2ra-1289/22 — partajul averii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- partajul averii
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1289/22 — partajul averii (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.2ra-1289/22
2-20051543-01-2ra-13092022
Prima instanță - Judecătoria Bălți, sediul Central ( jud.: A. Donos )
Instanța de Apel - Curtea de Apel Bălți (jud.: I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)
Î N C H E I E R E
26 octombrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de Gheșele Olga, reprezentată de
avocatul Ciubara Mariana,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheșele Victor
împotriva lui Gheșele Olga, precum și cererea lui Gheșele Olga împotriva lui Gheșele
Victor cu privire la partajul bunurilor comune în devălmășie,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 16 iunie 2022, prin care s-a admis
apelul declarat de Gheșele Olga, s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul
Central din 22 noiembrie 2021,
c o n s t a t ă :
La 18 mai 2020, Gheșele Victor a depus cerere de chemare în judecată împotriva
pârâtei Gheșele Olga cu privire la desfacerea căsătoriei și partajarea bunurilor
proprietate comună în devălmășie.
În motivare, a indicat că a încheiat căsătoria cu Gheșele/Șlic Olga la 12 ianuarie
2005.
În anul 2019 Gheșele Olga l-a anunțat că apartamentul în care ei locuiesc în Bălți
îi aparține și că nu mai dorește un trai comun.
Reclamantul a invocat că în timpul căsătoriei a muncit în Cehia, în baza
contractului de muncă. Banii câștigați în suma de 300 000 lei au fost depuși într-un
cont de depozit la BC „Victoriabank” SA.
Contractul de depozit a fost încheiat de către Gheșele Olga, deoarece contract
trebuia prelungit în fiecare an acest, iar el lucra pe tot parcursul anului în Cehia, și nu
putea veni când era nevoie.
Gheșele Olga fiind în țară lua lunar procentele depozitului, conform contractului.
Acum însă nu mai poate munci, nu are un imobil al său, își dorește ½ cotă-parte din
proprietatea comună în devălmășie, adică din banii comuni.
Reclamantul a solicitat desfacerea căsătoriei încheiate la 12 ianuarie 2005 și
partajarea proprietății comune în devălmășie - suma de bani în mărime de 300 000 lei
de pe contul pârâtei Gheșele Olga, potrivit contractului de depozit nr. XXX din 03
1
octombrie 2019, câte ½ cotă-parte și anume câte 150 000 lei, precum și încasarea
cheltuielilor de judecată.
La 05 octombrie 2020, Gheșele Olga a depus cerere reconvențională împotriva
lui Gheșele Victor cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie.
În motivarea a invocat că Gheșele Victor nu a indicat toate bunurile care sunt
proprietate comună în devălmășie acumulată în timpul căsătoriei. Ei nu au procurat în
comun bunuri imobile, dar au procurat cinci automobile.
Ultimul automobil procurat se află la moment în Cehia în folosința lui Gheșele
Victor, unde ei au locuit și au lucrat. Până la căsătorie a lucrat în Grecia, iar din anul
2003 în Cehia.
Toate mijloacele câștigate în perioada căsătoriei cu Gheșele Victor în Cehia,
începând cu anul 2005, le păstrau pe conturi la banca cehă CSOB.
În anul 2016 ea a încetat să lucreze în Cehia din motive de sănătate. Venitul lor
lunar în mediu constituia câte 1200 euro pentru fiecare.
După plecarea ei din Cehia, pe conturile din banca CSOB din Cehia se afla o
sumă considerabilă. Gheșele Victor știind codul cardului său, a însușit mijloacele
bănești aflate pe contul ei la bancă, la fel a tăinuit de partaj mijloacele bănești care se
aflau și se află pe cont în banca cehă CSOB.
În afară de conturile din banca CSOB din Cehia pe numele lui Gheșele Victor
sunt deschise conturi la BC „Moldindconbank” SA și BC „Victoriabank” SA, aceste
mijloace sunt acumulate în timpul vieții în comun și solicită să fie partajate în cote-
părți egale.
Gheșele Olga a solicitat partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie și
anume depozitele bănești pe numele lui Gheșele Victor la BC „Moldindconbank” SA
și BC „Victoriabank” SA pentru perioada din anul 2005 până la 01 iulie 2020 în cote-
părți egale.
La 12 februarie 2021, Gheșele Victor a depus cerere de concretizare a cererii de
chemare în judecată prin care a solicitat partajarea proprietății comune în devălmășie –
suma de bani în mărime de 300 000 lei, care s-a aflat pe contul pârâtei Gheșele Olga,
în baza contractului de depozit nr. XXX din 03 octombrie 2019, câte ½ cotă-parte și
anume câte 150 000 lei, cu încasarea de la Gheșele Olga în folosul lui a sumei de 150
000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată.
La 18 martie 2021, Gheșele Olga a depus cerere de concretizare a cererii
reconvenționale prin care a solicitat împărțirea suma de bani de la depozitului pe
numele lui Gheșele Victor la BC „Moldindconbank” SA în sumă de 52 693,50 lei în
părți egale, cu încasarea în beneficiul său a sumei de 26 346,25 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 22 noiembrie 2021 cererea de
chemare în judecată depusă de Gheșele Victor, s-a admis.
S-a desfăcut căsătoria între Gheșele Victor și Gheșele Olga, încheiată la 12
ianuarie 2005, la OSC Bălți, trecută în registrul de stare civilă la nr.01.
Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei s-a încasat de la Gheșele Victor și
Gheșele Olga taxa de stat în mărime a câte 500% unități convenționale de la fiecare.
S-a partajat proprietatea comună în devălmășie - suma de 300 000 lei, care s-a
aflat pe contul pârâtei Gheșele Olga în baza contractului de depozit nr.XXX din 03
octombrie 2019, câte ½ cotă-parte, cu încasarea de la Gheșele Olga, în beneficiul lui
Gheșele Victor, a sumei de 150 000 lei.
2
S-a respins cererea reconvențională depusă de Gheșele Olga împotriva lui
Gheșele Victor cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie.
S-a încasat de la Gheșele Olga, în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 5
930,80 lei.
Nefiind de acord cu soluția instanței de fond la 09 decembrie 2021 Gheșele Olga
a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe cu apel, solicitând casarea acesteia
cu emiterea unei noi hotărârii.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 16 iunie 2022, s-a admis apelul declarat de
Gheșele Olga.
S-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 22 noiembrie
2021 și s-a pronunțat în partea dată o nouă hotărâre după cum urmează:
S-a partajat proprietate comună în devălmășie – suma de 52 693,50 lei, care se
află pe contul bancar a lui Gheșele Victor în BC ”Moldindconbank” SA, câte 1/2 cotă-
parte, cu încasarea de la Gheșele Victor în folosul lui Gheșele Olga a sumei de 26
346,25 lei.
S-a încasat de la Gheșele Olga în folosul statului taxa de stat în sumă de 630,38
lei, iar de la Gheșele Victor taxa de stat în sumă de 790,38 lei.
În rest hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 22 noiembrie 2021, s-a
menținut fără modificări.
Pentru a decide astfel, instanța a reținut că speței sunt aplicabile prevederile
art.19 alin.1), art.20 alin.1), 2), 3), 4), 5), art.25, 26 alin.1), 2) din Codul familiei, art.
572 alin.1), 2) art.574 alin.(1) Codul civil.
Potrivit informației prezentate de la Banca Comercială „Moldindconbank” SA
privind circulația mijloacelor bănești pe contul social cu numărul XXX, deschis pe
numele Gheșele Victor, rezultă că contul respectiv este unul social, prin intermediul
căruia este transferată pensia lui Gheșele Victor de către Casa Națională de Asigurări
Sociale.
Instanța de apel a conchis că bunurile comune dobândite în căsătorie, inclusiv și
depozitele sau/și pensiile (care erau folosite în interesul ambilor soți) se consideră
bunuri care urmează a fi partajate în devălmășie. Respectiv, banii din contul lui
Gheșele Victor, în Banca Comercială „Moldindconbank” SA, sunt bunuri comune în
devălmășie și urmează a fi partajate în părți egale.
La 15 august 2022, Gheșele Olga, reprezentată de avocatul Ciubara Mariana a
declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 16 iunie 2022 solicitând
admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanței, și
emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă
integral.
În motivare a invocat că nu este de acord cu hotărârea primei instanței și decizia
Curții de Apel Bălți, considerându-le ilegale, cu interpretarea eronată a normelor de
drept material.
Probele prezentate în cadrul examinării cauzei au fost interpretate eronat de către
instanțele investite cu judecarea fondului, iar decizia instanței de apel relevă o
insuficiență analiză a probatoriului în cauză ce a condus la reținerea unei situații de
fapt inexacte.
În opinia recurentului la examinarea cauzei în fond nu au fost stabilite pe deplin
circumstanțele importante pentru judecarea corectă a cauzei, iar concluziile instanțelor
3
învestite cu judecarea fondului sunt neîntemeiate, nefiind dată apreciere corectă
factorilor importanți.
Cu referire la termenul de depunere a recursului:
Potrivit art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei 16 iunie 2022, iar cererea
de recurs a fost depusă la 15 august 2022, în termenul legal.
În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate
în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în
conformitate cu alin. (2).
La 13 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului
recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la
data primirii scrisorii, însă corespondența s-a returnat instanței cu mențiunea
nereclamat (f.d.226).
Până la data examinării recursului, intimatul referință nu a depus.
Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)
din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea
recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs
cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul
judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de
apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe
sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma
probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.
4
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și
de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v. Norway,
hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii
de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi
conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie
1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători
decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității
recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu
privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Gheșele Olga,
reprezentată de avocatul Ciubara Mariana, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este
inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se declară inadmisibil recursul înaintat de Gheșele Olga, reprezentată de avocatul
Ciubara Mariana.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii
Galina Stratulat
Victor Burduh
5