3ra-1012/22 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile recursului
3ra-1012/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-1012/22 2-20025119-01-3ra-04102022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan) Î N C H E I E R E 2 noiembrie 2022 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Aliona Draganiuc, Anna Draganiuk, Repida Olga, reprezentate de avocatul Gheorghe Macovei, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Draganiuc, Anna Draganiuk și Olga Repida împotriva Agenției Servicii Publice și Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51 cu privire la anularea actului administrativ și declararea nulității absolute a hotărârilor adunării generale, împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 20 februarie 2020, Aliona Draganiuc, Anna Draganiuk și Olga Repida, reprezentate de avocatul stagiar Olga Luca, au depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Servicii Publice și Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51 cu privire la anularea actului administrativ și declararea nulității absolute a hotărârilor Adunării Generale Extraordinare.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantele au invocat că, sunt membri ai Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51, iar Draganiuc Aliona, până la 29 ianuarie 2020, a deținut funcția de președinte al cooperativei. La 30 decembrie 2019, reclamanta Aliona Draganiuc a recepționat invitația la Adunarea Generală Extraordinară a membrilor Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51. 1 Astfel, reclamanta Aliona Draganiuc a fost informată despre organizarea unei pretinse Adunări Generale Extraordinare la data de 12 ianuarie 2020, orele 14.00 și despre ordinea de zi a ședinței. Totodată, prin aceeași scrisoare, a fost informată că în cazul în care prima adunare nu va fi deliberativă, atunci Adunarea Generală Extraordinară va fi reconvocată pe data de 19 ianuarie 2020, ora 14.00, cu aceeași ordine de zi.
Reclamantele au menționat că, nu au participat la nici una dintre pretinsele Adunări Generale organizate conform invitației menționate.
La 19 ianuarie 2020, în rezultatul desfășurării Adunării Generale Extraordinare Reconvocate a membrilor Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51, au fost aprobate următoarele hotărâri: alegerea organelor de conducere ale Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51 împuterniciți ai membrilor, cârmuirea, președintele, comisia de cenzori; reorganizarea Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51 în Asociație de Coproprietari în Condominiu: împuternicirea cu dreptul de adoptare a statutului Asociației Coproprietarilor în Condominiu a reprezentanților membrilor Asociației Coproprietarilor în Condominiu, transmiterea bunurilor de la balanța Cooperativei de Construcție a Locuințelor la balanța Asociației Coproprietarilor în Condominiu, aprobarea în calitate de membru ai Asociației Coproprietarilor în Condominiu toți proprietarii de apartamente din blocul de locuit din bulevardul Moscova, 2, municipiului Chișinău, alegerea reprezentanților membrilor Asociației Coproprietarilor în Condominiu, alegerea consiliului de administrație, alegerea președintelui Consiliului de Administrație a Asociației Coproprietarilor în Condominiu, alegerea cenzorilor Asociației Coproprietarilor în Condominiu.
La 5 februarie 2020, reclamanta Aliona Draganiuc (președintele anterior al Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51) a recepționat scrisoarea lui Vladislav Tatarciuc (președintele actual al Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51), la care a fost anexat extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice nr. 433956 din 29 ianuarie 2020, în care el figura deja în calitate de președinte.
La 18 februarie 2020, Aliona Draganiuc a obținut decizia privind înregistrarea modificărilor datelor din Registrul de stat al persoanelor juridice din 29 ianuarie 2020 de la Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept din cadrul Agenției Servicii Publice, prin care a fost admisă cererea de înregistrare a modificărilor în datele înscrise în Registrul de stat referitoare la organul executiv, comisia de cenzori și începerea procedurii de reorganizare a Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51. Prin acțiunea înaintată, reclamantele au formulat pretenții de drept administrativ contestarea deciziei privind înregistrarea modificărilor datelor din Registrul de stat al persoanelor juridice din 29 ianuarie 2020 și de drept civil declararea nulității hotărârilor adunării generale extraordinare, materializate în procesul-verbal al Adunării Generale Extraordinare reconvocate a membrilor Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51 din 19 ianuarie 2020. În opinia reclamantelor, acțiunea formulată conține pretenții inseparabile de drept administrativ și de drept civil, motiv din care aceasta urmează a fi examinată de instanța de judecată competentă pentru examinarea acțiunii în contenciosul administrativ.
Cu referire la pretențiile de drept administrativ au explicat că Agenția Servicii Publice, prin efectuarea modificării datelor din Registrul de stat al persoanelor juridice 2 în privința Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51 în temeiul procesului-verbal al Adunării Generale Extraordinare reconvocate a membrilor Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51, a adus atingere drepturilor membrilor Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51, or, autoritatea publică a examinat superficial actele prezentate pentru înregistrare și prematur a efectuat modificările respective.
Au menționat că, conform art. 17 al Legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007, pentru înregistrarea modificărilor operate în actele de constituire și în datele înscrise în Registrul de stat, persoana juridică depune la organul înregistrării de stat următoarele documente: a) cererea de înregistrare a modificărilor, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat; b) hotărârea organului competent al persoanei juridice privind modificarea actelor de constituire și a datelor înscrise în Registrul de stat; c) actul adițional cu privire la modificarea actelor de constituire; d) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare a modificărilor.
Or, din conținutul procesului-verbal al Adunării Generale Extraordinare reconvocate a membrilor Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51 rezultă că au fost adoptate hotărâri care nici nu au fost incluse în ordinea de zi, inclusiv, chestiunea ce se referă la alegerea altui președinte al cooperativei. Din invitația la Adunarea Generală Extraordinară a membrilor Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51 rezultă că chestiunea privind alegerea președintelui Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51 nu era inclusă în ordinea de zi, deci efectiv nu putea fi supusă votului. Totodată, din procesul-verbal rezultă că a fost adoptată hotărârea de reorganizare a Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51 în Asociație de Coproprietari în Condominiu.
Respectiv, prin hotărârea materializată la pct. 6.5., pct. 6.6., pct. 6.7., pct. 6.8., Adunarea Generală Extraordinară a votat, deși nu era competentă, iar organul de înregistrare urma să verifice aceste circumstanțe. Or, Adunarea Generală Extraordinară, la care participă membrii Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51, nu era în drept să voteze pentru alegerea organelor de conducere ale unui subiect care încă nu este constituit (la caz, asociația de coproprietari în condominiu). În opinia reclamantelor, aceste hotărâri ale Adunării Generale Extraordinare, materializate în procesul-verbal al adunării prezentat Departamentului înregistrare și licențiere a unităților de drept din cadrul Agenției Servicii Publice, contravin legii, iar organul de înregistrare nu era în drept să admită cererea de operare a modificărilor datelor din Registrul de stat al persoanelor juridice.
Subsidiar, reclamantele au notat că Adunarea Generală a membrilor Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51 se constituie din proprietarii de locuințe, iar fiecare proprietar are un număr de voturi ce corespunde numărului de locuințe (încăperi) în proprietate, rezultă că reclamantelor li s-a încălcat dreptul de vot în cadrul Adunării Generale Extraordinare, care a avut loc la 19 ianuarie 2020. Însă, această circumstanță nu a fost verificată de autoritatea publică, la caz, Agenția Serviciu Publice, prin ce se denotă examinarea superficială a actelor prezentate în scopul înregistrării modificărilor prin decizia contestată. 3 Totodată, au susținut că prin hotărârile Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51 din 19 ianuarie 2020 au fost alese organele de conducere ale Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51, cât și organele de conducere ale asociației reorganizate.
La acest aspect, reclamantele au invocat că, le-a fost încălcat dreptul de a alege și de a fi ales în cadrul organelor de conducere ale organizației, deoarece nu a fost respectat cvorumul stabilit de lege și de actul de constituire. Au reiterat că reclamanta Draganiuc Aliona, anterior operării modificărilor prin decizia din 29 ianuarie 2020 a Departamentului înregistrare și licențiere a unităților de drept din cadrul Agenției Servicii Publice privind înregistrarea modificărilor datelor din Registrul de stat al persoanelor juridice, deținea funcția de președinte a Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51, iar prin actul administrativ contestat a fost lipsită de posibilitatea de a-și exercita drepturile prevăzute de lege și statutul organizației.
De asemenea, au indicat că, conform procesului-verbal din 19 ianuarie 2020, Adunarea Generală Extraordinară a adoptat hotărâri asupra 14 chestiuni, chiar dacă în ordinea de zi, înserată în invitația la adunare, erau doar 5 chestiuni, fapt prin care reclamantele au fost vătămate în dreptul lor de a participa la adoptarea hotărârilor Adunării Generale, or, ele nu puteau cunoaște despre chestiunile care nu erau incluse pe ordinea de zi în anunțul privind desfășurarea adunării. Aliona Draganiuc, Anna Draganiuk și Olga Repida, reprezentate de avocatul stagiar Olga Luca, au solicitat anularea deciziei din 29 ianuarie 2020 a Departamentului înregistrare și licențiere a unităților de drept din cadrul Agenției Servicii Publice privind înregistrarea modificărilor datelor din Registrul de stat al persoanelor juridice.
Prin încheierea din 14 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a separat și s-a reținut în procedura contenciosului administrativ pretenția depusă de Aliona Draganiuc, Anna Draganiuk și Olga Repida, reprezentate de avocatul stagiar Olga Luca, împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea actului administrativ de pretenția depusă de Aliona Draganiuc, Anna Draganiuk și Olga Repida, reprezentate de avocatul stagiar Olga Luca, împotriva Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51 privind declararea nulității absolute a hotărârilor Adunării Generale Extraordinare.
Totodată, s-a declinat competența judecătorului specializat în materie de contencios administrativ în favoarea judecătorului/completului specializat în materie de drept civil din Judecătoria Chișinău la examinarea pretenției separate depusă de Aliona Draganiuc, Anna Draganiuk și Olga Repida, reprezentate de avocatul stagiar Olga Luca, împotriva Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51 privind declararea nulității absolute a hotărârilor Adunării Generale Extraordinare, materializate în procesul-verbal al Adunării Generale Extraordinare reconvocate a membrilor Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51 din 19 ianuarie 2020. Prin hotărârea din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Aliona Draganiuc, Anna Draganiuk și Olga Repida împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea deciziei Departamentului înregistrare și licențiere a unităților de drept privind înregistrarea modificărilor datelor din Registrul de stat al persoanelor juridice din 29 ianuarie 2020 (dosar nr. 1003600070759). La 7 iunie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, Aliona Draganiuc, Anna Draganiuk și Olga Repida au depus apel 4 împotriva hotărârii instanței de fond, iar la 30 august 2021,
cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii ( vol. I, f.d. 50-52). Prin decizia din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel depusă de Aliona Draganiuc, Anna Draganiuk și Olga Repida și s-a menținut hotărârea din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (vol. I, f.d. 228, 229-230).
Pentru a decide astfel, instanța de apel a notat că, la momentul inițierii procedurii administrative la depunerea actelor, prin care s-a solicitat înregistrarea înscrierii în Registrul de stat al persoanelor juridice a datelor privind alegerea membrilor cârmuiri, președintelui, comisiei de cenzori, începerea procedurii de reorganizare a persoanei juridice, autoritatea publică în persoana registratorului din cadrul Departamentului înregistrare și licențiere a unităților de drept al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” - nu avea temei juridic pentru a respinge cererea sau a invalida prin punerea la îndoială a legalității actelor prezentate. Instanța de apel a conchis că, în cazul în care pretențiile reclamantelor/apelante în procedura civilă generală vor fi admise, ultimele vor avea toate posibilitățile juridice disponibile de a radia dreptul înregistrat.
Or, potrivit art. 14 alin. (4) al Legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007, prin derogare de la alin. (3), decizia de înregistrare poate fi anulată de registratorul în domeniul înregistrării de stat în cazul când instanța judecătorească declară nule actele care au stat la baza adoptării deciziei de înregistrare. Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că instanța de fond, verificând legalitatea deciziei din 29 ianuarie 2020 a Departamentului înregistrare și licențiere a unităților de drept al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” privind înregistrarea modificărilor datelor din Registrul de stat al persoanelor juridice (dosar nr. 1003600070759), a constatat just că actul administrativ contestat este emis de autoritatea publică competentă, în conformitate cu legislația în vigoare, este legal și întemeiat.
La 27 iulie 2022, Aliona Draganiuc, Anna Draganiuk, Repida Olga, reprezentate de avocatul Gheorghe Macovei, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea actului judecătoresc emis de instanța de apel, cu restituirea cauzei la o nouă rejudecare. În motivarea recursului, au invocat că hotărârile Adunării Generale Extraordinare a membrilor Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51 din 19 ianuarie 2020 ( exprimate prin procesul-verbal al adunării repetate din 19 ianuarie 2020) au stat la baza deciziei din 29 ianuarie 2020 a Departamentului înregistrare și licențiere a unităților de drept din cadrul Agenției Servicii Publice.
Așadar, în măsura în care hotărârea Adunării Generale Extraordinare, care a stat la baza emiterii deciziei administratorului, a fost anulată, argumentul instanței de apel precum că decizia registratorului este una perfect legală din considerentul că actele care stau la bază au prezumția legalității este unul absolut eronat, or, instanța care a judecat pretenția separată a stabilit că acestea au fost adoptate cu încălcarea legislației, iar pe cale de consecință sunt nule.
5 Așadar, recurentele au opinat că, la momentul solicitării înregistrării modificărilor în registru, registratorul nu a verificat respectarea procedurii de modificare a actelor de constituire a Adunării Generale Extraordinare nr. 51, ceea ce a generat emiterea unei decizii de operare a modificărilor în registru care în esență este nulă, or, potrivit art. 13 alin. (1) lit. c) al Legii nr. 220 din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, înregistrarea de stat a persoanei juridice nu se admite în cazurile încălcării procedurii legale de constituire, reorganizare, lichidare, suspendare sau reluare a activității persoanei juridice, de modificare a actelor de constituire ale persoanei juridice.
Au susținut că instanța de apel a examinat superficial cauza, iar analiza care a făcut- o în legătură cu circumstanțele de fapt și de drept este una neclară și incorectă, respectiv, nu are putere de convingere. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În corespundere cu dispozițiile art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.
Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 aprilie 2022, însă date privind notificarea dispozitivului deciziei lipsesc. Totodată, decizia motivată din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului recurentelor, avocatului stagiar Olga Luca, prin intermediul poștei electronice, la 4 iulie 2022, iar recurentei, Olga Repida la 30 iunie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție (vol. I, f.d. 249, 250). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurentele s-au conformat prevederilor legale și au depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
La 5 octombrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimaților Agenției Servicii Publice și Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 51 a fost expediată copia recursului depus de Aliona Draganiuc, Anna Draganiuk, Repida Olga, reprezentate de avocatul Gheorghe Macovei, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Până la data examinării admisibilității recursului, intimații nu și-au valorificat drepturile sale procedurale și nu au depus referință. Examinând admisibilitatea recursului depus de Aliona Draganiuc, Anna Draganiuk, Repida Olga, reprezentate de avocatul Gheorghe Macovei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la 6 literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.
Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor 7 respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.
(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Aliona Draganiuc, Anna Draganiuk, Repida Olga, reprezentate de avocatul Gheorghe Macovei.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Aliona Draganiuc, Anna Draganiuk, Repida Olga, reprezentate de avocatul Gheorghe Macovei, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 8
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.