3ra-515/22 — anularea actului administrativ

3ra-515/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-515/22

2-18153765-01-3ra-10052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan. V. Negru și Gr.

Dașchevici)

D E C I Z I E

9 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca - Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursul depus de Primarul general al

municipiului Chișinău,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Amirova Nina

(succesori în drepturi Budac Denis, Trifan Marin) împotriva Primarului general

al municipiului Chișinău, persoane terțe Maslova Tamara, Rudenco Angela,

Ionașcu Aliona, Chirița Ecaterina, Pîslăraș Victoria, Plugaru Olesea, Cuzmincov

Ecaterina, privind anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La originea cauzei se află acțiunea depusă la 13 noiembrie 2017 de către

Amirova Nina împotriva Primarului general al municipiului Chișinău, prin care

a solicitat anularea dispoziției nr. 865-d din 20 septembrie 2017 „cu privire la

sistarea lucrărilor de construire neautorizate de pe terenul cu nr. cadastral

xxxxxxxxxxxx din bd. Moscova”.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin dispoziția nr. 865-d din

20 septembrie 2017, Primarul General Interimar Nistor Grozavu a dispus sistarea

lucrărilor de construire neautorizate executate pe terenul cu nr. cadastral

xxxxxxxxxxxx din bd. Moscova, până la elucidarea circumstanțelor asupra

cazului dat și aplanarea litigiului cu locatarii.

Cererea sa prealabilă prin care a solicitat abrogarea dispoziției nr.865-d din

20 septembrie 2017 nu a fost soluționată în termenul legal de 30 zile, astfel încât

s-a adresat cu prezenta acțiune.

1

A arătat că a respectat întocmai prevederile autorizației de construire nr.

306-c/16 din 11 noiembrie 2016 prin care i-a fost autorizată efectuarea lucrărilor

de construire a unui centru comercial cu nivelul pe verticală D+P+2E în mun.

Chișinău, sectorul Râșcani, bd. Moscova, începând cu data de 10 mai 2017

lucrările de construcție.

Dezvoltând considerentele cererii, reclamanta a arătat că valabilitatea

autorizației de construire nr. 306-c/16 din 11 noiembrie 2016 nu a fost contestată

în ordinea stabilită, respectiv acest act administrativ este valabil și produce efecte

juridice, iar Dispoziția nr. 865 din 20 septembrie 2017 „Cu privire la sistarea

lucrărilor de construire neautorizate de pe terenul cu nr. cadastral xxxxxxxxxxxx

din bd. Moscova” nu poate suspenda valabilitatea autorizației emisă în mod

legal. Or, împuternicirea de sistare a lucrărilor de construire о deține Inspecția

de stat în construcții și nicidecum Primarul general.

În drept, a invocat prevederile art. 14, 17, 21, 26 Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, art. 6, 7, 166, 174, 175 Cod

procedură civilă.

A solicitat anularea dispoziției nr. 865-d din 20 septembrie 2017 „cu privire

la sistarea lucrărilor de construire neautorizate de pe terenul cu nr. cadastral

xxxxxxxxxxxx din bd. Moscova”.

Prin hotărârea din 19 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

a fost admisă acțiunea de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Amirova Nina (succesori în drepturi Budac

Denis, Trifan Marin) împotriva Primarului general al municipiului Chișinău,

persoane terțe Maslova Tamara, Rudenco Angela, Ionașcu Aliona, Chirița

Ecaterina, Pîslăraș Victoria, Plugaru Olesea, Cuzmincov Ecaterina, privind

anularea actului administrativ.

S-a anulat dispoziția nr. 865-d din 20 septembrie 2017, emisă de Primarul

general interimar al municipiului Chișinău ,,cu privire la sistarea lucrărilor de

construire neautorizate de pe terenul cu nr. cadastral xxxxxxxxxxxx din bd.

Moscova".

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 12 mai 2020, Primarul

general al municipiului Chișinău a depus, împreună cu apelul, și motivarea

apelului asupra hotărârii din 19 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani.

În temeiul Dispoziției nr. 1 din 18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii pein care s-a dispus suspendarea, pe toată durata stării

de urgență instituite potrivit Hotărîrii Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020, a

tuturor termenelor de prescripție și de decădere de orice fel, instanța de apel a

constatat că apelul declarat de Primăria municipiului Chișinău, la data de 12 mai

2020, a fost depus în interiorul termenului legal.

Prin decizia din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Primarul general al municipiului Chișinău.

La 30 noiembrie 2021, Primarul general al municipiului Chișinău a declarat

recurs împotriva deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

82, vol. II), iar la 21 martie 2022 a prezentat motivarea recursului (f.d. 118).

2

În susținerea recursului, a invocat dezacordul său cu soluția instanței de

apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală.

Reiterând motivele de fapt și de drept invocate în ordine de apel, a invederat

că emiterea dispoziției contestate reprezintă în sine dreptul autorității publice de

exercitare a dreptului discreționar recunoscut de lege, în ordinea art. 137 Cod

administrativ, respectându-se întocmai cerințele de bună-credință în limitele

legal stabilite, precum și scopul pentru care a fost atribuit acest drept, adică

aplanarea conflictului apărut cu vecinii, or emiterea unui act administrativ și

ulterior aplicabilitatea acestuia trebuie să fie realizate fără a leza interesele

terțelor persoane.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel cu emiterea unei noi decizii, prin care cererea de chemare în judecată să fie

respinsă integral.

În argumentarea cererii de recurs, recurentul a invocat că decizia recurată a

fost adoptată cu încălcarea normelor de drept material, iar la examinarea cauzei

instanța nu a determinat circumstanțele reale, a adat o calificare greșită raportului

material litigios, greșit a soluționat conflictul dintre normele cuprinse în diferite

acte normative și respectiv greșit a interpretat legea și analogia ei.

Efectuând controlul judiciar al deciziei contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs și a materialelor cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, prin

Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ. În

conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, acesta a intrat în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile

de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a codului se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a codului, conform prevederilor

acestuia. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în

vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În speță, procedura contenciosului administrativ a fost inițiată la 2

octombrie 2017 și se referă la o activitate administrativă inițiată până la 1 aprilie

2019, respectiv, cu referire la procedură, se vor aplica dispozițiile Codului

administrativ, iar în partea fondului, urmează a fi aplicate prevederile legale în

vigoare la momentul emiterii actelor administrative care se contestă, și anume

ale Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la

1 aprilie 2019).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate

cu recurs.

3

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul

se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 16 noiembrie

martie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele

cauzei (f.d. 112, vol. II). Astfel, recursul și motivarea acestuia depuse la 30

noiembrie 2021 și, respectiv, 21 martie 2022, sunt în termen.

La etapa examinării procedurii de admisibilitate a recursului, prin prisma

articolului 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a verificat dacă

actul judecătoresc de dispoziție recurat poate constitui obiectul recursului, dacă

cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta

nu a fost depusă în mod repetat, dacă a fost declarată în termen și dacă cererea

de recurs corespunde cerințelor stabilite la art. 244, alin.(2), art. 233, alin.(1) și

(2) și art. 234, alin. (2) din Codul administrativ.

La caz, obiectul prezentului recurs se referă la decizia din data de 16

noiembrie 2021, emisă ca instanță de apel, care intră în categoria de acte

specificate în articolul 244, alin. (1) din Codul administrativ. Cererea de recurs

este depusă și semnată de către reprezentantul recurentului, Alina Tofan, care

este împuternicit în baza procurii întocmite la data de 5 ianuarie 2022.

Prin încheierea din 6 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus

de Prmarul general al mun. Chișinău împotriva deciziei din 16 noiembrie 2021

a Curții de Apel Chișinău s-a numit spre examinare în fond, în complet de cinci

judecători.

La 10 mai 2022, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă intimații nu și-au

valorificat acest drept procedural.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. În speță,

completul specializat nu a considerat oportun de a cita participanții la proces și

reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate

în recurs, deoarece criticele recurentei au fost expuse cu suficientă claritate, iar

intimații prin referință și-au expus opinia sa asupra temeiniciei recursului.

Verificând argumentele invocate în recurs, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la

concluzia de a admite recursul înaintat și a casa decizia din 16 noiembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel,

din considerentele ce succed.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează, la alin. (1), lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

4

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție

finală pe caz.

În interpretarea art. 244, alin. (2), coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194 din Codul administrativ, (1) în

procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a

recursurilor împotriva încheierilor judecătorești, se soluționează din oficiu

probleme de fapt și de drept. (2) În procedura de examinare a cererilor de recurs,

hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței

greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În speță, completul specializat reține că, prin dispoziția nr. 865-d din 20

septembrie 2017, Primarul General Interimar Nistor Grozavu a dispus sistarea

lucrărilor de construire neautorizate executate pe terenul cu nr. cadastral

xxxxxxxxxxxx din bd. Moscova, până la elucidarea circumstanțelor asupra

cazului dat și aplanarea litigiului cu locatarii.

La 20 septembrie 2017, reclamanta s-a adresat cu cerere prealabilă

autorității publice pârâte, prin care a solicitat abrogarea dispoziției nr. 865-d din

20 septembrie 2017. Cererea sa nu a fost soluționată în termenul legal de 30 zile.

La 13 noiembrie 2017, Amirova Nina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primarului general al municipiului Chișinău, prin care a solicitat

anularea dispoziției nr. 865-d din 20 septembrie 2017 „cu privire la sistarea

lucrărilor de construire neautorizate de pe terenul cu nr. cadastral xxxxxxxxxxxx

din bd. Moscova”.

Prin hotărârea din 19 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

a fost admisă acțiunea de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Amirova Nina (succesori în drepturi Budac

Denis, Trifan Marin) împotriva Primarului general al municipiului Chișinău,

persoane terțe Maslova Tamara, Rudenco Angela, Ionașcu Aliona, Chirița

Ecaterina, Pîslăraș Victoria, Plugaru Olesea, Cuzmincov Ecaterina, privind

anularea actului administrativ.

S-a anulat dispoziția nr. 865-d din 20 septembrie 2017, emisă de Primarul

general interimar al municipiului Chișinău ,,cu privire la sistarea lucrărilor de

construire neautorizate de pe terenul cu nr. cadastral xxxxxxxxxxxx din bd.

Moscova".

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, Primarul general al

municipiului Chișinău a contestat-o cu apel.

5

Prin decizia din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Primarul general al municipiului Chișinău.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de

drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu

circumstanțele cauzei, a reținut ca fiind întemeiată și legală soluția instanței de

fond referitoare la temeinicia acțiunii, având în vedere că, la caz, sunt aplicabile,

inter alia, prevederile pct. 4-6, pct. 27 lit. b) din Regulamentul privind modul de

exercitare a controlului de stat al calității în construcții aprobat prin Hotărîrea

Guvernului nr. 360 din 25 iunie 1996 (în vigoare la data emiterii actului

administrativ contestat), care stipulează că, în cazul în care în urma controlului

au fost depistate încălcări ale legislației în construcții, executarea lucrărilor cu

abateri de la documentația de proiect, sau cerințele normativelor în vigoare,

producerea și livrarea materialelor și articolelor pentru construcții, care nu

corespund cerințelor standardelor, inspectorul, responsabil de control, ia decizia

de aplicare a măsurilor de lichidare a neconformităților depistate, care pot fi

următoarele: b) sistarea lucrărilor de construcții executate cu abateri de la

documentația de proiect sau cerințele normativelor în vigoare.

Raportând normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de control

judiciar a stabilit că dispoziția nr. 865-d din 20 septembrie 2017 ”Cu privire la

sistarea lucrărilor de construire neautorizate de pe terenul cu nr. cadastral

xxxxxxxxxxxx din bd. Moscova” emisă de Primarul general interimar,

contravine prevederilor legislației în vigoare. Or, la caz, Primarul general

interimar în eventualitatea constatării încălcărilor legislației la lucrările de

construcție admise de Amirova Nina, pentru înlăturarea sau curmarea acestora,

urma să sesizeze organele de drept competente, răspunzătoare de domeniul

respectiv, care la acel moment era Inspecția de Stat în Construcții.

Urmare a constatărilor detaliate supra vis-a-vis de circumstanțele faptice

ale cazului dedus judecării în ordine de apel, instanța de apel a concluzionat că

argumentele expuse de către Primarul general al municipiului Chișinău în

cererea de apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar instanța de fond, reieșind

din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt

și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată, în

corespundere cu art. 130 Cod procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție constată că, la caz, nu poate fi reținută poziția

instanței de apel care, în decizia emisă, s-a bazat doar pe prevederile Legii

privind competența Inspecției de Stat în Construcții și nu a soluționat cauza sub

toate aspectele de fapt și de drept.

Or, așa cum este specificat mai sus, instanța s-a expus doar vizavi de

competența de a sista lucrările de construcții executate cu abateri de la

documentația de proiect sau cerințele normativelor în vigoare, fără a se expune

pe fond cu privire la motivul invocat în actul administrativ contestat prvitor la

executarea liucrărilor de construcție în lipsa autorizației de contruire valabile.

În virtutea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV

din 10 februarie 2000 instanța de recurs reține:

6

Articolul 1. Scopul contenciosului administrativ

(1) Contenciosul administrativ ca instituție juridică are drept scop

contracararea abuzurilor și exceselor de putere ale autorităților publice,

apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea activității autorităților

publice, asigurarea ordinii de drept.

(2) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său,

recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau

prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de

contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului,

recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Articolul 3. Obiectul acțiunii în contenciosul administrativ

(1) Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele

administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un

drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de:

a) autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei

legi;

b) subdiviziunile autorităților publice;

c) funcționarii din structurile specificate la lit.a) și b).

(2) Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut

de lege.

Articolul 5. Subiecții cu drept de sesizare în contenciosul administrativ

Subiecți cu drept de sesizare în contenciosul administrativ sînt:

a) persoana, inclusiv funcționarul public, militarul, persoana cu statut

militar, care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de

către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri – în condițiile art.14 al prezentei legi;

Colegiul reține că, în temeiul art. 26 alin. (1) al Legii contenciosului

administrative (în vigoare până la 01 aprilie 2019), actul administrativ contestat

poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care:

a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii;

b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței;

c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

În conformitate cu art. 29 alin. (1) lit. t) al Legii privind administrația

publică locală nr. 436 din 28.12.2006, pornind de la domeniile de activitate ale

autorităților administrației publice locale de nivelul întîi, stabilite la art. 4 alin.

(1) din Legea privind descentralizarea administrativă, primarul exercită în

teritoriul administrat următoarele atribuții de bază: constată încălcările

legislației în vigoare comise de persoane fizice și juridice în teritoriul

administrat, ia măsuri pentru înlăturarea sau curmarea acestora și, după caz,

sesizează organele de drept, acestea fiind obligate să reacționeze cu

promptitudine, în condițiile legii, la solicitările primarului.

Raportând normele legale enunțate la circumstanșele cauzei, instanța de

apel urma să cerceteze starea de fapt din oficiu și să dea apreciere tuturor

aspectelor indicate în dispoziția nr. 865-d din 20 septembrie 2017 „cu privire la

sistarea lucrărilor de construire neautorizate de pe terenul cu nr. cadastral

7

xxxxxxxxxxxx din bd. Moscova”, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici

de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În speță însă, din conținutul actului judecătoresc supus recursului, rezultă

că instanța de apel nu a argumentat cursul logic al soluției, nu a reflectat

motivele aprecierii sale exlusiv a aspectelor privind competența, și nu a

examinat fondul cauzei deduse judecății.

Ținând cont de împrejurările menționate în coraport cu normele

enumerate, se conchide că, la caz, instanța de apel nu a apreciat corect probele

administrate și nu a aplicat just normele de drept material și de procedură, or,

concluziile instanței de apel contravin rigorilor instituite de cadrul normativ

suscitat și îngrădesc dreptul recurentului la instanță garantat de art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

În consecință, această circumstanță este apreciată de către completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție drept o eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către

instanța de recurs. Iar argumentele expuse în cererea de recurs sunt pertinente

și urmează a fi luate în considerație la emiterea deciziei.

Instanța de recurs ține să menționeze că dreptul la un proces echitabil

garantat de art. 6 § 1 CEDO impune existența unei căi judiciare efective care

să permită revendicarea drepturilor civile [Běleš și alții împotriva Republicii

Cehe, pct. 49; NaïtLiman împotriva Elveției (MC), pct. 112].

Totodată, garanțiile implicite ale art. 6 § 1 includ obligația de a motiva

hotărârile judecătorești (H. împotriva Belgiei, pct. 53). O decizie motivată

permite părților să demonstreze că a fost audiată în mod real cauza lor.

Deși o instanță internă dispune de o anumită marjă de apreciere în alegerea

argumentelor și admiterea probelor, aceasta trebuie să-și justifice activitățile,

precizând motivarea deciziilor sale (Suominen împotriva Finlandei, pct. 36;

Carmel Saliba împotriva Maltei, pct. 79).

Astfel, trebuie examinate: argumentele principale ale reclamantului

(Buzescu împotriva României, pct. 67; Donadzé împotriva Georgiei, pct. 35);

motivele care vizează respectarea drepturilor și libertăților garantate de

Convenție sau Protocoalele sale: instanțele naționale trebuie le să examineze

cu rigoare și atenție deosebite (Fabris împotriva Franței (MC), pct. 72 in fine;

Wagner și J.M.W.L. împotriva Luxemburgului, pct. 96).

În plus, respingând un apel, instanța de apel poate, în principiu, să se

limiteze la a-și însuși motivele hotărârii instanței de grad inferior [García Ruiz

împotriva Spaniei (MC), pct. 26; a se vedea a contrario Tatichvili împotriva

Rusiei, pct. 62]. Cu toate acestea, noțiunea de proces echitabil impune ca o

instanță internă care și-a motivat decizia pe scurt - fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță de grad inferior sau altfel - să fi examinat totuși în mod

real chestiunile esențiale supuse atenției sale și să nu se fi mulțumit să confirme

pur și simplu concluziile unei instanțe de grad inferior (Helle împotriva

Finlandei, pct. 60). Această cerință este cu atât mai importantă atunci când o

parte nu a putut să-și susțină oral cauza în cadrul procedurii interne (ibidem).

8

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea

erorii instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă,

nefiind posibilă administrarea de noi probe în recurs, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Primarul general al

municipiului Chișinău, de a casa decizia din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău și de a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în

alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Primarul general al municipiului Chișinău.

Se casează decizia din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, emisă

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Amirova Nina

(succesori în drepturi Budac Denis, Trifan Marin) împotriva Primarului general

al municipiului Chișinău, persoane terțe Maslova Tamara, Rudenco Angela,

Ionașcu Aliona, Chirița Ecaterina, Pîslăraș Victoria, Plugaru Olesea, Cuzmincov

Ecaterina, privind anularea actului administrativ, cu remiterea cauzei la

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Aliona Miron

Nicolae Craiu

9