune ca statul să depună

diligențe pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe și să interzică

redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la aceeași problemă. Prin prisma

principiilor menționate, se reține că principiile specificate nu se opun în totalitate

existenței procedurilor extraordinare prin readucerea în fața instanțelor a aspectelor

litigioase deja soluționate, însă necesitatea respectării principiului siguranței circuitului

civil – care este unul din aspectele esențiale ale principiului preeminenței dreptului într-

o societate democratică – cere ca folosirea acestora în materie civilă să îmbrace un

caracter excepțional în ceea ce privește termenul în care pot fi promovate, motivele de

admisibilitate, precum și părțile care au dreptul la acțiune.

Curtea menționează că legislația procesuală reglementează mecanisme ce acordă

posibilitatea desființării hotărârilor judecătorești irevocabile în cazul în care urmează a

fi corectate erorile judiciare și omisiunile justiției.

În special, revizuirea fiind o cale de retractare, și nu de reformare a hotărârii, în

cadrul acesteia, în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege, are loc redeschiderea

procesului.

Urmând raționamentele Curții Europene, Curtea acceptă că o hotărâre

judecătorească definitivă și irevocabilă se bucură de autoritatea lucrului judecat, astfel

încât un litigiu soluționat nu mai poate, de principiu, să formeze obiectul unui nou

proces, cu același obiect, aceeași cauză și între aceleași părți.

Totodată, Curtea subliniază că problema esențială în reglementarea corectă a

căilor de atac extraordinare constă în găsirea unor „ipoteze de mijloc”, care să împace

ambele cerințe, pe de o parte, principiul autorității de lucru judecat și, pe de altă parte,

necesitatea pronunțării unei hotărâri judecătorești legale și întemeiate. Așadar, este

necesară identificarea unor ipoteze egale, care să asigure respectarea dreptului la un

proces echitabil și a principiului securității raporturilor juridice.

Referitor la temeiul prevăzut de art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă

invocat de către societatea revizuentă, instanța de revizuire menționează că doar

existența unei constatări a Curții Europene a Drepturilor Omului privind încălcarea unui

drept sau a unei libertăți fundamentale ale omului, în pricina a cărei act judecătoresc se

solicită a fi revizuit, constituie drept temei de admitere a cererii de revizuire.

Astfel, în conformitate cu aceste prevederi legale, revizuirea poate fi declarată în

cazul în care, după rămânerea hotărârii irevocabile, Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a constatat printr-o hotărâre o încălcare a drepturilor sau libertăților

fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii

pronunțate de o instanță de judecată națională.

Ca urmare, verificând temeinicia motivelor de revizuire invocate, instanța de

revizuire consideră că acestea nu pot fi reținute și nu pot servi ca temei de revizuire a

hotărârii contestate în sensul art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, din motiv că

revizuenta nu a prezentat probe ce ar confirma existența unei hotărâri definitive a Curții

Europene a Drepturilor Omului prin care să fie stabilit faptul că în cadrul examinării

5

recursului declarat împotriva încheierii din 07 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

acesteia i-ar fi fost încălcate drepturile prevăzute de Convenția Europeană.

Deci, cu certitudine s-a stabilit că simpla referire la jurisprudența Curții Europene

a Drepturilor Omului nu poate suplini lipsa unei argumentări logico-juridice a cererii

de revizuire, care în mod imperativ urma să fie expusă în cererea de revizuire.

Mai mult, instanța de revizuire respinge ca fiind declarative, nefondate și lipsite

de suport juridic criticile revizuentului precum că actul judecătoresc emis încalcă

dreptul Companiei „Intact Asigurări Generale” Societate pe Acțiuni de acces la tribunal

prevăzut de art. 6 § 1 al CEDO, deoarece instanțele naționale, nu au examinat în concret

cererea privind suspendarea normelor contestate din Regulamentul privind rezervele

tehnice de asigurare, aprobat prin hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare

nr. 1/5 din 11 ianuarie 2011, până la soluționarea în fond a litigiului, argumentând că

prin interpretarea normelor din Codul administrativ, actele normative emise de către

autoritățile publice, care se supun controlului de legalitate, nu pot fi suspendate prin

aplicarea instituției ordonanței provizorii. Tot aici, instanța de revizuire menționează că

neadmiterea cererii privind suspendarea normelor contestate din Regulamentul enunțat,

nu echivalează cu neexaminarea cererii propriu-zise, din care considerent alegațiile

revizuentului nu pot fi reține ca întemeiate.

Așa fiind, având în vedere faptul că motivele invocate în cererea de revizuire nu

se încadrează în temeiurile art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. 195 din Codul administrativ,

art. 449 lit. h), art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Compania

„Intact Asigurări Generale” Societate pe Acțiuni, reprezentată de avocatul Victor

Furnică, împotriva deciziei din 07 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Compania „Intact

Asigurări Generale” Societate pe Acțiuni împotriva Comisiei Naționale a Pieței

Financiare, persoană terță Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, cu privire la

anularea parțială a actului normativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

6