3ra-995/22 — anularea actelor administrative, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru absenta fortata la munca si a prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr.3ra-995/22 2-20139093-01-3ra-27092022 Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul central (jud: M. Chiperi) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan) Î N C H E I E R E 02 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Nina Vascan judecătorii Nicolae Craiu Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de recurenta Judecătoria Chișinău, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mihaela Ababii împotriva Judecătoriei Chișinău cu privire la anularea actelor administrative, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și a prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins apelul depus de Judecătoria Chișinău și s-a menținut hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central, c o n s t a t ă : La data de 11 septembrie 2020 Mihaela Ababii a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani cerere de chemare în judecată împotriva Judecătoriei Chișinău cu privire la anularea actelor administrative, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și a prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.

2-6 vol. I). În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că, la sesizarea vice-președintelui Judecătoriei Chișinău nr. 5.18-17866 din 01 august 2020, Comisia de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău, în baza dispozițiilor nr.03 din 02 ianuarie 2019 și nr.15 din 26 aprilie 2019 a supus verificării prezența la serviciu a colaboratorului instanței Mihaela Ababii. Respectiv, ca urmare a organizării verificării prezenței la serviciu din data de 31 iulie 2020, ora 14.30 min, s-a depistat lipsa reclamantei la locul de muncă.

1 Reclamanta a subliniat că, Comisia de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău în ședința din 15 august 2020 a constatat în acțiunile Mihaelei Ababii, comiterea abaterii disciplinare prevăzute de art. 57 lit. a) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008, și anume: absența nemotivată de la serviciu, admisă în mod repetat, fiind propusă aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de destituire din funcția publică.

Respectiv, la data de 17 august 2020 președintele Judecătoriei Chișinău a emis ordinul nr.435 cu privire la destituirea din funcție, prin care s-a dispus destituirea Mihaelei Ababii din funcția de grefier din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, începând cu data de 17 august 2020, care i-a fost adus la cunoștință reclamantei la 19 august 2020. Reclamanta Mihaela Ababii a notat că a fost desemnată ca învingătoare a concursului cu privire la numirea în funcție de grefier în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, fiindu-i stabilit un termen de probă până la 02 martie 2020, iar pe parcursul activității reclamantei încălcări nu au fost sesizate.

Reclamanta a specificat că prin intermediul cancelariei Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a depus cererea privind acordarea concediului anual, însă prin dispoziția vice-președintelui Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana nr.11/2020 din 31 iulie 2020 a fost respinsă până la înlăturarea circumstanțelor care au dus la respingerea cererii. Reclamanta a remarcat că la 31 iulie 2020 a anunțat telefonic despre faptul că urma să se adreseze la medic, prin intermediul colegii de muncă, or, numărul de telefon a șefei interimare nu-l deținea. Respectiv, lipsa la locul de muncă a Mihaelei Ababii a fost documentat de angajator prin întocmirea Actului de constatare din data de 31 iulie 2020, ora 14.30.

Reclamanta Mihaela Ababii a notat că este eronată concluzia Comisiei de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău precum că, se constată abaterea disciplinară admisă în mod repetat de reclamantă. Or, reclamanta a absentat de la locul de lucru o singură dată și anume în ziua de 31 iulie 2020, iar motivele absenței sunt întemeiate, fiind confirmate prin actele medicale anexate la materialele cauzei. Reclamanta a invocat că este nemotivat și nefondat argumentul Comisiei de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău precum că aplicarea sancțiunii disciplinare privind destituirea din funcție publică este una rezonabilă, oportună și întemeiată. Or, Mihaela Ababii pe parcursul activității sale nu a admis careva încălcări, iar această abatere constatată a fost prima înregistrată.

Reclamanta Mihaela Ababii a invocat că urmare a destituirii din funcție și hărțuirea la care a fost supusă, a fost influențată psihologic, fiindu-i diminuată imaginea în fața colegilor de serviciu, familiei, persoanelor cunoscute, iar aplicarea sancțiunii respective constituie un impediment pentru angajarea ulterioară în câmpul muncii, fapt confirmat prin actele anexate.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamanta Mihaela Ababii și-a concretizat acțiunea și în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe a solicitat admiterea integrală a cererii de chemare în judecată, anularea ordinului președintelui Judecătoriei Chișinău nr. 435 din 17 august 2020 și a deciziei Comisiei de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău din 15 august 2020, încasarea din contul Judecătoriei Chișinău în beneficiul Mihaelei Ababii a salariului ratat reieșind din 2 salariu de funcție mediu lunar de 5800 de lei până la ziua adoptării hotărârii, încasarea de la Judecătoria Chișinău în beneficiul Mihaelei Ababii a prejudiciului moral cauzat în mărime de 20000 de lei, a cheltuielilor de judecată în mărime de 200 de lei și a cheltuielilor pentru asistență juridică (f.d.

174 vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cauza a fost transmisă Curții de Apel Chișinău pentru soluționarea chestiunii privind strămutarea cauzei la o altă instanță (f.d.72 vol. I). Prin încheierea din 05 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mihaela Ababii împotriva Judecătoriei Chișinău cu privire la anularea actelor administrative, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și a prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată a fost strămutată spre examinare la Judecătoria Aneni Noi (f.d.78-79 vol. I). Prin hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de reclamanta Mihaela Ababii.

S-a anulat ordinul Președintelui Judecătoriei Chișinău nr. 435 din 17 august 2020 cu privire la destituirea din funcție a funcționarului public - Mihaela Ababii și decizia Comisiei de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău din 15 august 2020 privind examinarea sesizării. S-a restabilit în funcția de grefier în cadrul Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) –reclamanta Mihaela Ababii. S-a încasat de la Judecătoria Chișinău în beneficiul Mihaelei Ababii salariul pentru lipsa forțată de la serviciu în mărime de 55100 de lei pentru perioada de la 17 august 2020 – 07 iunie 2021 (9 luni și 15 zile) reieșind din salariul mediu lunar de 5800 de lei și cheltuielile de judecată în mărime de 200 de lei, iar în total suma de 55300 de lei.

S-a încasat de la Judecătoria Chișinău în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1653 de lei. În rest, pretenția reclamantei Mihaela Ababii privind încasarea prejudiciului moral s-a respins, ca fiind neîntemeiată (f.d. 175 vol. I). La data de 13 iulie 2021 Judecătoria Chișinău a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central (f.d. 192-193 vol. I). Hotărârea motivată din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central a fost notificată Judecătoriei Chișinău la data de 06 septembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS8001831454AS (f.d. 191 vol. I). La data de 22 septembrie 2021, Judecătoria Chișinău a prezentat instanței de apel motivarea cererii de apel împotriva hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central (f.d.

197-200 vol. I). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de Judecătoria Chișinău. Prin decizia din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Judecătoria Chișinău și s-a menținut hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central (f.d.

230-240 vol. I). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că Mihaela Ababii a fost angajată în funcția de grefier în cadrul Judecătoriei Chișinău, prin ordinul președintelui Judecătoriei Chișinău nr.535 din 02 septembrie 2019, ca învingătoare a concursului la funcția publică (grefier) în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul 3 Ciocana, fiindu-i stabilit termenul de probă până la 02 martie 2020. Ulterior, prin Actul de constatare din 31 iulie 2020 s-a stabilit că grefiera Mihaela Ababii a lipsit de la locul de muncă, pe parcursul întregului program de lucru 08.00 - 17.30, la data de 31 iulie 2020. Iar, prin nota explicativă din 01 august 2020 Mihaela Ababii nu a negat lipsa de la serviciu, dar a motivat absența sa de la locul de muncă prin faptul că trebuia să primească îngrijiri medicale, însă pe motiv că i-a fost refuzată cererea privind acordarea concediului anual de odihnă, a fost nevoită să plece doar cu înștiințarea judecătorului cu care activa și nu a reușit să anunțe administrația.

Instanța de apel a notat că la 01 august 2020, vice-președintele Judecătoriei Chișinău, a depus la Comisia de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău, o sesizare în privința funcționarului public Mihaela Ababii, grefier în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Respectiv, la data de 15 august 2020 Comisia de disciplină în cadrul Judecătoriei Chișinău a emis Decizia privind examinarea sesizării sus-menționată, prin care a dispus: constatarea în acțiunile grefierului Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Mihaela Ababii comiterea abaterii disciplinare prevăzute la art. 57 lit. a) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008 și anume: absența nemotivată de la serviciu admisă repetat și s-a propus aplicarea față de Mihaela Ababii a sancțiunii disciplinare sub formă de destituire din funcția publică.

Iar, prin ordinul președintelui Judecătoriei Chișinău nr. 435 din 17 august 2020 s-a dispus destituirea Mihaelei Ababii din funcția de grefier începând cu 17 august 2020. Curtea de Apel Chișinău a menționat că ordinul nominalizat i-a fost adus la cunoștința reclamantei contra semnătură la data de 19 august 2020. Referitor la pretenția reclamantei privind anularea deciziei Comisiei de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău din 15 august 2020 și a ordinului președintelui Judecătoriei Chișinău nr. 435 din 17 august 2020 „Cu privire la destituirea din funcție”, instanța de apel a reținut că decizia Comisiei de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău din 15 august 2020, reprezintă o operațiune administrativă, însă ținând cont de faptul că acesta se contestă concomitent cu actul final, a efectuat controlul judecătoresc și asupra acesteia.

Instanța de apel a indicat că Comisia de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău nu a ținut cont de faptul că, pentru a fi constatată abaterea disciplinară nominalizată, o condiție obligatorie este ca această încălcare să fie admisă în mod repetat, circumstanțe care nu se atestă la caz. Astfel, instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul invocat în pct. 40 al deciziei contestate, precum că: „Aspectul repetitiv al absenței nemotivate de la serviciu rezidă în aceea că grefierul Mihaela Ababii a absentat 2 perioade consecutive, a câte 4 ore fiecare, de la locul său de serviciu”, pe motiv că o astfel de argumentare reiese din aprecierea greșită a normelor materiale care reglementează disciplina muncii și normelor procedurale care reglementează procedura administrativă.

Curtea de Apel Chișinău a constatat existența unei singuri proceduri administrative, inițiate la sesizarea vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, adresate Comisiei de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău în privința funcționarului public Mihaela Ababii. Respectiv, încălcarea imputată reclamantei, nu se încadrează în noțiunea utilizată de comisia de disciplină „aspectul repetitiv al 4 absenței nemotivate de la serviciu”. Or, pentru constatarea abaterii disciplinare în temeiul prevederilor art.57 lit. a) Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008, urmează să existe o decizie cu privire la aplicarea unei sancțiuni disciplinare pentru o altă abatere disciplinară săvârșită anterior, cu privire la nerespectarea programului de muncă și aceasta să fie definitivă la data stabilirii celei de a doua abatere disciplinară.

În circumstanțele descrise, instanța de apel a conchis că decizia din 15 august 2020 a Comisiei de disciplină a Judecătoriei Chișinău a fost emisă cu încălcarea procedurii și aplicarea eronată a normelor materiale, fapt care duce la anularea acesteia. Iar, luând în considerare că actul administrativ individual defavorabil, ordinul peședintelui Judecătoriei Chișinău nr. 435 din 17 august 2020 a fost emis în baza unui act emis cu încălcarea normelor legale, subsecvent urmează a fi anulat și actul final de destituire a reclamantei din funcția deținută. La fel, instanța de apel a reținut că a fost încălcată procedura de emitere a ordinului Președintelui Judecătoriei Chișinău nr. 435 din 17 august 2020 „Cu privire la destituirea din funcție”.

Astfel, potrivit ordinului contestat, reclamanta a fost destituită din funcția de grefier din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana începând cu 17 august 2020, deși art. 64 alin. (1) lit. f) al Legii nr.158 din 04 iulie 2008 privind funcția publică și statutul funcționarului public, stabilește expres că, persoana/organul care are competența legală de numire în funcție va dispune destituirea din funcția publică printr-un act administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei destituirii din funcția publică, în cazul absenței nemotivate de la serviciu timp de 4 ore consecutive pe parcursul unei zile lucrătoare.

Curtea de Apel Chișinău a relevat că deși reclamanta Mihaela Ababii a fost eliberată din funcție începând cu 17 august 2020, ordinul de destituire din funcție nu i-a fost adus la cunoștință, aceasta continuând să activeze după emiterea ordinului, inclusiv participând în cadrul ședinței de judecată în calitate de grefier, fapt confirmat prin copiile proceselor-verbale ale ședințelor de judecată, prin care se atestă că, la data de 18 august 2020 reclamanta Mihaela Ababii a participat ca grefier în complet cu judecătorul Igor Bațalai din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. De asemenea, instanța de apel a menționat că copia ordinului de destituire din funcție din 17 august 2020 i-a fost eliberat reclamantei tocmai la 19 august 2021, la cererea scrisă a acesteia.

Instanța de apel a considerat nefondat argumentul apelantei, precum că administrația Judecătoriei Chișinău a întreprins măsurile necesare pentru a aduce la cunoștință intimatei Mihaela Ababii ordinul de destituire din funcție, însă ultima s-a eschivat de a răspunde la apelurile specialistului Direcției resurse umane din cadrul Judecătoriei Chișinău. Or, data de 17 august 2020 a fost zi de luni, zi lucrătoare, iar la materialele dosarului nu a fost anexată vreo probă din care ar rezulta că, în perioada respectivă reclamanta a fost în concediu, sau vreun act prin care s-ar demonstra că Mihaela Ababii nu a fost prezentă la serviciu și că administrația instituției a fost în imposibilitate de a comunica reclamantei actul contestat.

Iar, o simplă efectuare a apelului telefonic, nu echivalează cu epuizarea căilor de comunicare a unui act administrativ destinatarului. Mai mult, autoritatea publică 5 pârâtă a avut posibilitate să expedieze prin intermediul poștei electronice actul nominalizat reclamantei. La fel, instanța de apel a conchis că angajatorul nu a motivat ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare, în special, a omis să-și argumenteze soluția de aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de destituire. Din conținutul ordinului de destituire a Mihaelei Ababii, urmează că angajatorul în susținerea soluției de aplicare a sancțiunii disciplinare, a invocat mai multe norme legale și decizia Comisiei de disciplină.

Or, motivarea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare nu se rezumă la enumerarea circumstanțelor de fapt și indicarea unor norme de drept, angajatorul având obligația de a raporta circumstanțele de fapt, la normele de drept invocate. De asemenea, instanța de apel a menționat că angajatorul nu și-a motivat soluția de aplicare a celei mai grave sancțiuni disciplinare – destituirea din funcția publică.

Instanța de apel a menționat că deoarece s-a constatat temeinicia pretenției privind anularea ordinului președintelui Judecătoriei Chișinău nr. 435 din 17 august 2020 „Cu privire la destituirea din funcție”, prima instanță corect a dispus restabilirea Mihaelei Ababii în funcția de grefier, ca efect al anulării ordinului prin care reclamanta a fost destituită din funcția deținută și încasarea din contul Judecătoriei Chișinău în beneficiul Mihaelei Ababii a salariului pentru absența forțată de la muncă pentru perioada de la 17 august 2020 – 07 iunie 2021, reieșind din salariul mediu lunar de 5800 de lei.

Referitor la pretenția reclamantei privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 20000 de lei, instanța de apel a reținut că, prin hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central pretenția respectivă a fost respinsă, Mihaela Ababii nu a contestat hotărârea în partea pretenției respinse iar Judecătoria Chișinău prin cererea de apel a solicitat emiterea deciziei privind respingerea integrală a acțiunii reclamantei, fapt ce denotă că nici una din părți nu a exprimat dezacordul cu soluția instanței de fond referitor la respingerea pretenției reclamantei de compensare a prejudiciului moral.

La data de 30 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, recurenta Judecătoria Chișinău a depus recurs, iar la data de 30 septembrie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel, cu adoptarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii depuse de Mihaela Ababii (f.d. 245-246 vol. I, f.d.1-4 vol. II). În motivarea recursului, recurenta a menționat că la data de 01 august 2020, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău a înaintat sesizarea prin care s-a adus la cunoștință că, la data de 31 iulie 2020 de către membrii Comisiei de control a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a fost supusă verificării prezența la serviciu a colaboratorului instanței Mihaela Ababii și în urma verificării s-a depistat lipsa angajatului la locul de muncă.

Recurenta a invocat că fiind verificate înregistrările video din incinta instanței judecătorești s-a constatat că grefierul Mihaela Ababii nici nu a intrat în sediul instanței la data respectivă, iar fiind contactată telefonic de către șeful Direcției evidență și documentare procesuală, grefierul Mihaela Ababii a comunicat că a 6 plecat de la serviciu și nu a anunțat administrația Judecătoriei Chișinău din motiv că nu a reușit. Recurenta a specificat că potrivit informației de la mecanismul de citire a cartelelor precum și din nota explicativă prezentată de asistentul judiciar al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Mihaela Condrea, s-a stabilit că la 31 iulie 2020, ora 08:25, aceasta a efectuat înregistrarea la mecanismul de citire a cartelelor în locul grefierului Mihaela Ababii.

Respectiv, funcționarul Mihaela Ababii a lipsit de la locul de muncă pe parcursul întregului program de activitate (08:00-17:30), adică timp de 9 ore, consecutiv. Recurenta a indicat că la data de 15 august 2020 Comisia de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău a emis decizia potrivit căreia s-a constat în acțiunile grefierului Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Mihaela Ababii, comiterea abaterii disciplinare statuate la art.57 lit. a) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008, și anume: absența nemotivată de la serviciu, admisă în mod repetat, fiind propusă aplicarea sancțiunii disciplinare prevăzute la art.58 lit. g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008, sub formă de destituire din funcția publică.

Astfel, prin ordinul președintelui Judecătoriei Chișinău nr.435 din 17 august 2020 Mihaela Ababii a fost destituită din funcția de grefier din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, începând cu data de 17 august 2020. Recurenta Judecătoria Chișinău a notat că înscrisurile prezentate de către Mihaela Ababii nu confirmă necesitatea iminentă de a suporta un control medical de urgență și nici nu confirmă versiunea imposibilității de a anunța administrația Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana privind absența în ziua de 31 iulie 2020 de la serviciu. Recurenta a subliniat că Mihaela Ababii la ședința Comisiei de disciplină și-a recunoscut vina, însă doar în partea ce ține de faptul că nu a anunțat angajatorul despre absența de la serviciu pe motiv că este angajată pentru prima dată, are doar un an de activitate, perioadă în care s-a manifestat bine organizat, fără careva abateri.

Recurenta Judecătoria Chișinău a invocat că este neîntemeiată pretenția cu privire la încasarea prejudiciului moral din contul Judecătoriei Chișinău în valoare de 20000 de lei, or pentru acordarea unor prejudicii morale este necesar ca cel ce pretinde daune morale să prezintă un minimum de argumente și indicii din care să rezulte în ce măsură drepturile personale nepatrimoniale au fost afectate. Recurenta a specificat că la caz urmează a fi reținut faptul că, de către administrația Judecătoriei Chișinău au fost întreprinse măsurile necesare în vederea aducerii la cunoștința intimatei a ordinului de destituire din funcție, însă ultima s-a eschivat de a răspunde la apelurile specialistului Direcției resurse umane din cadrul Judecătoriei Chișinău, fapt consemnat de acesta.

Totodată, nerespectarea prevederilor art.64 alin.(l) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008 nu poate cauza nulitatea ordinului de destituire din funcție, în condițiile în care această consecință este prevăzută expres de legislație.

De asemenea, recurenta a relevat că consideră pripită concluzia instanței de apel referitor la aplicabilitatea prevederilor art.57 lit. a) al Legii cu privire la funcția 7 publică și statutul funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008, pentru absența nemotivată de la serviciu, admisă în mod repetat, precum că, pentru constatarea abaterii disciplinare invocate, urmează să existe o decizie cu privire la aplicare unei sancțiuni disciplinare pentru o altă abatere disciplinară săvârșită anterior și aceasta să fie definitivă la data stabilirii celei de a doua abatere disciplinară, or reieșind din prevederile art.64 alin.(l) lit. f) din Legea nominalizată și potrivit prevederilor art. 86 alin.(l) lit. h) din Codul muncii, absența nemotivată se definește ca fiind lipsa fără motive întemeiate de la serviciu timp de 4 ore consecutive, fară a se ține cont de pauza de masă, în timpul zilei de muncă.

Recurenta a invocat că caracterul repetitiv instituit pentru abaterea disciplinară prevăzută de art.57 lit. a) al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158 din 04 iulie 2008, presupune doar prezența a două abateri disciplinare consumate cu caracter identic și nicidecum prezența unui alt ordin cu privire la aplicarea unei sancțiuni disciplinare pentru o altă abatere disciplinară săvârșită anterior. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 iunie 2022, însă dispozitivului deciziei a fost notificat recurentei Judecătoriei Chișinău, prin intermediul poștei electronice, la data de 27 iunie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.242 vol. I). La data de 30 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, recurenta Judecătoria Chișinău a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.245-246 vol. I). Decizia motivată din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei Judecătoriei Chișinău, prin intermediul poștei electronice, la data de 07 septembrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.

244 vol. I). La data de 30 septembrie 2022, recurenta Judecătoria Chișinău a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.1-4 vol. II). Astfel, recursul depus de recurenta Judecătoria Chișinău este în termen. La data de 03 octombrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat copia recursului depus de recurenta Judecătoria Chișinău în adresa Mihaelei Ababii și avocatului Veaceslav Scripnic cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.9 vol. II). Însă, deși Mihaela Ababii și avocatul Veaceslav Scripnic au recepționat recursul la data de 07 octombrie 2022 și la 06 octombrie 2022, fapt 8 confirmat prin avizele de recepție, anexate la materialele cauzei (f.d.10-11), aceștia nu au depus referințe.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de recurenta Judecătoria Chișinău, în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină 9 cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de recurenta Judecătoria Chișinău.

În conformitate cu art. 230 și 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de recurenta Judecătoria Chișinău se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Nina Vascan Judecătorii Nicolae Craiu Aliona Miron 10