2rac-185/22 — încasarea sumei

2rac-185/22 — încasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2rac-185/22

(2-19193367-01-2rac-17082022)

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Fălești (jud. O. Ciumaș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

ÎNCHEIERE

02 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de reprezentanții recurentului

Societății cu Răspundere Limitată „Reinvent”, Maria Cuzmenco și avocatul Victor

Furnică,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Reinvent” împotriva Gospodăriei Țărănești „Agros” cu

privire la încasarea sumei și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Reinvent”,

a fost menținută hotărârea din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești,

c o n s t a t ă:

La data de 05 decembrie 2019, S.R.L. „Reinvent” a depus cerere de chemare

în judecată împotriva G.Ț. „Agros” cu privire la încasarea sumei în mărime de 95

000 lei și cheltuielilor de judecată în mărime de 12 350 lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, S.R.L. „Reinvent” este o

societate comercială cu sediul în Republica Moldova, UTA Gagauz-Yeri, satul

XXXXX, str. XXXXX și are ca genuri de activitate, inclusiv procurarea producției

agricole în stare proaspătă, cu ulterioara livrare a acesteia pe piața locală sau externă.

A indicat reclamantul că, G.Ț. „AGROS” deține o livadă de prune, iar ca

rezultat al recoltării o vinde în stare proaspătă sau o depozitează în camera frigorifică

și ulterior o vinde în stare proaspătă.

Prin urmare, ținând cont de genul de activitate prestat, reclamantul,

manifestând interes în procurarea prunelor în stare proaspătă de la pârât, după ce a

obținut rechizitele bancare de la contabilul pârâtului, prin intermediul aplicației

wats-up, la data de 15 octombrie 2019, prin ordinul de plată nr. 81 și la data de 16

octombrie 2019, prin ordinul de plată nr. 85, a transferat, prin virament, pe contul

bancar al pârâtului suma în mărime de 95 000 lei.

Ulterior, având în vedere dinamica pieței, inclusiv identificarea altor

furnizori, care din punct de vedere logistic și a prețului au acoperit necesitățile

reclamantului pentru acel produs, un contract cu pârâtul nu a mai fost încheiat,

1

respectiv, la data de 23 octombrie 2019, reclamantul a depus la oficiul poștal pentru

expediere cu aviz recomandat, pe adresa pârâtului și pe adresa de domiciliu a

administratorului, notificarea din 22 octombrie 2019, prin care a solicitat pârâtului

să restituie suma în mărime de 95 000 lei.

Deși, reclamantului i-a fost restituit avizul de recepție, cu numărul unic

DS2060039243AR, expediat la sediul pârâtului, însă, fără mențiunea de

recepționare, dar accesând serviciul Track&Trace de pe sait-ul www.posta.md.

trimiterea poștală cu numărul unic DS2060039243AR a fost livrată destinatarului la

data de 11 noiembrie 2019, ora 08:08, iar administratorul pârâtului a recepționat

notificarea la data de 14 noiembrie 2019, la adresa de domiciliu - mun. XXXXX,

str. XXXXX.

În condițiile în care pârâtul nu a răspuns reclamantului și nu a restituit suma

în mărime de 95 000 lei, o altă soluție decât adresarea în instanța de judecată nu

există pentru reclamant.

Din conținutul ordinelor de plată rezultă scopul cu care s-a efectuat achitarea,

cunoscut inclusiv și de pârât, și prin urmare și astfel, scopul nefiind atins, intervine,

în condițiile Legii, instituția îmbogățirii nejustificate, care are drept efect instituirea

obligației, în sarcina pârâtului de a restitui îmbogățirea.

În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 1979, art. 1981 alin. (4) lit. a)-

c) Codul civil, art. 166, art. 167, art. 174-175 Codul de procedură civilă.

Prin hotărârea din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, acțiunea a

fost respinsă.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 03 august 2021, S.R.L.

„Reinvent” a contestat cu apel hotărârea primei instanțe, solicitând casarea hotărârii

din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești și emiterea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea de

apel depusă de S.R.L. „Reinvent” și a fost menținută hotărârea din 22 iulie 2021 a

Judecătoriei Bălți, sediul Fălești.

Pentru a decide astfel, Colegiul a constatat că, prima instanță a determinat

corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat

apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și

întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților

la proces.

Analizând argumentele invocate în cererea de apel, în raport cu probele

anexate la dosar și prevederile legii, ce guvernează raportul litigios, instanța de apel

a conchis că, cererea de apel urmează a fi respinsă, cu menținerea hotărârii

contestate, din următoarele considerente.

Pentru a decide astfel, din înscrisurile anexate la materialele cauzei, Colegiul

a reținut că, potrivit adeverinței eliberată de Primăria Natalievca, raionul Fălești la

01 octombrie 2019 (f.d. 39, 50) G.Ț. ”Agros” deținea în proprietate pe teritoriul

comunei pământ cu o suprafață de 54,71 ha, pe care are plantată livadă, inclusiv și

prune pe o suprafață de 7 ha.

Conform facturii fiscale seria XXXXX din 15 octombrie 2019 (f.d. 37, 53,

104) G.Ț. ”Agros” a livrat iar S.R.L. „Reinvent” a cumpărat 20.000 kg prune Sterlei,

2

în valoare de 70.000 lei.

Conform ordinului de plată nr. 81 din 15 octombrie 2019 (f.d. 8) S.R.L.

„Reinvent” a achitat suma în mărime de 70 000 lei G.Ț. ”Agros” pentru prune

conform facturii fiscale din 15 octombrie 2019.

Potrivit facturii fiscale seria XXXXX din 16 octombrie 2019 (f.d. 35, 54, 105)

G.Ț. ”Agros” a livrat iar S.R.L. „Reinvent” a cumpărat 7.000 kg prune Sterlei, în

valoare de 25 000 lei.

Potrivit ordinului de plată nr. 85 din 16 octombrie 2019 (f.d. 9) S.R.L.

„Reinvent” a achitat suma în mărime de 25 000 lei G.Ț. ”Agros” pentru prune

conform facturii fiscale din 16 octombrie 2019.

Așadar, instanța de apel a indicat că prima instanță corect a constatat că

sumele de bani indicate, reprezintă prețul achitat de reclamant în calitate de

cumpărător, pentru cumpărarea prunelor de la pârât, în calitate de vânzător.

Respectiv nu pot fi reținute argumentele reclamantului/apelant că de fapt efectuarea

acestor plăți nu are nici un temei, ori, chiar din ordinele de plată rezultă că destinația

plăților a reprezentat plata pentru prune conform facturilor din 15 octombrie 2019 și

respectiv 16 octombrie 2019.

Prin urmare, în urma circumstanțelor stabilite supra, instanța de apel a conchis

cu certitudine faptul că între părți a existat un raport juridic contractual, chiar dacă

de către părți nu a fost prezentat un contract de vânzare – cumpărare care ar fi fost

încheiat în scris.

Potrivit art. 321 alin. (1) Cod civil, trebuie să fie încheiate în scris actele

juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice și persoanele fizice și

dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depășește 1000 de

lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului.

În conformitate cu art. 322 alin.(1) Cod civil, nerespectarea formei scrise a

actului juridic face să decadă părțile din dreptul de a cere, în caz de litigiu, proba cu

martori pentru dovedirea actului juridic.

Un contract de vînzare-cumpărare între părți nu a fost încheiat însă, potrivit

prevederilor art. 93 Cod fiscal, factura fiscală - este un formular tipizat de document

primar cu regim special, pe suport de hîrtie sau în formă electronică, prezentat

cumpărătorului (beneficiarului) la livrare de mărfuri, servicii. Astfel, factura fiscală

și bonul de plată confirmă livrarea mărfii și achitarea ei, adică executarea

contractului de vînzare-cumpărare.

De asemenea, faptul livrării prunelor se confirmă și prin înscrisurile de la (f.d.

60-68) din care rezultă că părțile discută referitor la calitatea prunelor deja livrate.

Facturile fiscale privind livrarea prunelor au fost declarate pentru perioada

octombrie 2019 (f.d. 55-57), adică a fost achitată și TVA.

Astfel, lipsa contractului de vînzare-cumpărare în formă scrisă, în prezența

probelor scrise de executare a contractului, nu constituie temei de admitere a

acțiunii.

Obiectul prezentei cauze îl reprezintă încasarea sumei care se pretinde a fi o

îmbogățire nejustificată, astfel, reieșind din faptul că între părți a existat un raport

juridic contractual, consecințele juridice ale îmbogățirii obținute sunt reglementate

de alte dispoziții legale decît cele ale îmbogățirii nejustificate, prin prisma art. 1980

alin.(1) Codul civil.

3

Respectiv, Colegiul precizează că, prima instanță corect a respins acțiunea,

or, potrivit art. 240 alin. (3) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească adoptă

hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.

Din considerentele menționate, Colegiul conchide că, instanța de apel corect

a ajuns la concluzia de a respinge cererea de apel depusă de S.R.L. „Reinvent”, cu

menținerea hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești.

La 04 august 2022, reprezentanții recurentului S.R.L. „Reinvent”, Maria

Cuzmenco și avocatul Victor Furnică, au depus cerere de recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 26 mai 2022

a Curții de Apel Bălți și hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești,

cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii, cu dispunerea încasării

sumei în mărime de 95 000 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 2850 lei,

cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea acțiunii în prima instanță, suma în

mărime de 2137 lei 50 de bani, cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii

de apel, suma în mărime de 1425 lei, cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea

cererii de recurs și suma în mărime de 9000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că atât instanța de fond cât și

instanța de apel la examinarea cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele

de drept procedural și material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanța de

apel a normelor legale aplicabile speței.

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 17 august 2022

instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea

depunerii referinței (f.d. 13, Vol. II), or, până la data examinării cauzei careva

referințe în adresa instanței nu au parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 26 mai 2022, iar cererea de recurs

a fost depusă la 04 august 2022.

Materialele cauzei atestă expedierea prin intermediul oficiului poștal și poștei

electronice, a copiei deciziei integrale participanților la proces la 11 iulie 2022,

conform scrisorii de însoțire (f.d. 206, 207 Vol. I), iar potrivit avizului de recepție

contrasemnat, nr. DS8006478064AS, S.R.L. „Reinvent” a primit copia deciziei la

14 iulie 2022 (f.d. 208, Vol. I). Astfel, cererea de recurs declarată este depusă în

termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de reprezentanții recurentului S.R.L.

„Reinvent”, Maria Cuzmenco și avocatul Victor Furnică, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

4

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, cererea de recurs declarată de reprezentanții

recurentului S.R.L. „Reinvent”, Maria Cuzmenco și avocatul Victor Furnică, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de prima instanță și instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII, Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

5

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera ca fiind inadmisibilă cererea de recurs declarată de reprezentanții

recurentului S.R.L. „Reinvent”, Maria Cuzmenco și avocatul Victor Furnică.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de reprezentanții recurentului

Societății cu Răspundere Limitată „Reinvent”, Maria Cuzmenco și avocatul Victor

Furnică, împotriva deciziei din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

6