2r-19/22 — încasarea datoriei

2r-19/22 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.2r-19/22

2-19118016-01-2r-10012022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. C. Valah)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)

DECIZIE

02 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței , judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Liudmila Bostan, reprezentată de avocatul

Alexandr Podlesnov,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Municipală de Gestionare a Fondului Locativ „Nr. 14” din Chișinău, în procedura

falimentului, împotriva Olgăi Bostan, Liudmilei Bostan și Valentinei Margina

(Bostan) cu privire la încasarea datoriei,

împotriva încheierii din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea depusă de Liudmila Bostan, reprezentată de avocatul Alexandr

Podlesnov, cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului și s-a restituit

apelul înaintat de Liudmila Bostan, reprezentată de avocatul Alexandr Podlesnov,

c o n s t a t ă:

La 11 iulie 2019, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ

„Nr. 14” din Chișinău, în procedura falimentului, (în continuare ÎMGFL „Nr. 14”

din Chișinău, în procedura falimentului), prin intermediul lichidatorului Igor

Sacaliuc, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi Bostan, Liudmilei

Bostan și Valentinei Margina (Bostan), solicitând încasarea datoriei în mărime de

48284,58 de lei pentru consumul energiei termice (încălzire, apă caldă), neachitată

până la data de 01 iulie 2019.

Prin hotărârea din 21 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de ÎMGFL „Nr. 14” din Chișinău,

în procedura falimentului și s-a încasat solidar de la Olga Bostan, Liudmila Bostan

și Valentina Margina în beneficiul ÎMGFL „Nr. 14” din Chișinău datoria la energia

termică în mărime de 48284,58 de lei, neachitată în perioada până la 01 iulie 2019;

s-a încasat solidar de la Olga Bostan, Liudmila Bostan și Valentina Margina în

beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1448,53 de lei.

La 02 iulie 2021, Liudmila Bostan a depus cerere de apel, contrasemnată de

avocatul Alexandr Podlesnov, împotriva hotărârii din 21 septembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, repunerea în

1

termenul de apel, casarea hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei noi hotărâri de

respingere a cererii de chemare în judecată, încasarea cheltuielilor de judecată

constituite din taxa de stat în mărime de 1086, 40 de lei și pentru serviciile juridice

suma de 5000 de lei.

Prin încheierea din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea depusă de Liudmila Bostan, reprezentată de avocatul Alexandr Podlesnov,

cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului și s-a restituit apelul

declarat de Liudmila Bostan, reprezentată de avocatul Alexandr Podlesnov,

împotriva hotărârii din 21 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

din motiv că a fost înaintat în afara termenului legal, iar instanța a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

La 22 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.69) și ulterior în

original, la 24 noiembrie 2021, Liudmila Bostan, reprezentată de avocatul Alexandr

Podlesnov, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 09 noiembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii

contestate, examinarea problemei în fond cu pronunțarea unei decizii privind

repunerea în termenul de apel și restituirea cauzei Curții de Apel Chișinău și

dispunerea examinării în fond a cererii de apel.

În motivarea recursului s-a invocat că, încheierea în cauză este ilegală și

urmează a fi anulată. Încheierea pronunțată este una declarativă, deoarece instanța

de apel nu a dat apreciere argumentelor, încălcându-i dreptul la un proces echitabil

prin prisma dreptului de a fi auzită. „Dreptul de a fi auzit, prin urmare, include nu

doar posibilitatea de a prezenta argumente instanței, dar de asemenea obligația

corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite

argumente au fost acceptate sau respinse” (pct.31 din Hotărîrea CEDO din

11.10.2011, cererea nr.36755/06 Fomin vs Moldova).

Totodată, a menționat că, solicitarea de repunere în termen a cererii de apel a

fost motivată prin faptul că nu a fost prezentă nici la judecarea cauzei, nici la

pronunțarea hotărârii instanței de fond. Judecătorul nu a expediat în adresa sa copia

hotărârii pronunțate, lipsind-o astfel de posibilitate de a afla despre existența unei

decizii privind încasarea unei datorii. Într-adevăr la materiale cauzei este anexat un

aviz de recepție de primire a citației, însă primind citația, precum și având o vârsta

înaintată nici nu a înțeles unde trebuia să se prezinte și în legătură cu care cauză.

De asemenea, a precizat că, este vorbitoare de limba rusă și nu citește și nu

înțelege limba de stat. Numai după intervenția unor rude, prin intermediul avocatului

la 22 iunie 2021, a luat cunoștință de materialele cauzei și la 02 iulie 2021 a contestat

cu apel hotărârea instanței de fond.

La fel, a declarat că, cererea de apel a fost depusă în termen. Termenul general

prevăzut de art.362 alin.(1) Cod de procedură civilă a fost omis din motiv că instanța

de fond a neglijat obligațiunea de a expedia în adresa părților copia hotărârii.

Drept urmare, a pretins încălcarea dreptului la apărare și de acces liber la

justiție.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatului la 10 ianuarie

2022, conform scrisorii (f.d.73) și a fost recepționată la 12 ianuarie 2022, conform

avizului de recepție (f.d.75).

2

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Instanța de apel a adoptat încheierea contestată în data de 09 noiembrie 2021,

iar cererea de recurs a fost depusă la 22 noiembrie 2021, prin intermediul poștei

electronice (f.d.69), ceea ce denotă că recursul este declarat în termen.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge

recursul declarat de Liudmila Bostan, reprezentată de avocatul Alexandr Podlesnov

și va menține încheierea contestată, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În temeiul art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Colegiul relevă că, dispozitivul hotărârii primei instanțe, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de ÎMGFL „Nr. 14” din Chișinău, în

procedura falimentului, împotriva Olgăi Bostan, Liudmilei Bostan și Valentinei

Margina (Bostan) cu privire la încasarea datoriei, a fost pronunțat la data de 21

septembrie 2020 (f.d.34).

Hotărârea din 21 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

contestată cu apel de către Liudmila Bostan, contrasemnată de avocatul Alexandr

Podlesnov, la data de 02 iulie 2021 (f.d.46-48).

În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Art. 113 Cod de procedură civilă prevede că dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Corelând normele de drept procedural citate cu situația de fapt, Colegiul

apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de apel privind respingerea cererii cu

privire la repunerea în termen a apelului declarat de Liudmila Bostan, reprezentată

de avocatul Alexandr Podlesnov, împotriva hotărârii din 21 septembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și restituirea cererii de apel, din motivele ce

succed.

Colegiul învederează că, în temeiul art. 362 alin. (1), (3) Cod de procedură

civilă termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel

se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.

În conformitate cu art. 116 alin. (1), (3), (4) Cod de procedură civilă, persoanele

care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură

3

pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se

anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie

efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea,

să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu poate fi

dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de

împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia

să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.

Instanța de apel, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, prin

încheierea din 09 noiembrie 2021, a respins cererea depusă de Liudmila Bostan,

reprezentată de avocatul Alexandr Podlesnov, cu privire la repunerea în termenul de

declarare a apelului și a restituit apelul declarat de Liudmila Bostan, reprezentată de

avocatul Alexandr Podlesnov, împotriva hotărârii din 21 septembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motiv că a fost înaintat în afara termenului

legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în termen (f.d.64-67).

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului

legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

La caz, Colegiul reiterează că, dispozitivul hotărârii judecătorești a fost

pronunțat la 21 septembrie 2020 (f.d.34), însă cererea de apel a fost înregistrată la

data de 02 iulie 2021 de către Liudmila Bostan, contrasemnată de avocatul Alexandr

Podlesnov (f.d.46-48).

Având în vedere prevederile art. 362 alin.(1) Cod de procedură civilă, conform

cărora termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii judecătorești, Colegiul reține constatarea instanței de apel

precum că nu este justificată omiterea termenului, în situația în care dispozitivul

hotărârii judecătorești a fost pronunțat la 21 septembrie 2020.

Or, în conformitate cu art. 111 alin.(3) Cod de procedură civilă, dacă începutul

curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va

surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua

survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea

termenului.

Cu referire la argumentele recurentei precum că instanța a neglijat obligația de

a expedia copia dispozitivului hotărârii judecătorești, Colegiul menționează că, în

materialele cauzei se identifică scrisoarea datată cu 28 septembrie 2020 de expediere

a actului judecătoresc emis în prezenta cauză civilă (f.d.35).

Deși, la materialele cauzei lipsește confirmarea de recepționarea a

dispozitivului hotărârii judecătorești din 09 decembrie 2020 ca urmare a expedierii

de către prima instanță, acest aspect nu poate justifica omiterea termenului de

contestare cu apel, în situația în care pârâta/recurenta a cunoscut de existența

litigiului. Iar obligația instanței de a comunica în temeiul art. 236 alin.(4) Cod de

procedură civilă a dispozitivului hotărârii judecătorești nu exclude obligația părților

de a se interesa de soarta dosarului, precum și de a-și realiza drepturile procedurale

în termenul prevăzut de lege.

În context, Colegiul punctează că, prima instanța la soluționarea litigiului, a

respectat procedura de înștiințare a pârâților, inclusiv a pârâtei/recurentei Liudmila

4

Bostan (f.d.30), în acest sens fiind anexat la materialele cauzei avizul de recepție a

citației pentru data de 21 septembrie 2020 ora 10:00 (f.d.32), aspect recunoscut de

recurentă în recursul declarat. Or, faptul respectării procedurii legale de înștiințare a

părților, a determinat examinarea cauzei în prima instanță în lipsa pârâților (f.d.33).

Subsidiar Colegiul notează că, corespondența expediată anterior pârâților la

aceeași adresă de către prima instanța, a fost restituită expeditorului cu mențiunea

„nereclamată” (f.d.21-22).

În atare circumstanțe, Colegiul apreciază ca fiind corectă constatarea instanței

de apel precum că apelanta/recurenta nu a confirmat solicitarea de repunere în

termenul de apel, având în vedere că a cunoscut despre existența litigiului aflat pe

rolul instanței de judecată, or, prima instanță a întreprins măsurile necesare pentru

citarea legală a pârâților.

Colegiul relevă că, instanța de apel justificat a reținut că, faptul nerecepționării

dispozitivului hotărârii judecătorești nu poate servi un argument de repunere în

termen, în situația în care apelul a fost declarat practic peste 10 luni din momentul

pronunțării dispozitivului hotărârii judecătorești din 21 septembrie 2020, iar

materialele cauzei denotă, că pârâta/recurenta a cunoscut de existența litigiului aflat

pe rolul instanței.

Cu referire la alegația reprezentantului recurentei precum că Liudmila Bostan

primind citația, precum și având o vârsta înaintată, nu a înțeles unde trebuie să se

prezinte și în legătură cu care cauza, Colegiul menționează că acest aspect nu

justifică omiterea termenului de contestare, în special că, avizul de recepție a citației

pentru ședința de judecată din data de 21 septembrie 2020 a fost semnat de către

partea pârâtă la 05 iunie 2020 (f.d.32). Or, în perioada de la recepționarea citației și

până la data ședinței de judecată pârâta/recurenta a avut termen de a se interesa de

litigiul aflat pe rolul instanței de judecată, precum și de a lua cunoștință de

materialele cauzei, apelând, după caz, la asistență juridică calificată.

În atare circumstanțe, Colegiul conchide că, prima instanța și-a onorat obligația

de înștiințare a pârâților despre data, ora și locul examinării litigiului aflat pe rolul

instanței.

În consecință, Colegiul apreciază că, instanța de apel justificat a menționat

despre lipsa probelor ce confirmă imposibilitatea depunerii cererii de apel în

termenul prevăzut de lege.

Colegiul relevă că, alegațiile recurentei cu referire la prevederile art.100

alin.(1), art. 24 alin.(5) Cod de procedură civilă referitor la obligația instanței de a

comunica actele de procedură, de asemenea, nu motivează casarea încheierii

contestate în sensul pretins, or, recurentei actele de procedură i-au fost comunicate

și nu i-a fost îngrădit dreptul la apărare, precum și accesul la justiție, în condițiile în

care pârâta/recurenta a fost înștiințată legal despre examinarea litigiului.

Mai mult, în virtutea art. 27 alin.(1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea

în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a

părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim

supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege

modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.

Adițional, Colegiul relevă că, neconformarea de către recurentă prevederilor

legale nu poate fi pusă pe seama instanței, în situația în care nu este exclusă obligația

5

părților de a se folosi cu bună-credință de drepturile sale procedurale în conformitate

cu prevederile art. 56 alin.(3), art. 61 alin.(1) Cod de procedură civilă.

De asemenea, Colegiul iterează că părțile antrenate într-un proces, trebuie să se

comporte cu bună credință în raport cu drepturile procedurale conferite de legislator

și trebuie să urmărească cu bună-credință desfășurarea procesului, remarcă sugerată

și de jurisprudența CtEDO.

Odată ce legiuitorul a stabilit un termen strict de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii pentru exercitarea căii de atac-apelul, apelanta/recurenta nu

a avut decât obligația de a se conforma acestui termen.

Aici este de remarcat că prin impunerea unor termene limite în vederea

valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a

justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.

Concomitent, Colegiul accentuează că legiuitorul prin stabilirea unui termen de

declarare a apelului a urmărit: asigurarea celerității procesului civil în întregime, în

special luându-se în considerare și fazele facultative ale procesului civil, cum ar fi

executarea silită, apelul; stimularea persoanelor care dispun de dreptul la apel de a-

l valorifica într-un termen prevăzut de lege; asigurarea stabilității raporturilor

juridice constatate prin hotărârea primei instanțe, întrucât acestea nu pot să rămână

până la infinit sub amenințarea pronunțării unei noi soluții; oferirea participanților

la proces a unei perioade suficiente de a lua cunoștință de materialele dosarului și de

a formula motivarea cererii de apel.

Respectiv, Colegiul apreciază ca fiind corectă soluția instanței de apel privind

respingerea cererii de repunere în termenul de apel, care a determinat restituirea

cererii de apel în temeiul art. 369 alin.(1) lit.b) Cod de procedură civilă, având în

vedere depunerea acesteia în afara termenului legal.

Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1

din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

art. 20 al Constituției Republicii Moldova și art. 5 Cod de procedură civilă, relevat

și în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un remediu efectiv conform art.13

CEDO, Colegiul relevă că, circumstanțele relatate denotă că apelanta/recurenta și-a

neglijat posibilitatea de valorificare a drepturilor procedurale în termenul instituit de

legiuitor.

Din considerentele redate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul declarat cu

menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu prevederile art. 424 alin.(2), art. 427 lit. a), art. 428 Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Liudmila Bostan, reprezentată de avocatul

Alexandr Podlesnov.

Se menține încheierea din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală

de Gestionare a Fondului Locativ „Nr. 14” din Chișinău, în procedura falimentului,

6

împotriva Olgăi Bostan, Liudmilei Bostan și Valentinei Margina (Bostan) cu privire

la încasarea datoriei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței ,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

7