2ra-1267/22 — constatarea faptului de încetare a raportului de muncă, obligarea emiterii ordinului de demisie, s.a.

2ra-1267/22 — constatarea faptului de încetare a raportului de muncă, obligarea emiterii ordinului de demisie, s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1267/22

2-21080051-01-2ra-09092022

Prima instanță - (Judecătoria Bălți, sediul central) jud. S. Ghercavii

Instanța de apel - (Curtea de Apel Bălți) jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă

ÎNCHEIERE

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Chistruga Dmitri în

interesele Societății pe Acțiuni „Moldagrotehnica”,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Buga

Alehandru împotriva Societății pe Acțiuni „Moldagrotehnica” cu privire la

constatarea faptului de încetare a raportului de muncă, obligarea emiterii ordinului

de demisie cu eliberarea acestuia, încasarea plăților salariale, a dobânzii și a

penalității și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 28 mai 2021 Buga Alexandru a depus cerere de chemare în judecată către

SA ,,Moldagrotehnica”, solicitând constatarea faptului juridic de încetare a

raporturilor de muncă între Buga Alexanrdu și SA ,,Moldagrotehnica” din data de 3

martie 2021; obligarea SA ,,Moldagrotehnica” la emiterea în 10 zile de la adoptarea

hotărârii instanței de judecată a următoarelor acte: ordin de demisie a lui Buga

Alexandru din funcția de director general al SA ,,Moldagrotehnica” din data de 3

martie 2021, cu eliberarea acestuia a unui ordin de demisie respectiv autentificat

corespunzător; dispoziție prin care să fie dispusă achitarea a trei salarii medii de

funcție subsemnatului Buga Alexandru în legătură cu demisia acestuia din funcția

de director general al SA ,,Moldagrotehnica”; dispoziție prin care să fie dispusă

achitarea către Buga Alexandru a restanțelor salariale pentru perioada septembrie

2020 - februarie 2021 în mărime totală de 150 000 lei, calcularea și achitarea

compensațiilor pentru zilele de concediu nefolosite calculate proporțional timpului

de activitate desfășurat în cadrul SA ,,Moldagrotehnica” precum și a premiilor de

care urma să dispună în legătură cu sărbătorile de iarnă; act de dispoziție prin care

să fie dispusă achitarea către Buga Alexandru a 2,5% din venitul realizat și calculat

de SA ,,Moldagrotehnica” pentru anul 2020; să achite dobânzi și penalități conform

Codului civil la plățile indicate mai sus până la devenirea definitivă a hotărârii

judecătorești și încasarea cheltuielilor de judecată inclusiv asistența juridică.

1

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că în perioada 8 - 16 iulie 2020

împreună cu Borcea Alexandru au negociat cu SA ,,Moldagrotehnica” condițiile de

activitate și realizarea acestora la societatea respectivă cu reprezentantul acestei

societăți Cosarciuc Valeriu cu care au ajuns la o înțelegere de achitare a câte 40 000

lei lunar drept salariu și 2,5% din venitul lunar al societății fiecăruia din aceștia,

adică 80 000 lei și 5% din venitul anual al societății pentru ambii.

La 16 iulie 2020 a semnat fișa de post și a fost emis ordinul de angajare,

menționându-se că contractul individual de muncă va fi semnat ulterior.

În perioada 6 iulie 2020 - 3 martie 2021, reclamantul a activat în calitate de

director general al SA ,,Moldagrotehnica”.

În perioada iulie-august 2020 a primit salariul integral conform celor înțelese

anterior angajării cu Cosarciuc Valeriu, o parte din salariu, l-a primit pe card

bancar, iar o parte fiind eliberat în numerar, ultimul asigurându-l pe reclamant că

salariul este eliberat de contabilitate și condițiile legii sunt respectate.

În luna septembrie-noiembrie 2020 a primit salariul parțial, rămânând restanța

de 30 000 lei.

În perioada decembrie 2020 - februarie 2021 nu a primit careva plăți salariale

de la SA ,,Moldagrotehnica”, datoria față de reclamant la salariu pentru aceste luni

constituind 120 000 lei.

A invocat că în luna februarie 2021, sub pretextul planificării de către Inspecția

muncii a unui control la SA ,,Moldagrotehnica”, printre alte documente de către

contabilă, reclamantului i sa dat să semneze contractul individual de muncă cu SA

,,Moldagrotehnica” într-un singur exemplar. După ce a fost semnat în grabă și fără a

face cunoștință și copii, acest contract împreună cu alte documente a fost dus în

contabilitate.

Reclamantul a fost asigurat de Cosarciuc Valeriu că va activa împreună cu

acesta și vor fi remunerați cum a fost până în luna februarie 2021, iar contractul dat

este o blanchetă și care urmează a fi semnată în formula în care a fost redactată doar

din motivul că actele societății urmează a fi aduse în concordanță cu legea, iar

ulterior asupra clauzelor acestuia se va reveni.

La 3 martie 2021 a depus cerere de demisie din funcția de director general al

SA ,,Moldagrotehnica”.

Din data respectivă și până în prezent nu a fost informat de Consiliul de

administrare al SA ,,Moldagrotehnica” dacă este emis ordinul de demisie în baza

cererii sale, precum și care sunt plățile efectuate în legătură cu demisia acestuia.

La 30 martie 2021 a fost formulată o cerere prealabilă către SA

,,Moldagrotehnica”.

Prin hotărârea din 28 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Buga Alexandru împotriva SA

,,Moldagrotehnica” cu privire la constatarea faptului de încetare a raportului de

muncă, obligarea emiterii ordinului de demisie cu eliberarea acestuia, încasarea

plăților salariale, a dobânzii și a penalității și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 10 ianuarie 2022, Buga Alexandru a declarat apel împotriva hotărârii

instanței de fond, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii și

pronunțarea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie admisă.

Prin decizia din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul declarat

de Buga Alexandru, s-a casat integral hotărârea din 28 decembrie 2021 a

2

Judecătoriei Bălți, sediul central și s-a emis o hotărâre nouă prin care acțiunea s-a

respins ca fiind neîntemeiată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a constat că prima instanță

eronat a aplicat prevederile Codului muncii, or aplicabile în speța dată sânt

prevederile Codului civil, art. 200 (în redacția din 01.03.2019), care reglementează

relațiile contractului de mandat. În opinia Colegiului, această circumstanță servește

drept temei legal de casare a hotărârii instanței de fond conform art.386 alin. (1)

lit.d) din Codul de procedură civilă.

Colegiul instanței de apel a respins pretenția reclamantului cu privire încetarea

raportului de muncă și obligarea SA ,,Moldagrotehnica” să emită ordinul de demisie

pe numele lui Buga Alexandru cu eliberarea acestuia din funcția de director general

al SA ,,Moldagrotehnica”, dat fiind faptul că raportul de muncă a încetat odată cu

eliberarea ordinului nr.12/1 din 30 martie 2021, cu care reclamantul a luat

cunoștință, însă a refuzat să semneze acest ordin, fapt ce rezultă expres din

circumstanțele menționate.

Totodată, instanța de apel a reținut că, potrivit certificatului din 27 aprilie 2021

anexat la materialele cauzei, privind salariul lui Buga Alexandru în calitate de

director general al SA ,,Moldagrotehnica” se constată că acesta a beneficiat de

salariul care a fost achitat lunar. Mai mult ca atât salariul menționat a fost calculat și

achitat potrivit contractului individual de muncă, la fel fiind achitate impozitele pe

venit, fondul de pensii și asigurarea medicală.

Totodată, din materialele cauzei se evidențiază faptul că reclamantului i s-a

efectuat calculul pentru concediile nefolosite.

Colegiul a mai reținut că, se plătește o compensație în mărime de cel puțin 3

salarii pentru încetarea contractului individual de muncă înainte de termen atunci

când contractul individual de muncă a fost încetat la inițiativa angajatului, însă la

caz reclamantul Buga Alexandru a depus cerere de demisie din inițiativa proprie și

pentru încetarea contractului individual de muncă înainte de termen.

În context a menționat că cerința reclamantului cu privire la încasarea a cel

puțin 3 salarii medii lunare și a compensațiilor este neîntemeiată, or, în speța dedusă

judecății norma legală vizată, dar și contractul individual de muncă nu stipulează,

nu prevăd și nu reglementează situația prezentă.

Instanța de apel a respins și pretenția reclamantului de încasarea de la SA

,,Moldagrotehnica” a 2,5% din venitul realizat pentru anul 2020, dat fiind că la

materialele cauzei este lipsă un act juridic semnat bilateral, care ar confirma faptul

că între reclamant și pârât au avut loc astfel de înțelegeri.

Pretențiile reclamantului privind încasarea dobânzii și penalității au fost

respins ca pretenții subsecvente pretențiilor principale.

La 27 mai 2022, avocatul Chistruga Dmitri, în interesele SA

„Moldagrotehnica”, a depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei din 19

mai 2022 a Curții de Apel Bălți.

La 8 septembrie 2022, avocatul Chistruga Dmitri, în interesele SA

„Moldagrotehnica”, a depus cerere de recurs motivată, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți și menținerea

hotărârii din 28 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul central.

În motivarea recursului a invocat că decizia contestată este emisă contrar

circumstanțelor reale ale cauzei, concluziile sunt expuse cu încălcarea normelor de

3

drept material, fiind incorect interpretate și aplicate normele materiale

circumstanțelor faptice ale cauzei.

Consideră ca fiind lipsită de suport probator și argumentele instanței de apel de

la punctul 23 din decizie, precum că prima instanță eronat a aplicat la soluționarea

litigiului în cauză prevederile Codului muncii, or aplicabile în speța dată sunt

prevederile Codului civil art. 200 (în redacția din 1 martie 2019), care

reglementează relațiile contractului de mandat.

Instanța de apel a dat o interpretare greșită, fapt ce a dus la emiterea unei

decizii eronate în partea admiterii cererii de apel din alte considerente și anume

fiind ghidată norma prevăzută de art. 200 Cod civil, pe motiv că între recurent și

intimat urma să fie încheiat un contract de mandat. Or, art. 200 alin. (2) Codul civil

indicată de către instanța de apel, prevede eliberarea din funcție a administratorului,

(2) în cazul în care între administrator și persoana juridică există un raport juridic de

muncă, eliberarea din funcție conform alin. (1) atrage încetarea contractului

individual de muncă din aceiași dată. Dispozițiile legislației muncii nu pot fi

invocate pentru a contesta hotărârea de eliberare din funcție a administratorului.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Materialele cauzei atestă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

comunicată părților la 2 august 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d.151),

iar cererea de recurs nemotivată a fost depusă la 27 mai 2022.

Din acest motiv, Colegiul consideră recursul ca fiind declarat în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Copia cererii de recurs a fost expediată intimatului la 9 septembrie 2022. Însă

până la data examinării admisibilității recursului declarat, referință nu a fost depusă.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind

admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

4

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în

cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza

Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea

Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141,

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de

avocatul Chistruga Dmitri în interesele SA „Moldagrotehnica”, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și,

drept urmare, este inadmisibil.

5

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Chistruga Dmitri în

interesele Societății pe Acțiuni „Moldagrotehnica”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

6