3ra-865/22 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată

3ra-865/22 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-865/22

2-19200880-01-3ra-24082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

ÎNCHEIERE

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Valeriu Javelea, reprezentat

de avocatul Sergiu Covali

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui

Valeriu Javelea împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ și

încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Valeriu Javelea împotriva hotărârii din 12 martie

2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care a fost respinsă ca

neîntemeiată acțiunea

constată:

La 18 decembrie 2019, Valeriu Javelea a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, persoană terță

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la

contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În susținerea acțiunii a indicat că, în perioada 7 martie 1997 – 30 martie

2016, a activat în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne și

instituțiilor penitenciare ale Ministerului Justiției.

A relatat că la data de 30 martie 2016, au fost încetate raporturile de

serviciu în legătură cu atingerea vârstei de pensionare, la acea dată fiindu-i

calculată vechimea în muncă totală de 23 ani 8 luni 26 zile.

1

La data de 27 aprilie 2016, a fost reîncadrat la serviciu în cadrul

Ministerului Justiției, Departamentul Instituțiilor Penitenciare, unde a activat

până la 14 noiembrie 2016, iar începând cu 15 noiembrie 2016 până la

1 octombrie 2019 a fost angajat la Inspectoratul General al Poliției.

La data de 20 septembrie 2019, în legătură cu acumularea vechimii în

muncă ce permite dreptul la pensie, raporturile de serviciu au încetat, în acest sens

fiind emis certificatul nr. 46 la 15 octombrie 2019, prin care se atestă că vechimea

în muncă totală constituie 27 ani 4 luni 26 zile.

A notat că la 16 octombrie 2019, s-a adresat organului teritorial de asigurări

sociale cu cerere în vederea recalculării pensiei, însă cererea a fost respinsă pe

motiv că potrivit art. 61 din Legea nr. 1544/1993, dreptul la recalculare îl au

persoanele din corpul de comandă al organelor afacerilor interne care la

momentul atingerii vechimii în serviciu necesar pentru stabilirea pensiei nu au

fost eliberați din serviciu, dar li s-a prelungit contractul de muncă peste limită de

vârstă, această decizie fiind recepționată la 01 noiembrie 2019.

La fel, a comunicat că adresarea cu cerere prealabilă nu s-a soldat cu

succes.

A opinat că poziția autorității publice pârâte este ilegală și neîntemeiată,

or, situația sa se încadrează rigorilor art. 61 din Legea nr. 1544/1993.

Mai mult, alegația părții pârâte, precum că recalcularea pensiei se face doar

în baza actelor ce au existat până la data stabilirii pensiei, dar au fost prezentate

ulterior, este o concluzie eronată la care s-a ajuns prin excluderea ipotezelor

concrete din aria de ipoteze pe care le acoperă norma juridică respectivă,

denaturând în mod vădit norma.

Partea pârâtă nejustificat a refuzat să includă perioada adjudecată ca fiind

absență forțată de la muncă și, prin urmare, lucrată efectiv, drept o circumstanță

generatoare pentru recalcularea vechimii în muncă și a pensiei contrar art. 61

alin. (1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 și pct. 4 lit. a) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, din care rezultă că media lunară pentru

stabilirea pensiei se face din ultimele 12 luni calendaristice precedente

concedierii.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 46, 47 din Constituție, art. 22 din

Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 12 din Carta Socială Europeană

Revizuită, art. 9 din Pactul Internațional privind Drepturile Economice, Sociale

și Culturale, art. 1 Protocolul 1 Adițional la Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 61 alin. (1) din

Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, art. 60, 189, 206 alin. (1) lit. a), b), 211, 224

alin. (1) lit. b) Cod administrativ.

A solicitat: 1) admiterea acțiunii; 2) constatarea ilegalității refuzului Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. j-2456/19 din 26 noiembrie 2019 și a deciziei

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Buiucani nr. 437 din 17 octombrie

2019 (93/2019/40721 din 18 octombrie 2019) de refuz în recalcularea pensiei;

3) obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a include în perioada

2

27 aprilie 2016 – 1 octombrie 2019, din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției, în

vechimea de muncă pentru care i s-a stabilit pensia pe linia Ministerului Justiției

și de a recalcula pensia, având în vedere vechimea în muncă de 27 ani 4 luni 26

zile, în cuantum de 62 % din suma soldei, reieșind din media lunară pentru

ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din 1 octombrie 2019;

4) încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficul său a

cheltuielilor de judecată sub forma cheltuielilor de asistență juridică, în mărime

de 3 000 de lei.

Prin hotărârea din 12 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea.

La 16 martie 2020, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1)

Cod administrativ, prin intermediul poștei electronice, Valeriu Javelea,

reprezentat de avocatul Sergiu Covali a depus apel nemotivat împotriva hotărârii

din 12 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, iar la 4 noiembrie

2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ,

a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a

acțiunii.

Prin decizia din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Valeriu Javelea împotriva hotărârii din 12 martie 2020 a Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani.

La 19 mai 2022, Valeriu Javelea, reprezentat de avocatul Sergiu Covali a

depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate, cu emiterea

unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

La 12 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională

de Asigurări Sociale a depus referință la recursul depus de Valeriu Javelea,

reprezentat de avocatul Sergiu Covali, solicitând respingerea acestuia, cu

menținerea deciziei instanței de apel.

La 20 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat la adresa

electronică a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor de

Interne copia cererii de recurs depuse de Valeriu Javelea, reprezentat de avocatul

Sergiu Covali, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa

Curții Supreme de Justiție, Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor de Interne nu și-a valorificat dreptul de a depune referință.

Examinând admisibilitatea recursului, în raport cu actele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

3

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se

declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a

fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 Cod administrativ

potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară

conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

În conformitate cu art. 110 CPC, termen de procedură este intervalul,

stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Conform art. 111 alin. (1)-(4) CPC, actele de procedură se efectuează în

termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de

procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se

instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de

procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea

actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu

se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului

se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art. 113 CPC, dreptul de a efectua actul de procedură încetează

odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată.

Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua

actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că

termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o

modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității

raporturilor juridice.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li

4

se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art. 223 Cod administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96–114.

În conformitate cu art. 96 alin. (1) Cod administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al

costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este

adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și (3) Cod administrativ, rezultă că

notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în

forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele

forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării;

b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare

recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de

comunicație dedicate.

Astfel, din actele cauzei cert rezultă că dispozitivul deciziei contestate a

fost pronunțat de Curtea de Apel Chișinău la 18 mai 2022, în ședință publică

(f. d. 122).

Se mai constată că în dispozitivul deciziei din 18 mai 2021, Curtea de Apel

Chișinău a indicat cu suficientă claritate căile, termenul și modul de atac al

acesteia prevăzut de legislația în vigoare.

La 19 mai 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (1)

Cod administrativ, Valeriu Javelea, reprezentat de avocatul Sergiu Covali a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

menționând că recursul motivat urmează a fi prezentat în termen de 30 de zile de

la notificarea deciziei integrale a instanței de apel (f. d. 144).

Se reține că la 13 august 2022, Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul

poștei electronice, a notificat participanților la proces spre cunoștință copia

deciziei motivate din 19 aprilie 2022, inclusiv la adresa electronică a

reprezentantului lui Valeriu Javelea, avocatul Sergiu Covali, XXXXX, adresa

respectivă fiind inserată în mandatul avocațial seria MA nr. 1348067 din

6 decembrie 2019, dar și utilizată de către acesta la depunerea apelului nemotivat

din 16 martie 2020 împotriva hotărârii din 12 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani (f. d. 2, 53, 146).

Așadar, având în vedere cele expuse mai sus, se înțelege că termenul de 30

de zile, prevăzut la art. 245 alin. (2) Cod administrativ, pentru prezentarea

recursului motivat a început să curgă la data de 14 august 2022, ziua imediat

următoare datei notificării deciziei motivate a instanței de apel și a expirat la data

de 12 septembrie 2022.

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurentul Valeriu

Javelea, reprezentat de avocatul Sergiu Covali nu a depus motivarea recursului,

5

motiv pentru care survin consecințele art. 246 alin. (2) lit. e) Cod administrativ

– recursul se declară inadmisibil, în special, când motivarea recursului nu a fost

depusă.

Respectiv, în speță au relevanță prevederile art. 65 alin. (1) Cod

administrativ, care indică expres că, culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului.

Sub aspectul dat completul notează că, recursul depus împotriva deciziei

instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea

actului de dispoziție contestat. Respectiv, dezvoltarea recursului trebuie să

cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici

care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să

facă vizibile ilegalitatea deciziei contestate.

Așadar, recurentul Valeriu Javelea nu s-a conformat prevederilor legale și

a formulat o cerere de recurs nemotivată, fără a evidenția motivele ilegalității și

netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului

față de soluția pronunțată în apel. Această circumstanță face imposibilă

exercitarea controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de

atac.

Mai cu seamă că în cererea de recurs nemotivată, însuși Valeriu Javelea,

reprezentat de avocatul Sergiu Covali a evidențiat că recursul motivat va fi depus

după recepționarea deciziei integrale a Curții de Apel Chișinău.

Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția

instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de

ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o decizie neîntemeiată. Condiția legală a expunerii motivelor de recurs implică

determinarea greșelilor anume imputate instanței ierarhice inferioare, cu

expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul

echivoc al recursului depus de Valeriu Javelea, or, ultimul fiind interesat în soarta

soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja

dreptul său de acces la instanță prin depunerea motivării recursului în termenul

stabilit de lege, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, condiție însă

ce nu se atestă la caz.

Din aceste considerente și având în vedere că în cazul examinării recursului

depus de Valeriu Javelea, reprezentat de avocatul Sergiu Covali, se va încălca

principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l declara inadmisibil, or, ține

6

de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale

de acces la justiție (Van Harn împotriva Germaniei).

În conformitate cu art. 230, 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul depus de Valeriu Javelea, reprezentat de avocatul Sergiu Covali

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

7