3ra-963/22 — cu privire la obligarea emiterii actului administrativ de restituire a taxei vamale

3ra-963/22 — cu privire la obligarea emiterii actului administrativ de restituire a taxei vamale (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-963/22

2-21009698-01-3ra-19092022

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. E. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)

ÎNCHEIERE

9 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „Bascus Auto”, reprezentată de avocatul Grigore Postovanu

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a

Societății cu Răspundere Limitată „Bascus Auto” împotriva Biroului Vamal Nord

cu privire la obligarea emiterii actului administrativ de restituire a taxei vamale

împotriva deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Bascus Auto”

împotriva hotărârii din 17 august 2021 a Judecătoriei Bălți sediul central

constată:

La 21 ianuarie 2021, SRL „Bascus Auto” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Biroului Vamal Nord cu privire la obligarea emiterii actului

administrativ de restituire a taxei vamale.

În motivarea acțiunii a invocat că la 27 ianuarie 2020, SRL „Bascus Auto” a

înaintat Biroului Vamal Nord cerere privind restituirea taxei vamale achitată

suplimentar cu anexarea dovezilor de rigoare pentru tratamentul preferențial, fiind

anexat și certificatul de origine EUR 1 nr. PL/MI7AP0008981 din 6 noiembrie

2019.

Ulterior, Biroul Vamal Nord, la cererea din 27 ianuarie 2020, a dat un

răspuns referitor la certificatul de origine PL/MF/AP0008981 din 6 noiembrie

2019, menționând că acesta nu ar fi fost prezentat în original, fiind indicată

necesitatea de prezentare în original a certificatului pentru rambursarea sumei

suplimentar achitate.

Necătând la discuțiile purtate de a soluționa diferendul apărut, Biroul Vamal

Nord nu a răspuns prompt și într-un termen restrâns, cunoscând, din start, că o

1

tergiversare a procedurii respective va genera automat careva impedimente

procedurale de a refuza rambursarea/achitarea taxei vamale.

A accentuat că ulterior a fost instituită stare de urgență conform Legii

privind regimul stării de urgență, de asediu și de război nr. 212-XV din 24 iunie

2004, cu modificările de rigoare, precum și Hotărârii Parlamentului nr. 55 din 17

martie 2020, Dispoziției nr. 1 din 18 martie 2020 a Comsiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, or potrivit normelor din actele menționate,

termenele de procedură și de decădere au fost suspendate.

Reieșind din natura procedurii și a raportului juridic dintre SRL „Bascus

Auto” și Biroul Vamal Nord, diferendul dat urmează a fi guvernat de art. 116 Cod

administrativ.

A mai notat că însăși norma art. 23 din Anexa I la Convenția regională cu

privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene, prevede

exhaustiv interiorul termenului de prezentare și oportunitatea de prezentare peste

termen.

A considerat relevante și aplicabile prevederile precitate și urmează a fi

interpretate corect și, nu în ultimul rând, în favoarea pretențiilor SRL „Bascus

Auto”.

Astfel, în răspunsul Biroului Vamal Nord nu a fost menționat asupra unui

termen de examinare a actelor și/sau dispunerea unei suspendări în contextul

soluționării omisiunilor admise.

A subliniat că odată ce procedura a fost demarată prin cererea din 27

ianuarie 2020, iar neinformarea SRL „Bascus Auto” despre curgerea unui termen

în interiorul căruia urmează a fi efectuate careva acțiuni, fiind invocată lipsa

certificatului EUR1 în original, iar ulterior la cererea din 9 septembrie 2020 privind

clarificarea diferendului apărut vis-a-vis de certificatul de origine, Biroul Vamal

Nord, prin răspunsul din 11 septembrie 2020, deja a fost explicat mai în detaliu

care de fapt era diferendul pe procedura respectivă, nefiind de fapt invocat art. 23

din Apendicele I și/sau alte prevederi din ordinul Serviciului Vamal nr. 240, prin

care s-ar fi invocat curgerea unui termen de decădere din drepturile preferențiale.

A remarcat recurenta că este în interiorul termenului de aplicare a

tratamentului preferențial, reieșind din faptul că procedura a fost demarată, iar o

încetare a procedurii nu a fost invocată de către Biroul Vamal Nord.

A precizat SRL „Bascus Auto” că a întreprins toate măsurile posibile și

imposibile și în urma investigațiilor s-a dovedit că, de fapt, certificatul original este

încă în Polonia la brokerul Efektor Consulting din Kelce și, prin urmare, prin

intermediul serviciilor DHL Express a recepționat actul respectiv și imediat a fost

expediat către Biroul Vamal Nord, după cum a fost convenit cu organul vamal.

Până la momentul respectiv, SRL „Bascus Auto” se afla în imposibilitate de

a prezenta actul în original din motive neimputabile acesteia.

A comunicat că ulterior, de către SRL „Bascus Auto” a fost înaintată cerere

repetată pentru a solicita restituirea certificatului, în vederea confirmării Biroului

Vamal Nord că acesta este un act în original.

2

La rândul său, Biroul Vamal Nord a refuzat restituirea actului, motivând că

acesta face parte din pachetul de acte de examinare a cererii SRL „Bascus Auto”

din 27 ianuarie 2020 (restituirea taxei vamale) și totodată ar exista anumite semne

că certificatul prezentat ar fi nevalid și/sau nevalabil, răspuns din 11 septembrie

2020 nr. 28/25-18466.

A exprimat dezacordul cu soluția Biroului Vamal Nord, considerând că sunt

premise de aplicare a tratamentului preferențial și rambursare a taxei vamale.

În răspunsurile sale, Biroul Vamal Nord nu a invocat despre un careva

termen de 4 luni și/sau alt termen de decădere din dreptul de a înainta prezenta

cerere.

La fel, SRL „Bascus Auto” a considerat că la acel moment a prezentat actul

corespunzător, deoarece nu cunoșteau despre un alt act, iar din răspunsurile

contradictorii ale Biroului Vamal Nord nu sunt elucidabile neajunsurile stabilite.

Reieșind din prevederile art. 69 Cod administrativ, a evidențiat că nu poate fi

invocat de către Biroul Vamal Nord faptul că nu a fost inițiată o procedură

administrativă, fiind invocat viceversa chiar de Biroul Vamal Nord în ultimele

răspunsuri, iar în asemenea circumstanțe, autoritatea nu poate invoca faptul că prin

răspunsul din 31 ianuarie 2020, procedura a fost încetată, or conform rigorilor

legale, acesta urma să fie expres invocat despre faptul că încetează procedura

administrativă.

Cu referire la prevederile art. 81 Cod administrativ, a afirmat că suspendarea

tacită a avut loc când Biroul Vamal Nord a întors actul litigios și a explicat

SRL „Bascus Auto” că procedura de rambursare are loc în interiorul termenului de

un an calendaristic de la data emiterii declarației vamale.

Totodată, a menționat că actul a fost întors în urma unei proceduri prealabile

la cererea prealabilă, sub condiții ultimative, ceea ce denotă o continuare a unei

proceduri administrative de către Biroul Vamal Nord.

A considerat că în răspunsul din 31 ianuarie 2020 urma a fi indicat despre

încetarea procedurii administrative și despre riscul de omitere a termenului de 4

luni, dar totodată diferendului nominalizat odată cu depunerea cererii în interiorul

termenului de 4 luni, îi sunt aplicabile prevederile Codului administrativ.

De asemenea, a afirmat reclamanta că în urma acțiunilor contradictorii ale

Biroului Vamal Nord, este lipsită de proprietatea sa, fiind în mod abuziv respinsă

cererea de aplicare a tratamentului preferențial, care este un drept garantat și

consfințit prin Convenție.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 196-240 Cod

administrativ.

A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată și restituirea

SRL „Bascus Auto” a taxei vamale în sumă de 21 725,33 de lei.

La 11 martie 2021, prin intermediul poștei electronice, SRL „Bascus Auto” a

depus cerere suplimentară de concretizare la cererea de chemare în judecată, prin

care a solicitat obligarea Biroului Vamal Nord de a accepta dovezile de origine

preferențială, certificat EUR1 nr. PL/MF/AP0008981 din 6 noiembrie 2019, cu

3

aplicarea tratamentului preferențial în privința SRL „Bascus Auto” prin decizie și

restituirea SRL „Bascus Auto” a taxei vamale în sumă de 21 725,33 de lei.

Prin încheierea din 15 martie 2021 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost

declarată inadmisibilă spre examinare în contencios administrativ, cererea de

chemare în judecată a SRL „Bascus Auto” împotriva Biroului Vamal Nord cu

privire la obligarea emiterii actului administrativ de restituire a taxei vamale.

Prin decizia din 4 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost anulată încheierea

din 15 martie 2021 a Judecătoriei Bălți sediul central, cu remiterea cauzei la

rejudecare în Judecătoria Bălți sediul central.

Prin hotărârea din 17 august 2021 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost

respinsă cererea de chemare în judecată a SRL „Bascus Auto”.

La 25 august 2021, prin intermediul oficiului poștal, cu respectarea

termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod administrativ, SRL „Bascus Auto”,

reprezentată de avocatul Grigore Postovanu a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii primei instanțe, iar la 12 noiembrie 2021, prin intermediului oficiului

poștal, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a

fost prezentată motivarea apelului.

Prin decizia din 12 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de SRL „Bascus Auto” împotriva hotărârii din 17 august 2021 a

Judecătoriei Bălți sediul central.

În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

constatat că SRL,,Bascus Auto”, în cadrul procedurii de înaintare a cererii privind

restituirea taxei vamale și taxei pe valoare adăugată achitate suplimentar,

primordial a încălcat termenul de 4 luni pentru prezentarea certificatului de origine

și anume timp de patru luni de la data emiterii sale – 6 noiembrie 2019, acesta fiind

prezentat în original abia la 20 octombrie 2020.

Prima instanță și instanța de apel au reținut că prezentarea anterioară în copii

a certificatului de origine, just nu a fost apreciată de către organul vamal ca

depunere completă a cererii de restituire a taxelor vamale, or legislația aplicabilă la

caz, relevă expres și cert condiția depunerii în original a dovezii/certificatului de

origine a mărfii și doar în situația pierderii certificatului de origine, legea admite

prezentarea duplicatului autentificat oficial al acestuia. La caz, nu a fost invocată o

situație de pierdere a certificatului de origine a mărfii, deoarece la momentul

înaintării cererii inițiale din 27 ianuarie 2020 de restituire a taxei vamale și taxei pe

valoare adăugată încasate anterior conform declarații vamale nr. 1150I4205 din 7

noiembrie 2019, declarantul/reclamant SRL „Bascus Auto” a prezentat copia

certificatului de origine, cunoscând că originalul se află la brokerul vamal din

Polonia.

Termenele la caz omise de către reclamanta/apelantă, sunt consacrate expres

de lege, astfel fiind opozabile declarantului SRL „Bascus Auto” în temeiul legii.

Suplimentar, organul vamal, în răspunsurile date SRL „Bascus Auto” a

reflectat cadrul normativ care prevede termenele care urmau a fi respectate de către

aceasta la înaintarea cererii privind restituire taxei vamale și taxei pe valoare

4

adăugată încasate anterior conform declarații vamale nr. 1150I4205 din 7

noiembrie 2019.

Odată ce, organul vamal, în răspunsurile expediate SRL „Bascus Auto” a

explicat acesteia condițiile de fond, formă și termen, precum și a reflectat cadrul

normativ de care trebuia să se conducă declarantul în cadrul procedurii de restituire

a taxei vamale și taxei pe valoare adăugată, se constată lipsa unor indici de

realizate arbitrară a dreptului discreționar prevăzut de lege din partea organului

vamal la caz.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au stabilit că SRL „Bascus Auto” a

manifestat intenția prin cerere în forma scrisa nr. 01 din 27 ianuarie 2020, de a

solicita restituirea taxelor vamale achitate în plus, pe baza certificatului de circulate

a mărfurilor EURl nr. PL/MF/AP 0008981 din 6 noiembrie 2019, emis

retrospectiv, rub. 7 a certificatului de origine, fără a prezenta ulterior marfa

importată în termenul de 4 luni de valabilitate a dovezii de origine stabilite de

Convenția pan-euro-mediteraneene, organului vamal.

Astfel, instanțele de judecată au învederat că Convenția menționată clar și

fără echivoc indică asupra faptului că dacă dovada de origine poate fi prezentată

tardiv, aceasta urmează a fi argumentată și probată, iar referitor la produsele

importate, acestea au obligația să fie prezentate organului vamal înainte de

expirarea termenului de 4 luni de la emiterea dovezii de origine, în vederea

restituirii sumelor încasate în plus de către importator.

Or, în ședința instanței de apel reprezentantul intimatului a menționat că

litigiul dedus judecății se găsește la etapa acceptării/inacceptării dovezii de origine

a mărfii și de prezentare a probelor cu privire la tardivitatea prezentării acesteia, iar

ce ține de identificarea produselor importate, SRL „Bascus Auto” nu a prezentat

organului vamal pentru identificare, mărfurile importate, de rând cu cererile de

restituire a taxelor vamale achitate în plus, nici înainte de expirarea termenului de 4

luni a dovezii de origine, nici ulterior.

În atare ordine de idei, instanța de apel a menționat că art. 23 alin. (3) din

Apendicele I la Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale

pan-euro-mediteraneene nu este aplicabil speței, iar instanța de fond, corect a ajuns

la concluzia că din cauza inacțiunilor SRL „Bascus Auto”, în cadrul procedurii de

înaintare a cererii privind restituirea taxei vamale și taxei pe valoare adăugată

achitate suplimentar, primordial au dus la încălcarea termenelor care sunt

consacrați expres de lege.

Respectiv, analizând activitatea administrativă contestată la caz, prima

instanță și instanța de apel au conchis asupra legalității și temeiniciei acesteia, or

autoritatea publică, în cadrul procedurii administrative contestate la caz, a realizat

obligația de motivare a actelor administrative atât în drept, cât și în fapt – indicând

temeiul legal al refuzului restituirii taxei vamale și taxei pe valoare adăugată

încasate anterior conform declarații vamale nr. 1150I4205 din 7 noiembrie 2019,

cât și circumstanțele de fapt care au dus la aplicabilitatea soluției de refuz, și

5

anume, omiterea termenului prevăzut expres de lege pentru prezentarea

certificatului de origine.

La 23 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, SRL „Bascus Auto”,

reprezentată de avocatul Grigore Postovanu a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de

admitere a acțiunii sau restituirea cauzei instanței de apel dacă, în baza limitelor

stabilite de lege ale examinării recursului, nu se poate adopta o soluție finală în

acest caz.

La 6 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, SRL „Bascus

Auto”, reprezentată de avocatul Grigore Postovanu a depus motivarea recursului

împotriva deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de

apel, cu pronunțarea unei decizii de admitere a pretențiilor înaintate.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,

deoarece instanțele de judecată ierarhic inferioare au examinat cauza unilateral,

neobiectiv, au dat o apreciere greșită probelor administrate și au emis hotărâri

ilegale, care încalcă drepturile garantate ale SRL „Bascus Auto”, nemijlocit dreptul

la proprietate.

A menționat că prima instanță și instanța de apel, în urma amplelor cercetări

judecătorești, așa și nu au elucidat care riscuri au generat pentru aplicarea

procedurii preferențiale.

A considerat că instanțele de judecată ierarhic inferioare la emiterea hotărârii

și a deciziei nu au elucidat și constatat pe deplin circumstanțele care au o

importanță pentru soluționarea cauzei în fond, fiind aplicate greșit normele de

drept material.

La fel, a evidențiat că nu poate fi reținut faptul că organul vamal, în

exercitarea la caz a dreptului discreționar atribuit de lege – Cod vamal, a acționat

cu bună-credință în limitele legale stabilite și cu respectarea scopului pentru care

le-a fost atribuit dreptul în limita împuternicirilor și în baza procedurii stabilite

expres de Codul vamal, Codul administrativ și Legea cu privire la tariful vamal.

A subliniat SRL „Bascus Auto” că nu a fost informată sub niciun aspect că

din data demarării procedurii este în interiorul unui termen de decădere fiind într-

un mod trecut cu tăcere, iar ulterior, după cum se denotă și din corespondență, abia

după implicarea avocaților și într-un mod ultimativ a fost întors actul neoriginal și

explicată situația cu propunere de prezentare a actului în original, ceea ce a avut

loc în regim alert, or se vede clar că actul nu era deținut, dar a fost dobândit din

Polonia.

La 26 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Biroul Vamal

Nord a depus referință, solicitând declararea recursului formulat de SRL „Bascus

Auto” ca inadmisibil.

6

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 12 mai 2022, în

ședință publică (f. d. 26 vol. II).

Din materialele dosarului rezultă că copia dispozitivului deciziei din 12 mai

2022 a Curții de Apel Bălți a fost notificată recurentei SRL „Bascus Auto” și

reprezentantului acesteia, avocatului Grigore Postovanu, prin intermediul poștei

electronice, la 17 mai 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică

anexat la actele cauzei (f. d. 33 vol. II).

Tot actele cauzei atestă că la 23 mai 2022, prin intermediul poștei

electronice, SRL „Bascus Auto”, reprezentată de avocatul Grigore Postovanu a

depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Bălți

(f. d. 34-36 vol. II).

Se mai constată că copia deciziei motivate din 12 mai 2022 a Curții de Apel

Bălți a fost notificată recurentei SRL „Bascus Auto” și reprezentantului acesteia,

avocatului Grigore Postovanu, prin intermediul poștei electronice, la 7 septembrie

2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei

(f. d. 37 vol. II).

Este cert și faptul că la 6 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice,

SRL „Bascus Auto”, reprezentată de avocatul Grigore Postovanu a depus

motivarea recursului împotriva deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Bălți (f.

d. 42-49 vol. II).

Astfel, recursul depus de SRL „Bascus Auto”, reprezentată de avocatul

Grigore Postovanu împotriva deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Bălți este

în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de SRL „Bascus Auto”,

reprezentată de avocatul Grigore Postovanu, în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

7

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și

a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

8

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de SRL „Bascus Auto”, reprezentată de avocatul

Grigore Postovanu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Bascus Auto”,

reprezentată de avocatul Grigore Postovanu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

9