2r-482/22 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- temeiurile restituirii cererii de apel, repunerea în termenul de apel
2r-482/22 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.2r-482/22
2-20061100-01-2r-11102022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Sandu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.I. Dutca, D, Băbălău, N. Budăi)
DECIZIE
09 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței , judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Mariana Pitic
Galina Stratulat
examinând recursul declarat de Sergiu Stârcea,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea
Municipală de Gestionare a Fondului Locativ NR. 3 din mun.Chișinău, în procedura
falimentului, împotriva Marianei Stârcea, Gheorghe Stârcea, Sergiu Stârcea și
Margaritei Stârcea cu privire la încasarea datoriei,
împotriva încheierii din 08 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins cererea depusă de Sergiu Stârcea cu privire la repunerea în termenul
de declarare a apelului și s-a restituit apelul declarat de Sergiu Stârcea,
c o n s t a t ă:
La 05 iunie 2020, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ
nr. 3 din mun.Chișinău, în procedura falimentului, (în continuare Î.M.G.F.L. NR.3
din Chișinău, în procedura falimentului), reprezentată de lichidatorul Oleg Muntean,
a depus cerere de chemare în judecată împotriva Marianei Stârcea, Gheorghe
Stârcea, Sergiu Stârcea și Margaritei Stârcea, solicitând încasarea, în mod solidar, a
datoriei pentru consumul serviciilor comunale (energia termică) în mărime de
102934,09 lei, pentru perioada 01 aprilie 2013-01 mai 2020.
Prin hotărârea din 16 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
perceput, în mod solidar, de la Mariana Stârcea, Gheorghe Stârcea, Sergiu Stârcea
și Margarita Stârcea în beneficiul Î.M.G.F.L. NR.3 din Chișinău, în procedura
falimentului, datoria pentru întreținerea locuinței, pentru perioada 01 aprilie 2013-
01 mai 2020, în sumă de 102934,09 lei și cheltuielile de judecată privind citarea
publică în mărime de 200 de lei, în total suma de 103134,09 lei; s-a perceput, în mod
solidar, de la Mariana Stârcea, Gheorghe Stârcea, Sergiu Stârcea și Margarita
Stârcea în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 3088,02 lei.
La data de 23 iunie 2022, Sergiu Stârcea a depus cerere de apel împotriva
hotărârii din 16 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând
repunerea în termen, anularea integrală a hotărârii primei instanțe și efectele
acesteia.
Prin încheierea din 08 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
cererea depusă de Sergiu Stârcea cu privire la repunerea în termenul legal a apelului
1
declarat împotriva hotărârii din 16 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
și s-a restituit, ca fiind depus în afara termenului legal, apelul declarat de Sergiu
Stârcea împotriva hotărârii din 16 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
La 26 septembrie 2022, Sergiu Stârcea a depus cerere de recurs împotriva
încheierii din 08 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând repunerea în
termenul de judecare a cererii, anularea integrală a hotărârii primei instanței și a
încheierii instanței de apel din 08 septembrie 2022 și a efectelor acestora,
respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind nefondată cu încasarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului s-a invocat că, până la data 15 mai 2022, atât el, cât și
Mariana Stârcea, Gheorghe Stârcea și Margarita Stârcea nu au fost citați, înștiințați
despre faptul că ar figura în procesul intentat la cererea Î.M.G.F.L. NR.3 din
Chișinău, prin care a pretins încasarea unei sume bănești în contul serviciilor
comunale, de care, în fapt, nu au beneficiat. Drept urmare a depunerii cererii, a luat
cunoștință de materialele cauzei. Î.M.G.F.L. NR.3 din Chișinău cu rea-credință a
informat instanța despre faptul că nu cunoaște locul aflării pretinșilor debitori,
deoarece, în fapt, administrația Î.M.G.F.L. NR.3 din Chișinău a fost informată în
repetate rânduri despre faptul că toți membrii familiei, care figurează în litigiul dat,
se află peste hotarele țării, unde sunt stabiliți cu traiul și activitatea încă din anul
2011, fiind lăsate numerele de contact și adresa din Marea Britanie. Din același an,
apartamentul a fost închis, fiind debranșat de la agentul termic, apei calde menajeră,
fiind aplicat sigiliu la contor, după ce a fost sistată furnizarea. Debranșarea a fost
efectuată pentru a preveni incidentele, eventualele avarieri în lipsa locatarilor, despre
ce a fost informat Î.M.G.F.L. NR.3 din Chișinău, chiar reprezentantul lor a aplicat
sigiliul. Debranșarea a fost efectuată prin decuplarea totală a caloriferelor de la
conductorul central prin sudarea ieșirii și intrării de apă din sistemul centralizat fără
a fi perturbată funcționalitatea normală. Vizitele la apartament se efectuau de către
proprietari ocazional și pentru perioade scurte. Apartamentul este conectat la
sistemul centralizat de gaz și energie electrică cu ajutorul căruia se efectua încălzirea
apei pentru necesități casnice în intervalele scurte de vizită. Din anul 2015, în
apartament a început un proces de reparație capitală, în rezultatul căruia în anul 2017
a fost obținut avizul de la SRL „Chișinău-Gaz” pentru conectarea coloanei de
încălzire autonomă. Sigiliul de la contorul de apă caldă este intact. Tot în anul 2017
a avut loc o discuție cu administrația Î.M.G.F.L. NR.3 din Chișinău, când a achitat
niște servicii adiacente și a solicitat recalculul sumelor pretinse pentru agentul
termic, deoarece efectiv nu s-a prestat, acesta fiind aplicat în baza unor normative
care nu sunt relevante și nu corespund prestației efective. Referitor la apa caldă a
pretins plata conform datelor contorului, care încă este sigilat. Situația creată arată
că, de către administrația Î.M.G.F.L. NR.3 din Chișinău nu s-a efectuat nicio acțiune
în registrul de evidență și au introdus informația incorect până la preluarea acesteia
de către administratorul insolvabilității.
Recurentul a susținut că, pretenția Î.M.G.F.L. NR.3 din Chișinău este nefondată
și necorespunzătoare faptelor obiective din care ar putea decurge obligațiile de plată
conform art. 776 Cod civil, deoarece pentru a fi posibilă nașterea obligației de plată,
este necesar furnizarea serviciului, care, la caz, lipsește. Cererea de chemare în
judecată a fost înaintată cu încălcarea termenului de prescripție și a fost indusă în
eroare instanța prin afirmația că nu este cunoscut motivul neprezentării proprietarilor
2
în instanța de judecată și nici motivul din care aceștia nu recepționează citațiile.
Pretenția este în contradicție cu art.858 Cod civil, pretinzând o prestație nedatorată
prin nefurnizarea efectivă a acesteia și cunoscând cu certitudine că proprietarii
apartamentului nu sunt în țară, fiind cunoscută adresa temporară la care puteau fi
contactați, inclusiv prin intermediul telefoanelor mobile. Pretenția Î.M.G.F.L. NR.3
din Chișinău este în contradicție cu art. 391, 406 alin. (1), (2) Cod civil, având în
vedere perioada indicată, în situația în care a fost solicitată plata chiar și după
conectoarea coloanei de gaz autonomă cu avizul acestora datat din 2017, fapt ce
suplimentar atestă rea-credința, fiind neglijate prevederile anexei nr. 4 la
Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002.
Recurentul a precizat că, despre existența litigiului nu au fost informați până la
momentul recepționării actului, acesta fiind desfășurat în lipsa pârâților. Hotărârea
judecătorească a fost emisă cu încălcare dreptului la apărare, din motivul necitării
legale, încălcându-se principiul de acces la justiție, opozabilitate, legalitate și de
acțiune cu bună-credință. În lipsa temeiului legal, instanța de judecată a admis
acțiunea prin aprecierea probelor prezentate de către reclamant, care cu rea-credință
a prezentat doar parțial și selectiv, inducând intenționat în eroare instanța. De la
momentul comunicării actelor judecătorești, a încercat a combate fondul cauzei,
despre care nu a știut anterior, în pofida faptului că, se afla la adresa indicată de o
perioadă îndelungată în care nu a primit nicio citație și nici macar un apel telefonic,
fapt, care în opinia sa, indică la simularea unui proces de judecată, fiind plasat în
fața faptului împlinit fără drept de a se apară.
Motivul instanței de apel la respingerea cererii, s-a bazat pe avizul de recepție
a citației din 18 iunie 2020 (f.d.39), care însă este un fals sau insinuare de rea-
credință, deoarece e semnat cu numele „SÎRBU”, însă semnătura data nu aparține
niciunui dintre codebitorii citați, ceea ce nu poate și nu trebuie folosit drept unicul
argument în respectarea procedurii de citare. Celelalte scrisori de citare, precum
reiese din aspectele reținute în materialele cauzei, au fost restituite cu titlu
„nereclamat”. Astfel, a invocat încălcarea prevederilor art. 100 -105, art.424 - 426
Cod de procedură civilă, necomunicarea actelor de procedură și art. 118 Cod de
procedură civilă, neprezentarea probelor care să justifice temeiul legal al pretenției.
Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatului Î.M.G.F.L.
NR.3 din Chișinău la 11 octombrie 2022, conform scrisorii (f.d.170) și a fost
recepționată la 17 octombrie 2022, conform avizului de recepție (f.d.172).
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Instanța de apel a adoptat încheierea contestată în data de 08 septembrie 2022,
iar cererea de recurs a fost depusă la 26 septembrie 2022.
Materialele cauzei atestă expedierea copiei încheierii contestate către
participanții la proces la 13 septembrie 2022, conform scrisorii (f.d.162), iar însuși
recurentul a recepționat încheierea instanței de apel la 13 septembrie 2022, conform
recipisei (f.d.161). Astfel, recursul este declarat în termen.
Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat prin prisma argumentelor
invocate și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge
3
recursul declarat de Sergiu Stârcea și va menține încheierea contestată, din
următoarele motive.
În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza
copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la
recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
În temeiul art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce
examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să
mențină încheierea.
Colegiul relevă că, dispozitivul hotărârii primei instanțe, în cauza civilă, la
cererea de chemare în judecată depusă de Î.M.G.F.L. NR. 3 din mun.Chișinău, în
procedura falimentului, împotriva Marianei Stârcea, Gheorghe Stârcea, Sergiu
Stârcea și Margaritei Stârcea cu privire la încasarea datoriei, a fost pronunțat la data
de 16 mai 2022 (f.d.105).
Hotărârea din 16 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost
contestată cu apel de către Sergiu Stârcea, la data de 23 iunie 2022, depunând în
acest sens cererea (f.d.109-111).
În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este
intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța
(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței
trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de
acte.
Art. 113 Cod de procedură civilă prevede că, dreptul de a efectua actul de
procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de
instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din
dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
Corelând normele de drept procedural citate cu situația de fapt, Colegiul
apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de apel privind respingerea cererii cu
privire la repunerea în termenul de apel împotriva hotărârii din 16 mai 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu restituirea cererii de apel, din motivele ce
succed.
Colegiul învederează că, în temeiul art. 362 alin. (1), (3) Cod de procedură
civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel
se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.
În conformitate cu art. 116 alin. (1), (3), (4) Cod de procedură civilă, persoanele
care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură
pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se
anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie
efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea,
să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu poate fi
dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de
împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia
să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.
Instanța de apel, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, prin
încheierea din 08 septembrie 2022, a respins cererea depusă de Sergiu Stârcea cu
privire la repunerea în termenul legal a apelului declarat împotriva hotărârii din 16
4
mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a restituit, ca fiind depus în afara
termenului legal, apelul declarat de Sergiu Stârcea împotriva hotărârii din 16 mai
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.156-160).
În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de
apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului
legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să
efectueze repunerea în termen.
La caz, Colegiul reiterează că, dispozitivul hotărârii judecătorești a fost
pronunțat la 16 mai 2022 (f.d.105), însă cererea de apel a fost depusă de către Sergiu
Stârcea, la data de 23 iunie 2022 (f.d.109-111).
Având în vedere prevederile art. 362 alin.(1) Cod de procedură civilă, conform
cărora termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii judecătorești, Colegiul reține constatarea instanței de apel
precum că cele invocate de apelant nu dovedesc imposibilitatea depunerii cererii de
apel în termenul prevăzut de lege și astfel nu constituie temei de repunere în termenul
de declarare a apelului.
În acest sens instanța de apel a punctat că, din materialele cauzei rezultă că
Sergiu Stârcea a cunoscut despre litigiul aflat pe rolul instanței și nu a întreprins
anumite măsuri în prezentarea poziției pe marginea litigiului, având în vedere că,
pârâții au recepționat copia cererii de chemare în judecată la data de 18 iunie 2020,
conform avizului de recepție (f.d.39).
Prin prisma criticilor recurentului precum că nu a cunoscut despre existența
litigiului examinat, având în vedere aflarea pârâților peste hotarele țării, precum că,
nici semnătura de pe avizul de recepție reținut de instanța de apel nu le aparține,
pretinzând a fi un fals, Colegiul relevă că, aceste împrejurări nu justifică omiterea
termenului de contestatare cu apel a hotărârii primei instanțe.
În această ordine de idei, Colegiul apreciază ca fiind justificat argumentul
instanței de apel precum că, prima instanță a întreprins acțiunile prevăzute de lege
în vederea înștiințării pârâților, or, prin citația datată cu 10 iunie 2020, recepționată
de pârâți la data de 18 iunie 2020, conform avizului de recepție (f.d.39), se atestă
înștiințarea pârâților despre examinarea litigiului dat, ședința de judecată fiind
stabilită pentru data de 06 octombrie 2020 ora 10:00 (f.d.38).
Or, în conformitate cu art. 102 alin. (41) Cod de procedură civilă, participanții
la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea
actelor de procedură la o dată ulterioară.
Ulterior, trimiterile poștale prin care pârâții erau înștiințați despre ședințele de
judecată se restituiau instanței ca fiind nereclamate.
Colegiul reiterează că, cererea de chemare în judecată de către Î.M.G.F.L. NR.
3 din mun.Chișinău a fost înregistrată la data de 05 iunie 2020 (f.d.2-3), prin
încheierea din 09 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost acceptată
cererea de chemare în judecată în procedură (f.d.37), iar dispozitivul hotărârii
judecătorești a fost pronunțat de prima instanță la data de 16 mai 2022 (f.d.105).
Alegația recurentului precum că semnătura nu le aparține și ar fi un fals nu este
probată, or, simpla invocare a unui astfel de argument, nu confirmă împrejurarea
pretinsă. De altfel, conform materialelor cauzei civile, cu calitatea procesuală de
pârâți apar patru persoane, însă la cererea de apel au fost anexate în copie doar
extrasele din pașaportul apelantului/recurentului, însă nu este exclusă aplicarea
5
semnăturii în avizul de recepție la 18 iunie 2020 de către unul dintre ceilalți membri
ai familiei. Mai mult, recurentul, ulterior inițierii procesului dat, periodic s-a aflat pe
teritoriul Republicii Moldova, aspect identificat din extrasele din pașaportul
recurentului (f.d.140-141).
În atare circumstanțe, Colegiul reiterează că, prima instanță a întreprins
măsurile prevăzute de legislația în vigoare, comunicând actele pârâților la adresa
acestora.
Subsecvent, instanța de apel întemeiat a respins solicitarea de repunere în
termenul de apel, având în vedere că, în ocurențele detaliate anterior, este evident că
recurentul a fost informat despre litigiul aflat pe rolul instanței de judecată, precum
și a avut posibilitatea de a beneficia de toate drepturile procedurale ce-i asigură
dreptul la un proces echitabil, inclusiv de a-și prezenta obiecțiile, contraargumentele
la poziția reclamantului, precum și dreptul de a contesta hotărârea primei instanțe în
termen.
Argumentul recurentului precum că, a aflat despre litigiul în cauză ca urmare a
depunerii cererii în cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, nu poate
justifica repunerea în termenul de apel, în situația în care cererea dată a fost
înregistrată la data de 15 iunie 2022 (f.d.107), fiind în interiorul termenului de apel.
Astfel, Colegiul reține justețea raționamentului instanței de apel precum că nu
sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 116 Cod de procedură civilă, în condițiile
în care nu este justificat argumentul că doar la data de 19 iunie 2022 a aflat despre
litigiul examinat.
Aici este de remarcat că prin impunerea unor termene limite în vederea
valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a
justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.
Legiuitorul prin stabilirea unui termen de declarare a apelului a urmărit:
asigurarea celerității procesului civil în întregime, în special luându-se în considerare
și fazele facultative ale procesului civil, cum ar fi executarea silită, apelul; stimularea
persoanelor care dispun de dreptul la apel de a-l valorifica într-un termen prevăzut
de lege; asigurarea stabilității raporturilor juridice constatate prin hotărârea primei
instanțe, întrucât acestea nu pot să rămână până la infinit sub amenințarea pronunțării
unei noi soluții; oferirea participanților la proces a unei perioade suficiente de a lua
cunoștință de materialele dosarului și de a formula motivarea cererii de apel.
În final, Colegiul apreciază ca fiind corectă soluția instanței de apel privind
respingerea cererii de repunere în termenul de apel, care a determinat restituirea
cererii de apel în temeiul art. 369 alin.(1) lit.b) Cod de procedură civilă, având în
vedere depunerea acesteia în afara termenului legal, or, instanța de apel a refuzat să
efectueze repunerea în termen.
Alegațiile părții recurente inserate în recurs nu și-au găsit confirmare și nu pot
fi reținute în casarea încheierii contestate, precum și în repunerea în termenul de
apel, deoarece omiterea termenului de declarare a apelului este imputabilă
apelantului/recurentului, care nu și-a exercitat drepturile procedurale în interiorul
termenului stabilit de legiuitor.
Alte argumente invocate de recurent vizează dezacordul acestuia cu hotărârea
primei instanțe, însă nu justifică casarea încheierii instanței de apel.
Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1
din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,
6
art. 20 al Constituției Republicii Moldova și art. 5 Cod de procedură civilă, promovat
și în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un remediu efectiv conform art.13
CEDO, Colegiul relevă că, circumstanțele relatate denotă că, recurentul și-a neglijat
posibilitatea de valorificare a drepturilor procedurale în termenul instituit de
legiuitor.
Din considerentele redate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul declarat cu
menținerea încheierii contestate.
În conformitate cu prevederile art. 424 alin.(2), art. 427 lit. a), art. 428 Cod de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Sergiu Stârcea.
Se menține încheierea din 08 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală
de Gestionare a Fondului Locativ NR. 3 din mun.Chișinău, în procedura
falimentului, împotriva Marianei Stârcea, Gheorghe Stârcea, Sergiu Stârcea și
Margaritei Stârcea cu privire la încasarea datoriei.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței ,
judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Mariana Pitic
Galina Stratulat
7