3ra-995/22 — anularea actelor administrative, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru absenta fortata la munca si a prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecata

3ra-995/22 — anularea actelor administrative, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru absenta fortata la munca si a prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-995/22

2-20139093-01-3ra-27092022

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul central (jud: M. Chiperi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

02 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Nina Vascan

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de recurenta Judecătoria Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Mihaela Ababii împotriva Judecătoriei Chișinău cu privire la anularea

actelor administrative, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența

forțată de la muncă și a prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a

respins apelul depus de Judecătoria Chișinău și s-a menținut hotărârea din 30 iunie

2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central,

c o n s t a t ă :

La data de 11 septembrie 2020 Mihaela Ababii a depus la Judecătoria Chișinău,

sediul Rîșcani cerere de chemare în judecată împotriva Judecătoriei Chișinău cu

privire la anularea actelor administrative, restabilirea în funcție, încasarea salariului

pentru absența forțată de la muncă și a prejudiciului moral, compensarea

cheltuielilor de judecată (f.d. 2-6 vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că, la sesizarea

vice-președintelui Judecătoriei Chișinău nr. 5.18-17866 din 01 august 2020, Comisia

de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău, în baza dispozițiilor nr.03 din

02 ianuarie 2019 și nr.15 din 26 aprilie 2019 a supus verificării prezența la serviciu

a colaboratorului instanței Mihaela Ababii. Respectiv, ca urmare a organizării

verificării prezenței la serviciu din data de 31 iulie 2020, ora 14.30 min, s-a depistat

lipsa reclamantei la locul de muncă.

1

Reclamanta a subliniat că, Comisia de disciplină din cadrul Judecătoriei

Chișinău în ședința din 15 august 2020 a constatat în acțiunile Mihaelei Ababii,

comiterea abaterii disciplinare prevăzute de art. 57 lit. a) din Legea cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008, și anume:

absența nemotivată de la serviciu, admisă în mod repetat, fiind propusă aplicarea

sancțiunii disciplinare sub formă de destituire din funcția publică. Respectiv, la data

de 17 august 2020 președintele Judecătoriei Chișinău a emis ordinul nr.435 cu

privire la destituirea din funcție, prin care s-a dispus destituirea Mihaelei Ababii din

funcția de grefier din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, începând cu data

de 17 august 2020, care i-a fost adus la cunoștință reclamantei la 19 august 2020.

Reclamanta Mihaela Ababii a notat că a fost desemnată ca învingătoare a

concursului cu privire la numirea în funcție de grefier în cadrul Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana, fiindu-i stabilit un termen de probă până la 02 martie 2020,

iar pe parcursul activității reclamantei încălcări nu au fost sesizate.

Reclamanta a specificat că prin intermediul cancelariei Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana a depus cererea privind acordarea concediului anual, însă prin

dispoziția vice-președintelui Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana nr.11/2020 din

31 iulie 2020 a fost respinsă până la înlăturarea circumstanțelor care au dus la

respingerea cererii.

Reclamanta a remarcat că la 31 iulie 2020 a anunțat telefonic despre faptul că

urma să se adreseze la medic, prin intermediul colegii de muncă, or, numărul de

telefon a șefei interimare nu-l deținea. Respectiv, lipsa la locul de muncă a Mihaelei

Ababii a fost documentat de angajator prin întocmirea Actului de constatare din data

de 31 iulie 2020, ora 14.30.

Reclamanta Mihaela Ababii a notat că este eronată concluzia Comisiei de

disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău precum că, se constată abaterea

disciplinară admisă în mod repetat de reclamantă. Or, reclamanta a absentat de la

locul de lucru o singură dată și anume în ziua de 31 iulie 2020, iar motivele absenței

sunt întemeiate, fiind confirmate prin actele medicale anexate la materialele cauzei.

Reclamanta a invocat că este nemotivat și nefondat argumentul Comisiei de

disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău precum că aplicarea sancțiunii

disciplinare privind destituirea din funcție publică este una rezonabilă, oportună și

întemeiată. Or, Mihaela Ababii pe parcursul activității sale nu a admis careva

încălcări, iar această abatere constatată a fost prima înregistrată.

Reclamanta Mihaela Ababii a invocat că urmare a destituirii din funcție și

hărțuirea la care a fost supusă, a fost influențată psihologic, fiindu-i diminuată

imaginea în fața colegilor de serviciu, familiei, persoanelor cunoscute, iar aplicarea

sancțiunii respective constituie un impediment pentru angajarea ulterioară în câmpul

muncii, fapt confirmat prin actele anexate.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamanta Mihaela Ababii și-a concretizat

acțiunea și în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe a solicitat admiterea

integrală a cererii de chemare în judecată, anularea ordinului președintelui

Judecătoriei Chișinău nr. 435 din 17 august 2020 și a deciziei Comisiei de disciplină

din cadrul Judecătoriei Chișinău din 15 august 2020, încasarea din contul

Judecătoriei Chișinău în beneficiul Mihaelei Ababii a salariului ratat reieșind din

2

salariu de funcție mediu lunar de 5800 de lei până la ziua adoptării hotărârii,

încasarea de la Judecătoria Chișinău în beneficiul Mihaelei Ababii a prejudiciului

moral cauzat în mărime de 20000 de lei, a cheltuielilor de judecată în mărime de 200

de lei și a cheltuielilor pentru asistență juridică (f.d. 174 vol. I).

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cauza a fost transmisă

Curții de Apel Chișinău pentru soluționarea chestiunii privind strămutarea cauzei la

o altă instanță (f.d.72 vol. I).

Prin încheierea din 05 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău cauza de

contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Mihaela Ababii împotriva Judecătoriei Chișinău cu privire la anularea actelor

administrative, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de

la muncă și a prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată a fost

strămutată spre examinare la Judecătoria Aneni Noi (f.d.78-79 vol. I).

Prin hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de reclamanta Mihaela Ababii.

S-a anulat ordinul Președintelui Judecătoriei Chișinău nr. 435 din 17 august 2020 cu

privire la destituirea din funcție a funcționarului public - Mihaela Ababii și decizia

Comisiei de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău din 15 august 2020 privind

examinarea sesizării. S-a restabilit în funcția de grefier în cadrul Judecătoriei

Chișinău (sediul Ciocana) –reclamanta Mihaela Ababii. S-a încasat de la Judecătoria

Chișinău în beneficiul Mihaelei Ababii salariul pentru lipsa forțată de la serviciu în

mărime de 55100 de lei pentru perioada de la 17 august 2020 – 07 iunie 2021 (9 luni

și 15 zile) reieșind din salariul mediu lunar de 5800 de lei și cheltuielile de judecată

în mărime de 200 de lei, iar în total suma de 55300 de lei. S-a încasat de la

Judecătoria Chișinău în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1653 de lei. În

rest, pretenția reclamantei Mihaela Ababii privind încasarea prejudiciului moral s-a

respins, ca fiind neîntemeiată (f.d. 175 vol. I).

La data de 13 iulie 2021 Judecătoria Chișinău a depus cerere de apel împotriva

hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central (f.d. 192-193

vol. I).

Hotărârea motivată din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central

a fost notificată Judecătoriei Chișinău la data de 06 septembrie 2021, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție DS8001831454AS (f.d. 191 vol. I).

La data de 22 septembrie 2021, Judecătoria Chișinău a prezentat instanței de

apel motivarea cererii de apel împotriva hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei

Anenii Noi, sediul central (f.d. 197-200 vol. I).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus

de Judecătoria Chișinău.

Prin decizia din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Judecătoria Chișinău și s-a menținut hotărârea din 30 iunie 2021 a

Judecătoriei Anenii Noi, sediul central (f.d. 230-240 vol. I).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că Mihaela Ababii

a fost angajată în funcția de grefier în cadrul Judecătoriei Chișinău, prin ordinul

președintelui Judecătoriei Chișinău nr.535 din 02 septembrie 2019, ca învingătoare

a concursului la funcția publică (grefier) în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul

3

Ciocana, fiindu-i stabilit termenul de probă până la 02 martie 2020. Ulterior, prin

Actul de constatare din 31 iulie 2020 s-a stabilit că grefiera Mihaela Ababii a lipsit

de la locul de muncă, pe parcursul întregului program de lucru 08.00 - 17.30, la data

de 31 iulie 2020. Iar, prin nota explicativă din 01 august 2020 Mihaela Ababii nu a

negat lipsa de la serviciu, dar a motivat absența sa de la locul de muncă prin faptul

că trebuia să primească îngrijiri medicale, însă pe motiv că i-a fost refuzată cererea

privind acordarea concediului anual de odihnă, a fost nevoită să plece doar cu

înștiințarea judecătorului cu care activa și nu a reușit să anunțe administrația.

Instanța de apel a notat că la 01 august 2020, vice-președintele Judecătoriei

Chișinău, a depus la Comisia de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău, o

sesizare în privința funcționarului public Mihaela Ababii, grefier în cadrul

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Respectiv, la data de 15 august 2020 Comisia

de disciplină în cadrul Judecătoriei Chișinău a emis Decizia privind examinarea

sesizării sus-menționată, prin care a dispus: constatarea în acțiunile grefierului

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Mihaela Ababii comiterea abaterii

disciplinare prevăzute la art. 57 lit. a) din Legea cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008 și anume: absența nemotivată

de la serviciu admisă repetat și s-a propus aplicarea față de Mihaela Ababii a

sancțiunii disciplinare sub formă de destituire din funcția publică. Iar, prin ordinul

președintelui Judecătoriei Chișinău nr. 435 din 17 august 2020 s-a dispus destituirea

Mihaelei Ababii din funcția de grefier începând cu 17 august 2020.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că ordinul nominalizat i-a fost adus la

cunoștința reclamantei contra semnătură la data de 19 august 2020.

Referitor la pretenția reclamantei privind anularea deciziei Comisiei de

disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău din 15 august 2020 și a ordinului

președintelui Judecătoriei Chișinău nr. 435 din 17 august 2020 „Cu privire la

destituirea din funcție”, instanța de apel a reținut că decizia Comisiei de disciplină

din cadrul Judecătoriei Chișinău din 15 august 2020, reprezintă o operațiune

administrativă, însă ținând cont de faptul că acesta se contestă concomitent cu actul

final, a efectuat controlul judecătoresc și asupra acesteia.

Instanța de apel a indicat că Comisia de disciplină din cadrul Judecătoriei

Chișinău nu a ținut cont de faptul că, pentru a fi constatată abaterea disciplinară

nominalizată, o condiție obligatorie este ca această încălcare să fie admisă în mod

repetat, circumstanțe care nu se atestă la caz. Astfel, instanța de apel a considerat

neîntemeiat argumentul invocat în pct. 40 al deciziei contestate, precum că:

„Aspectul repetitiv al absenței nemotivate de la serviciu rezidă în aceea că grefierul

Mihaela Ababii a absentat 2 perioade consecutive, a câte 4 ore fiecare, de la locul

său de serviciu”, pe motiv că o astfel de argumentare reiese din aprecierea greșită a

normelor materiale care reglementează disciplina muncii și normelor procedurale

care reglementează procedura administrativă.

Curtea de Apel Chișinău a constatat existența unei singuri proceduri

administrative, inițiate la sesizarea vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău sediul

Ciocana, adresate Comisiei de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău în privința

funcționarului public Mihaela Ababii. Respectiv, încălcarea imputată reclamantei,

nu se încadrează în noțiunea utilizată de comisia de disciplină „aspectul repetitiv al

4

absenței nemotivate de la serviciu”. Or, pentru constatarea abaterii disciplinare în

temeiul prevederilor art.57 lit. a) Legii cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008, urmează să existe o decizie cu privire

la aplicarea unei sancțiuni disciplinare pentru o altă abatere disciplinară săvârșită

anterior, cu privire la nerespectarea programului de muncă și aceasta să fie definitivă

la data stabilirii celei de a doua abatere disciplinară.

În circumstanțele descrise, instanța de apel a conchis că decizia din 15 august

2020 a Comisiei de disciplină a Judecătoriei Chișinău a fost emisă cu încălcarea

procedurii și aplicarea eronată a normelor materiale, fapt care duce la anularea

acesteia. Iar, luând în considerare că actul administrativ individual defavorabil,

ordinul peședintelui Judecătoriei Chișinău nr. 435 din 17 august 2020 a fost emis în

baza unui act emis cu încălcarea normelor legale, subsecvent urmează a fi anulat și

actul final de destituire a reclamantei din funcția deținută.

La fel, instanța de apel a reținut că a fost încălcată procedura de emitere a

ordinului Președintelui Judecătoriei Chișinău nr. 435 din 17 august 2020 „Cu privire

la destituirea din funcție”. Astfel, potrivit ordinului contestat, reclamanta a fost

destituită din funcția de grefier din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana

începând cu 17 august 2020, deși art. 64 alin. (1) lit. f) al Legii nr.158 din 04 iulie

2008 privind funcția publică și statutul funcționarului public, stabilește expres că,

persoana/organul care are competența legală de numire în funcție va dispune

destituirea din funcția publică printr-un act administrativ, care se comunică

funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei

destituirii din funcția publică, în cazul absenței nemotivate de la serviciu timp de

4 ore consecutive pe parcursul unei zile lucrătoare.

Curtea de Apel Chișinău a relevat că deși reclamanta Mihaela Ababii a fost

eliberată din funcție începând cu 17 august 2020, ordinul de destituire din funcție nu

i-a fost adus la cunoștință, aceasta continuând să activeze după emiterea ordinului,

inclusiv participând în cadrul ședinței de judecată în calitate de grefier, fapt

confirmat prin copiile proceselor-verbale ale ședințelor de judecată, prin care se

atestă că, la data de 18 august 2020 reclamanta Mihaela Ababii a participat ca grefier

în complet cu judecătorul Igor Bațalai din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana. De asemenea, instanța de apel a menționat că copia ordinului de destituire

din funcție din 17 august 2020 i-a fost eliberat reclamantei tocmai la 19 august 2021,

la cererea scrisă a acesteia.

Instanța de apel a considerat nefondat argumentul apelantei, precum că

administrația Judecătoriei Chișinău a întreprins măsurile necesare pentru a aduce la

cunoștință intimatei Mihaela Ababii ordinul de destituire din funcție, însă ultima

s-a eschivat de a răspunde la apelurile specialistului Direcției resurse umane din

cadrul Judecătoriei Chișinău. Or, data de 17 august 2020 a fost zi de luni, zi

lucrătoare, iar la materialele dosarului nu a fost anexată vreo probă din care ar rezulta

că, în perioada respectivă reclamanta a fost în concediu, sau vreun act prin care s-ar

demonstra că Mihaela Ababii nu a fost prezentă la serviciu și că administrația

instituției a fost în imposibilitate de a comunica reclamantei actul contestat. Iar, o

simplă efectuare a apelului telefonic, nu echivalează cu epuizarea căilor de

comunicare a unui act administrativ destinatarului. Mai mult, autoritatea publică

5

pârâtă a avut posibilitate să expedieze prin intermediul poștei electronice actul

nominalizat reclamantei.

La fel, instanța de apel a conchis că angajatorul nu a motivat ordinul de aplicare

a sancțiunii disciplinare, în special, a omis să-și argumenteze soluția de aplicare a

sancțiunii disciplinare sub formă de destituire.

Din conținutul ordinului de destituire a Mihaelei Ababii, urmează că

angajatorul în susținerea soluției de aplicare a sancțiunii disciplinare, a invocat mai

multe norme legale și decizia Comisiei de disciplină. Or, motivarea ordinului de

aplicare a sancțiunii disciplinare nu se rezumă la enumerarea circumstanțelor de fapt

și indicarea unor norme de drept, angajatorul având obligația de a raporta

circumstanțele de fapt, la normele de drept invocate. De asemenea, instanța de apel

a menționat că angajatorul nu și-a motivat soluția de aplicare a celei mai grave

sancțiuni disciplinare – destituirea din funcția publică.

Instanța de apel a menționat că deoarece s-a constatat temeinicia pretenției

privind anularea ordinului președintelui Judecătoriei Chișinău nr. 435 din 17 august

2020 „Cu privire la destituirea din funcție”, prima instanță corect a dispus

restabilirea Mihaelei Ababii în funcția de grefier, ca efect al anulării ordinului prin

care reclamanta a fost destituită din funcția deținută și încasarea din contul

Judecătoriei Chișinău în beneficiul Mihaelei Ababii a salariului pentru absența

forțată de la muncă pentru perioada de la 17 august 2020 – 07 iunie 2021, reieșind

din salariul mediu lunar de 5800 de lei.

Referitor la pretenția reclamantei privind încasarea prejudiciului moral în

mărime de 20000 de lei, instanța de apel a reținut că, prin hotărârea din 30 iunie

2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central pretenția respectivă a fost respinsă,

Mihaela Ababii nu a contestat hotărârea în partea pretenției respinse iar Judecătoria

Chișinău prin cererea de apel a solicitat emiterea deciziei privind respingerea

integrală a acțiunii reclamantei, fapt ce denotă că nici una din părți nu a exprimat

dezacordul cu soluția instanței de fond referitor la respingerea pretenției reclamantei

de compensare a prejudiciului moral.

La data de 30 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, recurenta

Judecătoria Chișinău a depus recurs, iar la data de 30 septembrie 2022 a prezentat

motivarea recursului împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel, cu

adoptarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii depuse de Mihaela Ababii (f.d.

245-246 vol. I, f.d.1-4 vol. II).

În motivarea recursului, recurenta a menționat că la data de 01 august 2020,

vicepreședintele Judecătoriei Chișinău a înaintat sesizarea prin care s-a adus la

cunoștință că, la data de 31 iulie 2020 de către membrii Comisiei de control a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a fost supusă verificării prezența la serviciu a

colaboratorului instanței Mihaela Ababii și în urma verificării s-a depistat lipsa

angajatului la locul de muncă.

Recurenta a invocat că fiind verificate înregistrările video din incinta instanței

judecătorești s-a constatat că grefierul Mihaela Ababii nici nu a intrat în sediul

instanței la data respectivă, iar fiind contactată telefonic de către șeful Direcției

evidență și documentare procesuală, grefierul Mihaela Ababii a comunicat că a

6

plecat de la serviciu și nu a anunțat administrația Judecătoriei Chișinău din motiv că

nu a reușit.

Recurenta a specificat că potrivit informației de la mecanismul de citire a

cartelelor precum și din nota explicativă prezentată de asistentul judiciar al

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Mihaela Condrea, s-a stabilit că la 31 iulie

2020, ora 08:25, aceasta a efectuat înregistrarea la mecanismul de citire a cartelelor

în locul grefierului Mihaela Ababii. Respectiv, funcționarul Mihaela Ababii a lipsit

de la locul de muncă pe parcursul întregului program de activitate (08:00-17:30),

adică timp de 9 ore, consecutiv.

Recurenta a indicat că la data de 15 august 2020 Comisia de disciplină din

cadrul Judecătoriei Chișinău a emis decizia potrivit căreia s-a constat în acțiunile

grefierului Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Mihaela Ababii, comiterea

abaterii disciplinare statuate la art.57 lit. a) din Legea cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008, și anume: absența nemotivată

de la serviciu, admisă în mod repetat, fiind propusă aplicarea sancțiunii disciplinare

prevăzute la art.58 lit. g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008, sub formă de destituire din funcția

publică. Astfel, prin ordinul președintelui Judecătoriei Chișinău nr.435 din 17 august

2020 Mihaela Ababii a fost destituită din funcția de grefier din cadrul Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana, începând cu data de 17 august 2020.

Recurenta Judecătoria Chișinău a notat că înscrisurile prezentate de către

Mihaela Ababii nu confirmă necesitatea iminentă de a suporta un control medical de

urgență și nici nu confirmă versiunea imposibilității de a anunța administrația

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana privind absența în ziua de 31 iulie 2020 de la

serviciu.

Recurenta a subliniat că Mihaela Ababii la ședința Comisiei de disciplină și-a

recunoscut vina, însă doar în partea ce ține de faptul că nu a anunțat angajatorul

despre absența de la serviciu pe motiv că este angajată pentru prima dată, are doar

un an de activitate, perioadă în care s-a manifestat bine organizat, fără careva abateri.

Recurenta Judecătoria Chișinău a invocat că este neîntemeiată pretenția cu

privire la încasarea prejudiciului moral din contul Judecătoriei Chișinău în valoare

de 20000 de lei, or pentru acordarea unor prejudicii morale este necesar ca cel ce

pretinde daune morale să prezintă un minimum de argumente și indicii din care să

rezulte în ce măsură drepturile personale nepatrimoniale au fost afectate.

Recurenta a specificat că la caz urmează a fi reținut faptul că, de către

administrația Judecătoriei Chișinău au fost întreprinse măsurile necesare în vederea

aducerii la cunoștința intimatei a ordinului de destituire din funcție, însă ultima s-a

eschivat de a răspunde la apelurile specialistului Direcției resurse umane din cadrul

Judecătoriei Chișinău, fapt consemnat de acesta. Totodată, nerespectarea

prevederilor art.64 alin.(l) din Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008 nu poate cauza nulitatea ordinului de

destituire din funcție, în condițiile în care această consecință este prevăzută expres

de legislație.

De asemenea, recurenta a relevat că consideră pripită concluzia instanței de

apel referitor la aplicabilitatea prevederilor art.57 lit. a) al Legii cu privire la funcția

7

publică și statutul funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008, pentru absența

nemotivată de la serviciu, admisă în mod repetat, precum că, pentru constatarea

abaterii disciplinare invocate, urmează să existe o decizie cu privire la aplicare unei

sancțiuni disciplinare pentru o altă abatere disciplinară săvârșită anterior și aceasta

să fie definitivă la data stabilirii celei de a doua abatere disciplinară, or reieșind din

prevederile art.64 alin.(l) lit. f) din Legea nominalizată și potrivit prevederilor art.

86 alin.(l) lit. h) din Codul muncii, absența nemotivată se definește ca fiind lipsa fără

motive întemeiate de la serviciu timp de 4 ore consecutive, fară a se ține cont de

pauza de masă, în timpul zilei de muncă.

Recurenta a invocat că caracterul repetitiv instituit pentru abaterea disciplinară

prevăzută de art.57 lit. a) al Legii cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008, presupune doar prezența a două

abateri disciplinare consumate cu caracter identic și nicidecum prezența unui alt

ordin cu privire la aplicarea unei sancțiuni disciplinare pentru o altă abatere

disciplinară săvârșită anterior.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 iunie 2022, însă

dispozitivului deciziei a fost notificat recurentei Judecătoriei Chișinău, prin

intermediul poștei electronice, la data de 27 iunie 2022, fapt confirmat prin extrasul

din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.242 vol. I).

La data de 30 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, recurenta

Judecătoria Chișinău a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 21 iunie 2022

a Curții de Apel Chișinău (f.d.245-246 vol. I).

Decizia motivată din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentei Judecătoriei Chișinău, prin intermediul poștei electronice, la data de

07 septembrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la

materialele cauzei (f.d. 244 vol. I).

La data de 30 septembrie 2022, recurenta Judecătoria Chișinău a depus

motivarea recursului împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.1-4 vol. II).

Astfel, recursul depus de recurenta Judecătoria Chișinău este în termen.

La data de 03 octombrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat copia

recursului depus de recurenta Judecătoria Chișinău în adresa Mihaelei Ababii și

avocatului Veaceslav Scripnic cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței (f.d.9 vol. II). Însă, deși Mihaela Ababii și avocatul Veaceslav Scripnic au

recepționat recursul la data de 07 octombrie 2022 și la 06 octombrie 2022, fapt

8

confirmat prin avizele de recepție, anexate la materialele cauzei (f.d.10-11), aceștia

nu au depus referințe.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de recurenta Judecătoria

Chișinău, în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

9

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de recurenta Judecătoria Chișinău.

În conformitate cu art. 230 și 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de recurenta Judecătoria Chișinău se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Nina Vascan

Judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

10