2ac-244/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 2ac-244/22

2-20117475-01-2ac-01112022

Î N C H E I E R E

09 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Avia

Invest”, reprezentată de avocatul Lunga Dmitri, cu privire la strămutarea cauzei la

o altă instanță de judecată de același grad,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată „Avia Invest” împotriva Agenției

Proprietății Publice cu privire la anularea notificării de rezoluțiune a actului juridic

și a actului administrativ,

c o n s t a t ă:

La 22 septembrie 2020, SRL „Avia Invest” a depus cerere de chemare în

judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Agenției Proprietății

Publice, solicitând anularea Notificării de rezoluțiune nr.09-05-3113 din 08 iulie

2020 a contractului de concesiune a activelor aflate în gestiunea ÎS „Aeroportul

Internațional Chișinău” și a terenului aferent nr.4/03 din 03 august 2013, cu

restituirea tuturor activelor ce au făcut obiectul concesiunii și îmbunătățirile care

nu pot fi separate de obiectul concesiunii fără a-i cauza prejudicii, care au fost

aduse de către concesionar acestui obiect, precum și construcțiilor executate pe

terenurile concesionate și cele achiziționate fără consimțământul concedentului

precum și a terenului aferent, în termen de 180 de zile, prevăzut la art.24 din

contract, precum și anularea răspunsului nr.05-05-3336 din 17 iulie 2020, prin care

a fost respinsă ca neîntemeiată cererea prealabilă nr.12/510 din 13 iulie 2020

depusă de SRL „Avia Invest”.

Prin hotărârea din 21 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost respinsă acțiunea depusă de SRL „Avia Invest” ca neîntemeiată.

La 18 martie 2022, SRL „Avia Invest”, reprezentată de avocatul Lunga

Dmitri, a depus la Curtea de Apel Chișinău apel împotriva hotărârii primei

instanțe, iar la 07 iulie 2022 a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii din 21 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii în sensul

formulat.

La 25 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, avocatul Lunga

Dmitri în interesele SRL „Avia Invest” a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere,

1

solicitând, în temeiul art.43 alin.(2) lit.f), alin.(4) și (41) din Codul de procedură

civilă, strămutarea prezentei cauze la o altă instanță de judecată egală în grad.

Totodată, a menționat că motivele detaliate a cererii de strămutare a cauzei le va

prezenta ulterior până la examinarea acesteia de către instanța competentă.

Drept motiv de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad,

reprezentantul SRL „Avia Invest”, avocatul Lunga Dmitri a invocat faptul că are

bănuieli referitor la imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor din cadrul Curții

de Apel Chișinău la examinarea prezentei cauze.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea privind

strămutarea cauzei spre examinare la o altă instanță de judecată egală în grad

urmează a fi respinsă, din motivele ce succed.

Conform art.189 alin.(1) din Codul administrativ, orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

În conformitate cu art.191 alin.(4) din Codul administrativ, curțile de apel

soluționează și cererile de apel împotriva hotărârilor și recursurile împotriva

încheierilor emise de judecătorii.

Din dispozițiile art.192 alin.(1) din Codul administrativ rezultă că, pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel și la Curtea

Supremă de Justiție se instituie complete și/sau colegii specializate de judecători.

Reieșind din prevederile art.193 alin.(2) din Codul administrativ, curțile de

apel, atît ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează

acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.

Totodată, conform art.35 din Legea nr.514 din 06 iulie 1995 privind

organizarea judecătorească, fiecare curte de apel își exercită competența într-o

circumscripție care cuprinde mai multe judecătorii. Curțile de apel, judecătoriile

din circumscripția lor, localitatea lor de reședință sunt prevăzute la anexa nr. 3.

Din anexa nr.3 la Legea nr.514/1995, reiese că, circumscripția, în care își

exercită competența Curtea de Apel Chișinău, include judecătoriile: Chișinău,

Orhei, Strășeni, Criuleni, Hîncești, Anenii Noi, Căușeni, Ungheni.

După cum rezultă din actele cauzei, SRL „Avia Invest”, reprezentată de

avocatul Lunga Dmitri a contestat cu apel hotărârea din 21 februarie 2022 emisă de

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, care se află în raza de activitate a Curții de

Apel Chișinău.

Conform art.198 alin.(1) din Codul administrativ, acțiunea în contencios

administrativ reținută spre examinare de către o instanță de judecată cu respectarea

normelor de competență se soluționează de către aceasta în fond, inclusiv în cazul

devenirii ei ulterioare de competența unei alte instanța.

La rândul său, alin.(3) al art.198 din Codul administrativ statuează că, instanța

ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea

acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța

competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii

unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea

2

judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale,

nu poate funcționa o perioadă îndelungată.

Astfel, legiuitorul expres și imperativ a reglementat cazurile când poate fi

dispusă strămutarea acțiunii în contencios administrativ de la instanța în a cărei

competență este dată prin lege, la o altă instanță de același grad, și anume: când,

din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte

motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; când, din cauza

unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.

Alte situații de strămutare a cauzei de contencios administrativ, în Codul

administrativ nu sunt prevăzute. Or, procedura acțiunii în contencios administrativ

se desfășoară în strictă conformitate cu prevederile prezentului cod, cu anumite

excepții, care la cazul speței nu se atestă.

La caz, motivul (suspiciuni de imparțialitate) și temeiul legal (art.43 alin.(2)

lit.f), alin.(4) și (41) din Codul de procedură civilă) de strămutare a cauzei la o altă

instanță de judecată de același grad, invocat de reprezentantul SRL „Avia Invest”,

avocatul Lunga Dmitri, nu pot fi reținute.

Din cele enunțate, Curtea Supremă de Justiție nu este îndreptățită să strămute

o cauză de contencios administrativ (de la instanța în a cărei competență este dată

prin lege cauza), pentru suspiciune de imparțialitate, or, o asemenea practică ar fi

de natură să învingă principiul imutabilității competentei jurisdicționale și

teritoriale.

Respectiv, ținând cont de faptul că la 01 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul

administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018,

iar începând cu această dată, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate

a noilor reglementări procedurale, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentele

invocate de SRL „Avia Invest”, reprezentată de avocatul Lunga Dmitri, în cererea

cu privire la strămutarea cauzei în baza art.43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedură

civilă, și anume, că are bănuieli referitor la imparțialitatea și obiectivitatea

judecătorilor din cadrul Curții de Apel Chișinău la examinarea prezentei cauze, nu

pot fi acceptate, deoarece aceste temeiuri nu se regăsesc în art.198 alin.(3) din

Codul administrativ.

De altfel, din sensul logico-juridic al art.198, alin.(3) din Codul administrativ,

rezultă că cauza poate fi strămutată la o altă instanță egală în grad doar în cazul în

care, din motivul intervenirii unor circumstanțe întemeiate, a devenit imposibilă

formarea unui complet de judecată.

În condițiile speței, nu s-au stabilit circumstanțe ce ar face imposibilă

substituirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău și formarea unui complet de

judecată care să examineze în ordine de apel cauza de contencios administrativ

respectivă.

Mai mult, aplicarea acestor temeiuri nu poate fi modelată ca un mijloc flexibil

din partea participanților la proces, de dezinvestire a instanței judecătorești și/sau a

judecătorului competent pentru examinarea acțiunii în contencios administrativ,

fapt ce ar putea genera judecarea cauzei de către un tribunal ilegal constituit.

3

Distinct, Colegiu reține că, potrivit art.37 din Codul administrativ, la

înfăptuirea controlului judecătoresc asupra activității administrative, instanțele de

judecată competente și judecătorii competenți sunt independenți și se supun numai

legii. Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage

răspunderea prevăzută de lege.

Reieșind din prevederile art.1 alin.(1)-(4) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995

cu privire la statutul judecătorului, puterea judecătorească se exercită numai prin

instanță judecătorească în persoana judecătorului, unicul purtător al acestei puteri.

Judecătorul este persoana învestită constituțional cu atribuții de înfăptuire a

justiției, pe care le execută în baza legii. Judecătorii instanțelor judecătorești sunt

independenți, imparțiali și inamovibili și se supun numai legii. Judecătorii iau

decizii în mod independent și imparțial și acționează fără niciun fel de restricții,

influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea

oricărei autorități, inclusiv judiciare. Organizarea ierarhică a jurisdicțiilor nu poate

aduce atingere independenței individuale a judecătorului.

Potrivit Codului de Conduită Judiciară de la Bangalore 2001, (adoptat de

Grupul Judiciar pentru Întărirea Integrității Justiției, revizuit la Masa Rotundă a

Președinților Curților Supreme ținută la Palatul Păcii, Haga, 25-26 noiembrie

2002), prin independența judecătorului - se înțelege inclusiv independența

individuală și instituțională, care presupune printre altele că judecătorii sunt

independenți unii față de ceilalți. Nici o organizare ierarhică a justiției și nici o

diferență de grad sau rang nu poate afecta în vreun mod dreptul unui judecător de a

pronunța hotărâri în mod liber, fără a fi influențat de considerații sau influențe

extrinseci.

Judecătorul trebuie să își exercite funcția judiciară în mod independent, pe

baza propriei aprecieri a faptelor și în concordanță cu spiritul legii, fără influențe

externe, sugestii, presiuni, amenințări și fără vreun amestec, direct sau indirect,

indiferent de la cine ar proveni și sub ce motiv.

La acest capitol urmează a se reitera și opinia Comisiei de la Veneția, expusă

în Amicus Curiae pentru Curtea Constituțională privind răspunderea penală a

judecătorilor, adoptată la cea de-a 110-a Sesiune Plenară (Veneția, 10-11 martie

2017), prin care s-a accentuat că, un judecător este liber să își expună opinia, să

stabilească faptele și să aplice legea în toate problemele conform propriei sale

convingeri și nu este obligat să se justifice în fața nimănui, nici chiar în fața altor

judecători și/sau președintele instanței, pentru modul în care a înțeles legea și a

stabilit faptele.

La fel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că în vederea asigurării dreptului participanților la proces la o

instanță de judecată imparțială în materia acțiunilor în contencios administrativ,

garantat de art.6 alin.(1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale, legiuitorul a prevăzut la art.202 din Codul administrativ

dreptul participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor

prevăzute la art.49 și 50 din același cod.

Or, după cum s-a reiterat supra, numai în situația când din motivul recuzării

mai multor judecători ai Curții de Apel Chișinău, substituirea judecătorilor ar

4

deveni imposibilă, instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta

cauză la o altă instanță egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea

justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având

competență clar stabilită de legea națională, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de SRL „Avia Invest”,

reprezentată de avocatul Lunga Dmitri cu privire la strămutarea cauzei la o altă

instanță de același grad.

În conformitate cu art.198 alin.(3) și art.230 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Avia

Invest”, reprezentată de avocatul Lunga Dmitri, cu privire la strămutarea cauzei la

o altă instanță de același grad, în cauza de contencios administrativ, la cererea de

chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Avia Invest”

împotriva Agenției Proprietății Publice cu privire la anularea notificării de

rezoluțiune a actului juridic și a actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

5