3ra-909/22 — contestarea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, incasarea cheltuielilor de judecata

3ra-909/22 — contestarea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-909/22

2-19184532-01-3ra-06092022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (L. Holevițcaia)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

19 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul Național de

Probațiune,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Olga Ursuleac împotriva Inspectoratului Național de

Probațiune privind contestarea actului administrativ individual defavorabil,

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Inspectoratul Național de Probațiune împotriva hotărârii

din 16 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 19 noiembrie 2019, Olga Ursuleac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului Național de Probațiune privind contestarea actului

administrativ individual defavorabil și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că activează

în domeniul probațiunii mai mult de 20 de ani, perioadă în care nu a fost

sancționată nicio dată și deține o calificare și experiență suficientă pentru a face

față specificului, volumului și complexității muncii executate.

Subsecvent, Olga Ursuleac a enunțat că în prezent deține funcția publică de

șef adjunct al Biroului de Probațiune Bălți, iar din luna martie au fost exercitate

presiuni asupra sa de către conducerea Inspectoratului Național de Probațiune

pentru a o determina să depună cerere de demisie, fiind amenințată cu proceduri

disciplinare și chiar dosare penale.

Astfel, prin ordinul nr. 316p din 24 mai 2019 i-a fost aplicată sancțiune

disciplinară sub formă de mustrare aspră, ordinul fiind contestat în instanța de

judecată.

1

Totodată, pentru a avea temei de concediere, administrația instituției a intentat

în privința sa o altă procedură disciplinară, fiind emis ordinul nr. 819-p din

28 octombrie 2019, prin care i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de

avertisment.

În opinia reclamantei, sancțiunea a fost aplicată sub pretextul că a încălcat

prevederile dispoziției nr. 28 din 19 aprilie 2019 cu privire la executarea pedepsei

penale și contravenționale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității

și a dispoziției nr. 42 din 11 iulie 2019 cu privire la executarea pedepsei penale și

contravenționale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității.

Or, din conținutul dispozițiilor menționate poate fi cu ușurință dedus faptul că

executarea acestora a fost pusă în sarcina conducătorului Biroului de Probațiune

Bălți, care le-a și executat.

La fel, reclamanta a subliniat că în actul administrativ contestat s-a indicat

neîndeplinirea prevederilor fișei postului de șef adjunct al Biroului de Probațiune

Bălți nr. 59 din 15 noiembrie 2017, refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile și

atribuțiile de serviciu, precum și încălcarea prevederilor referitoare la obligațiile și

restricțiile stabilite prin lege.

Având în vedere cele menționate, reclamanta a invocat că ordinul nr. 819-p

din 28 octombrie 2019 a fost emis cu încălcări de procedură și este ilegal în fond,

or, nu există nicio abatere disciplinară în acțiunile sale.

Astfel, în susținerea concluziei sale de ilegalitate a actului administrativ

contestat și cu privire la neajunsurile indicate în Raportul privind verificarea

frontală al Biroului de Probațiune Bălți privind punerea în aplicare a dispozițiilor

nr. 28 din 19 aprilie 2019 și nr. 42 din 11 iunie 2019, Olga Ursuleac a comunicat

că potrivit dispoziției nr. 28 din 19 aprilie 2019, Violeta Ciuhrii consilier de

Probațiune superior, urma să transmită dosarele din gestiune consilierului de

Probațiune principal Raisa Lazari. Din motiv, că Violeta Ciuhrii s-a aflat în

concediu de boală începând cu 19 aprilie 2019 și până la 08 mai 2019 dosarele nu

au putut fi transmise din motive obiective, ce nu depind de voința șefului biroului

în sarcina căruia a fost pusă în executare dispoziția menționată.

Astfel, după revenirea Violetei Ciuhrii din concediu medical, în cadrul

biroului a fost convocată o ședință cu toți consilierii, la care Violeta Ciuhrii a fost

informată despre necesitatea transmiterii dosarelor altui consilier, care însă a

refuzat categoric să transmită dosarele, invocând, că ea a îndeplinit o parte din

obiectivele individuale, a creat o rețea de organizații și are o mare practică în

executarea acestei pedepse, părăsind ședința și refuzând să revină pentru

continuarea desfășurării acesteia.

Prin ordinul nr. 463-p din 28 iunie 2019 Violeta Ciuhrii a fost promovată în

funcția de consilier principal de Probațiune începând din data de 02 iulie 2019, fără

însă a exista acțiuni sau inacțiuni intenționate din partea conducerii Biroului de

Probațiune Bălți, care ar indica asupra neexecutării sau refuzului de a executa

dispozițiile nr. 28 din 19 aprilie 2019 și nr. 42 din 11 iunie 2019.

Subsecvent, în privința Iraidei Popovschi, reclamanta a enunțat că, prin

ordinul nr. 148-p din 18 martie 2019, Iraida Popovschi a fost numită în funcție

de consilier de Probațiune superior al Biroului de Probațiune Bălți din

19 martie 2019, pe o perioadă determinată, pe perioada suspendării raportului de

serviciu cu consilierul Anastasia Șchiopu. Iraida Popovcshi nu este consilier de

2

Probațiune superior debutant așa cum este indicat în raportul privind ancheta de

serviciu din 09 septembrie 2019.

La 19 martie 2019 în cadrul ședinței Biroului Iraida Popovschi a fost

prezentată tuturor colegilor, fiind informată despre dreptul și posibilitatea de a

apela la șeful biroului, șeful adjunct sau oricare alt coleg din cadrul instituției cu

întrebări legate de procesul de muncă, inclusiv procesul de executare a dosarelor de

Probațiune.

Din motiv că Iraida Popovschi se află în birou cu doi consilieri, care

gestionează dosarele legate de executarea pedepsei cu muncă neremunerată în

folosul comunității, pentru a crea condiții mai ușoare de muncă și pentru a

beneficia de o asistență continuă din partea colegilor cu o experiență în domeniu,

s-a decis de comun acord ca dumneaei să execute într-un număr restrâns dosarele

contravenționale în baza art. 37 din Codul Contravențional.

La acel moment, executarea pedepsei muncii neremunerate în folosul

comunității în cadrul Biroului de Probațiune Bălți era asigurată de către un

consilier de Probațiune principal și doi consilieri de Probațiune superiori.

Executarea pedepsei penale sub formă de muncă în folosul comunității este

asigurată de către un consilier de Probațiune principal și un consilier de Probațiune

superior, ambii cu o experiență de executare a acestei pedepse mai mare de 10 ani.

Iar, după revenirea consilierilor vizați din concediu a fost posibil să fie

transmise dosarele de la Iraida Popovschi, conform dispozițiilor menționate mai

sus, astfel dispoziția fiind executată corespunzător de către șeful Biroului de

Probațiune Bălți.

Referitor la învinuirea că consilierii nu pot răspunde în termen, deoarece nu

au acces la poșta electronică de lucru, reclamanta a remarcat că toți consilierii din

cadrul Biroului de Probațiune Bălți dispun de poștă electronică de serviciu, astfel

au posibilitate efectivă de a răspunde în termen la toate solicitările din cadrul

Biroului, inclusiv și din exterior.

Tot aici, a precizat că nu corespunde realității afirmația precum că consilierii

nu cunosc și nici nu sunt informați despre ordinele și dispozițiile care parvin din

cadrul Inspectoratului și ele sunt discutate doar de către șeful și șeful adjunct al

Biroului. Or, toate ordinele și dispozițiile care sunt trimise de către Inspectoratul

Național de Probațiune sunt aduse la cunoștința tuturor consilierilor din cadrul

Biroului, iar Biroul răspunde în termen legal la toate interpelările venite din cadrul

Inspectoratului Național de Probațiune și alte organizații.

În privința afirmației că consilierii de Probațiune se deplasează la verificare

MNFC sau la domiciliul condamnaților cu transport public, deoarece mașina de

serviciu este la A. Groza, care se află în concediu anual, Olga Ursuleac a notat că

potrivit ordinului Inspectoratului Național de Probațiune persoana responsabilă de

automobilul din gestiunea Biroului este șeful biroului. Din considerentul, că Biroul

nu dispune de funcția de șofer și unicul consilier care deține permis de conducere a

refuzat să-și asume responsabilitatea față de automobilul din gestiune, pe perioada

concediului șefului, automobilul este parcat într-un loc sigur și sub supraveghere.

Totodată, reclamanta a subliniat că la fiecare inspectare Galina Onila le indica

tuturor consilierilor, că trebuie să se deplaseze în teritoriu "ножками".

Iar, la afirmația că lecțiile de instruire profesională continuă nu se petrec, la

întrebările pentru consultație a consilierului "debutant" este un singur răspuns

„Citește instrucțiunea", consilierii nu dispun de caiete de pregătire profesională,

3

conform planului de activitate, reclamanta a precizat că potrivit planului de

activitate în cadrul Biroului sunt petrecute instruiri interne, care sunt înregistrate în

registrul de evidență a orelor de instruire. În timpul instruirilor sunt ridicate și

discutate și alte întrebări care apar în timpul lucrului, fapt confirmat prin copia

din registrul corespunzător, care demonstrează contrariul celor invocate de raportul

anchetei de serviciu din 09 septembrie 2019.

Astfel, reclamanta a concluzionat că nu a existat niciun temei legal de tragere

a sa la răspundere disciplinară și aplicarea sancțiunii disciplinare. Or, niciuna din

pretinsele încălcări nu constituie abatere disciplinară, care ar impune necesitatea

aplicării sancțiunii disciplinare, iar actul administrativ este vădit ilegal, fapt ce

impune necesitatea anulării lui.

Respectiv, toate acțiunile îndreptate împotriva sa au un singur scop, de a o

determina să depun cerere de demisie sau de a o concedia pentru pretinse încălcări

de disciplină a muncii.

Având în vedere cele enunțate și invocând dispozițiile art. 6 CEDO, art. 211,

212 din Codul administrativ, art. 56-60 ale Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public, art. 96, 166, 167 din

Codul de procedură civilă, Olga Ursuleac a solicitat admiterea acțiunii, anularea ca

fiind ilegal a ordinului Inspectoratului Național de Probațiune nr. 819-p din

28 octombrie 2019 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare doamnei

Ursuleac Olga” și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 20 februarie 2020 Olga Ursuleac, reprezentată de avocatul Sergiu Ciorbă a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Național de

Probațiune, prin care a solicitat admiterea acțiunii, anularea ca fiind ilegal a

ordinului Inspectoratului Național de Probațiune nr.238-p din 20 ianuarie 2020

„Cu privire la eliberarea din funcția deținută în legătură cu lichidarea funcției

publice și calcularea indemnizațiilor doamnei Ursuleac Olga”, obligarea

Inspectoratul Național de Probațiune să emită ordin de restabilire în drepturi a

Olgăi Ursuleac, cu transferarea acesteia în funcția de Șef al serviciului muncă

neremunerată în folosul comunității și privare de drepturi în cadrul Biroului de

Probațiune Bălți; încasarea salariului mediu pentru întreaga perioadă de absență

forțată de la muncă începând cu data de 27 ianuarie 2020 - până la adoptarea

hotărârii judecătorești, a prejudiciului moral cauzat în mărime de 20000 de lei și a

cheltuielilor de judecată (f.d.67-72, Vol.I)

În susținerea cererii de chemare în judecată, Olga Ursuleac, reprezentată de

avocatul Sergiu Ciorbă a relatat că la 24 decembrie 2019 de către directorul

Inspectoratului Național de Probațiune a fost emis ordinul nr.995-p „Cu privire la

preavizarea dnei Ursuleac Olga”, prin care a fost preavizată despre lichidarea

funcției publice de conducere deținute, ca urmare a intrării în vigoare a statului de

personal în care nu se mai regăsește funcția de șef adjunct al Biroului de

Probațiune Bălți.

La 31 decembrie 2019 a depus la sediul Inspectoratului Național de

Probațiune cererea nr.3508, prin care a solicitat să fie transferată într-o funcție de

nivel inferior corespunzător, în cadrul Biroului de Probațiune Bălți, conform

prevederilor legale aplicabile.

Prin scrisoarea nr.04/04 din 03 ianuarie 2020 Inspectoratul Național de

Probațiune, ținând cont de cererea din 27 decembrie2019 și înregistrată la

31 decembrie 2019 cu nr. 3508, i-a solicitat acordul privind numirea sa prin

4

transfer în funcția de consilier de Probațiune superior al Secției supraveghere și

pedepse complementare din cadrul Biroului de Probațiune Bălți, pe perioadă

determinată, pe perioada suspendării raporturilor de serviciu cu Anastasia Șchiopu.

Astfel, la 15 ianuarie 2020 a expediată prin e-mail în adresa Inspectoratului

Național de Probațiune o scrisoare semnată electronic, în care a invocat faptul că

propunerea privind numirea prin transfer în funcția de consilier de Probațiune

superior al Secției supraveghere și pedepse complementare din cadrul Biroului de

Probațiune Bălți, pe perioada determinată și anume pe perioada suspendării

raporturilor de serviciu cu Anastasia Șchiopu, nu corespunde exigenților normelor

legale ce guvernează raporturile de muncă. Prin urmare, propunerea formulată în

scrisoarea nr.04/04 din 03 ianbuarie 2020 este contrară legii și nu poate fi

examinată în vederea acceptării sau neacceptării.

Iar, la 17 ianuarie 2020 Inspectoratul Național de Probațiune i-a cerut repetat

să se expună asupra funcției propuse.

Respectiv, la 17 ianuarie 2019 a expediat prin e-mail în adresa Inspectoratului

Național de Probațiune o scrisoare semnată electronic, în care a reiterat poziția

expusă în scrisoarea din 15 ianuarie 2020.

În continuare, reclamanta a menționat că la 20 ianuarie 2020 Inspectoratul

Național de Probațiune a emis ordinul nr.238-p „Cu privire la eliberarea din funcția

deținută în legătură cu lichidarea funcției publice și calcularea indemnizațiilor

doamnei Ursuleac Olga” de care a luat cunoștință la 22 ianuarie 2020.

Subsecvent, reclamanta a indicat dezacordul cu ordinul nominalizat,

invocând că acesta a fost emis cu încălcarea procedurii și contravine prevederilor

legale, motiv din care urmează să fie anulat ca fiind ilegal.

De asemenea, făcând trimitere la dispozițiile art.43 alin.(1) al Constituției

Republicii Moldova, art.81 alin.(1) lit.b), art.86 alin.(1) lit.c), art.88 ale Codului

muncii, art.61 lit.b), art.63 din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public, reclamanta a notat că la eliberarea sa din

funcția publică a fost încălcată și procedura, astfel fiind ilegal eliberată din funcție

și, prin urmare, lipsită de dreptul de a munci.

În context, Olga Ursuleac, reprezentată de avocatul Sergiu Ciorbă a relevat că

a fost preavizată la data de 24 decembrie 2019, în perioada aflării în concediu,

adică contrar art.63 alin.(2) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public.

Or, potrivit ordinului Inspectoratului Național de Probațiune nr.927-p din

03 decembrie 2019 „Cu privire la acordarea concediului de odihnă anual doamnei

Ursuleac Olga”, i-a fost acordat concediul de odihnă anual pentru perioada

23 decembrie 2019 - 03 ianuarie 2020, inclusiv. Prin urmare, termenul de

preavizare a început să curgă la data de 06 ianuarie 2020, în prima sa zi de muncă

după concediu. Altfel spus, termenul de preaviz de 30 de zile s-a scurs la

04 februarie 2020, însă pârâtul a emis ordinul de eliberare din funcție la data de

20 ianuarie 2020, până la scurgerea termenului legal de preaviz, deși nu avea

dreptul s-o elibereze din funcția deținută.

Astfel, pârâtul i-a încălcat dreptul la muncă, fapt materializat prin înaintarea

propunerii de transfer într-o funcție inferioară și pe perioadă determinată,

propunere care contravine prevederilor legale.

Complementar, invocând dispozițiile art.63 alin.(4) al Legii nr. 158 din

04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public,

5

reclamanta a enunțat că pârâtul a lichidat funcțiile publice din cadrul Biroului de

Probațiune Bălți, ca urmare a intrării în vigoare a statului de personal, în care nu se

mai regăsea, inclusiv și funcția de șef adjunct al Biroului de Probațiune Bălți, pe

care o deținea.

Aici, reclamanta a relevat că în perioada de preavizare 06 ianuarie 2020 –

04 februarie 2020, în cadrul Biroului de Probațiune Bălți toate funcțiile erau

vacante, cu excepția funcției de șef. Astfel, urma să fie transferată cu prioritate

într-o funcție vacantă de nivel inferior. Însă, pârâtul încălcându-i dreptul de a fi

transferată cu prioritate într-o funcție vacantă de nivel inferior, a transferat toți

angajații, care nu dețin dreptul preferențial de menținere la lucru, în cazul reducerii

numărului sau a statelor de personal din cadrul Biroului de Probațiune Bălți în

funcțiile vacante și abia ulterior i-a propus o funcție de nivel inferioară pe o

perioadă determinată, acțiuni ce contravin prevederilor legale aplicabile speței.

Prin urmare, în opinia reclamantei, pârâtul la emiterea ordinului nr.238-p din

20 ianuarie 2020 „Cu privire la eliberarea din funcția deținută în legătură cu

lichidarea funcției publice și calcularea indemnizațiilor doamnei Ursuleac Olga” a

încălcat procedura de transfer a angajaților în funcțiile vacante, precum și dreptul

său de a fi transferată cu prioritate, or, a deținut anterior o funcție publică de

conducere și deținea dreptul preferențial la menținerea la lucru în cazul reducerii

numărului sau a statelor de personal, motiv pentru care actul administrativ

contestat este ilegal și urmează să fie anulat.

În acest sens, la 13 februarie 2020 a expediat o cerere în adresa pârâtului, prin

care a solicitat anularea ordinului contestat și emiterea ordinului privind

restabilirea sa în drepturi, cu transferarea în funcția de Șef al serviciului muncă

neremunerată în folosul comunității și privare de drepturi în cadrul Biroului de

Probațiune Bălți, conform prevederilor legale, aplicabile la caz. Or, în cazul în care

pârâtul i-ar fi respectat dreptul de prioritate, ar fi dat acordul privind transferul său

în această funcție.

De altfel, Olga Ursuleac, reprezentată de avocatul Sergiu Ciorbă a susținut că

doar urmare a anulării ordinului Inspectoratului Național de Probațiune nr.238-p

din 20 ianuarie 2020 „Cu privire la eliberarea din funcția deținută în legătură cu

lichidarea funcției publice și calcularea indemnizațiilor doamnei Ursuleac Olga” și

obligării pârâtului să emită ordinul de transfer în funcția indicată, va fi restabilită în

dreptul la muncă, la salariu și prin urmare la un trai sigur și decent, drepturi de care

a fost lipsită ilegal.

Iar, având în vedere caracterul ilegal al actului administrativ contestat,

reclamanta a opinat că urmează să fie despăgubită pentru prejudiciul material și

moral cauzat.

Astfel, invocând dispozițiile art.90, 329, 330 alin. (1) lit. b) din Codul muncii,

Olga Ursuleac, reprezentată de avocatul Sergiu Ciorbă a solicitat încasarea din

contul pârâtului în beneficiul său a salariului mediu pentru întreaga perioadă de

absență forțată de la muncă, începând cu data de 27 ianaurie 2020 până la

adoptarea hotărârii judecătorești, precum și a prejudiciului moral cauzat pe care la

estimat la suma de 20000 de lei.

În susținerea pretenției enunțate, reclamanta a indicat că a fost lipsită de unica

sursă de venit din care întreținea familia, astfel urmând să fie despăgubită

corespunzător pentru lipsa forțată de la muncă.

6

La 28 iulie 2020 Olga Ursuleac, reprezentată de avocatul Sergiu Ciorbă a

depus cerere, prin care a solicitat conexarea dosarului Olga Ursuleac împotriva

Inspectoratului Național de Probațiune cu privire la contestarea ordinului

Inspectoratului Național de Probațiune nr. 819-p din 28 octombrie 2019 „Cu

privire la aplicarea sancțiunii disciplinare doamnei Ursuleac Olga” cu dosarul Olga

Ursuleac împotriva Inspectoratului Național de Probațiune cu privire la contestarea

ordinului Inspectoratului Național de Probațiune nr. 238-p din 20 ianuarie 2020

„Cu privire la eliberarea din funcția deținută în legătură cu lichidarea funcției

publice și calcularea indemnizațiilor doamnei Ursuleac Olga ” (f.d.63, 98, Vol.I).

Prin încheierea protocolară din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, s-a admis demersul reprezentantului Olgăi Ursuleac, avocatului Sergiu

Ciorbă și s-a conexat cauza nr. 3-457/2020 la cauza nr. 3-4521.2019 pentru a fi

examinate întrun proces judiciar unic (Vol.II, f.d.15).

Pe parcursul examinării cauzei, și anume la data de 17 august 2020,

27 noiembrie 2020, 19 iulie 2021, Olga Ursuleac, reprezentată de avocatul Sergiu

Ciorbă a depus mai multe cereri de concretizare și majorare a cuantumului

pretențiilor, astfel ultimele solicitări fiind admiterea cererii de chemare în judecată,

anularea ordinelor Inspectoratului Național de Probațiune nr. 819-p din

28 octombrie 2019 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare doamnei

Ursuleac Olga” și nr. 238-p din 20 ianuarie 2020 „Cu privire la eliberarea din

funcția deținută în legătură cu lichidarea funcției publice și calcularea

indemnizațiilor doamnei Ursuleac Olga”, încasarea din contul Inspectoratului

Național de Probațiune a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență

forțată de la muncă în mărime egală cu salariul său mediu, începând cu data de

27 ianuarie 2020 până la data de 26 iulie 2021 în sumă de 175277,27 de lei, a

penalității în mărime de 133284,75 de lei, a prejudiciului moral cauzat în mărime

de 30000 de lei, iar în locul restabilirii la locul de muncă, o compensație în mărime

de 29124,84 de lei, precum și a cheltuielilor de judecată (f.d.122-125; 166;

168-169; 197-198, Vol. I).

Prin încheierea din 16 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

declarat inadmisibilă acțiunea Olgăi Ursuleac împotriva Inspectoratului Național

de Probațiune, în partea încasării prejudiciului material sub formă de penalități de

întârziere în sumă de 133284,75 de lei și a prejudiciului moral în mărime de 30000

de lei (f.d.23-25, Vol.II).

Prin hotărârea din 16 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-au anulat actele administrative individuale defavorabile, emise de Inspectoratul

Național de Probațiune: ordinul nr.819-p din 28 octombrie 2019, prin care i s-a

aplicat reclamantei Olga Ursuleac sancțiunea disciplinară sub formă de

avertisment; ordinul nr.238-p din 20 ianuarie 2020, prin care reclamanta Olga

Ursuleac, a fost eliberată din funcția de Șef al Biroului de Probațiune Bălți și s-a

obligat Inspectoratul Național de Probațiune să emită actul administrativ individual

favorabil de achitare în folosul reclamantei Olga Ursuleac a salariului mediu lunar

pentru întreagă perioadă de absență forțată de la muncă, începând cu data eliberării

ilegale din funcție 27 ianuarie 2020 și până la data de 26 iulie 2021 și achitării în

folosul reclamantei Olga Ursuleac în locul restabilirii la locul de muncă a

compensației în mărime de 3 salarii medii lunare.

7

În temeiul prevederilor art.256 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură civilă,

hotărârea în partea achitării unui salariul mediu lunar, se execută imediat

(f.d.27, 33-51,Vol.II).

La 20 august 2021, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul administrativ,

Inspectoratul Național de Probațiune, reprezentat de avocatul Eric Puțuntica a

depus apel, iar la 23 noiembrie 2021 a prezentat motivarea apelului împotriva

hotărârii din 16 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi decizii privind

declararea inadmisibilă a cererii de chemare în judecată depusă de Olga Ursuleac

pentru nerespectarea procedurii prealabile sau respingerea ca fiind neîntemeiată, în

partea ce ține de ordinul Inspectoratului Național de Probațiune nr.819-p din

28 octombrie 2019 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare doamnei

Ursuleac Olga” și respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată în parte ce privește

ordinul Inspectoratului Național de Probațiune nr. 238-p din 20 ianuarie 2020 „Cu

privire la eliberarea din funcția deținută în legătură cu lichidarea funcției publice și

calcularea indemnizațiilor doamnei Ursuleac Olga” (f.d.29-32; 56-71, Vol.II).

Prin decizia din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Inspectoratul Național de Probațiune și s-a menținut hotărârea din

16 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.97-107, Vol.II).

În susținerea deciziei emise, Curtea de Apel Chișinău a invocat dispozițiile

art. 22 alin.(1) lit. d), art.56 – 59, 63 ale Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire

la funcția publică și statutul funcționarului public, menționând că temei legal

pentru sancționarea disciplinară a reclamantei și eliberarea acesteia din funcția de

șef adjunct al Biroului de Probațiune Bălți, nu a existat.

Astfel, referitor la prima sancțiune disciplinară aplicată reclamantei, instanța

de apel a reținut că învinuirile aduse Olgăi Ursuleac poartă un caracter general. Or,

în concluziile angajatorului asupra anchetei de serviciu, apelantul a invocat doar

ignorarea de către reclamantă a normelor legale și regulamentelor interne, fără a

indica clar ce încălcări a comis aceasta și prin ce probe concludente și pertinente se

confirmă fapta imputată.

Mai mult, instanța ierarhic inferioară, reieșind din conținutul ordinului

Inspectoratului Național de Probațiune nr.927-p din 03 decembre 2019, prin care

Olgăi Ursuleac i s-a acordat concediu anual plătit începând cu 23 decembrie 2019 -

03 ianuarie 2020, inclusiv (Vol.I,f.d.73), a stabilit că preavizarea reclamantei a fost

efectuată în a doua zi de concediu, adică contrar prevederilor art.63 alin.(2) din

Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public.

Or, ultima zi a concediului anual acordat reclamantei a fost data de

03 ianuarie 2020, inclusiv, respectiv preavizul urma a fi acordat funcționarului

public Olga Ursuleac la 06 ianuarie 2021 luni, prima zi lucrătoare. Sau altfel spus,

în cazul eventualei eliberări din funcția deținută a reclamantei, în legătură cu

lichidarea funcției publice, urma ca Inspectoratul Național de Probațiune să emită

ordinul privind eliberarea din funcție a Olgăi Ursuleac nu mai devreme de data de

05 februarie 2020.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a conchis că nu au fost demonstrate în mod

cert acțiunile/inacțiunile pentru care reclamanta a fost sancționată disciplinar și

ulterior eliberată din funcție sub pretextul schimbării statutului de personal în care

nu se mai regăsește funcția de șef adjunct al Biroului de Probațiune Bălți, or,

8

ordinul de eliberare, nu este motivat într-o manieră care să excludă orice îndoială

sau arbitrariul. Prin urmare, prima instanța just a concluzionat asupra necesității

anulării ordinelor de sancționare și eliberare din serviciu.

Subsecvent, instanța de apel a respins ca neîntemeiate pretențiile apelantului

ce țin de inadmisibilitatea acțiunii din considerentul că intimata nu a respectat

procedura prealabilă, or, prima instanță corect a menționat că pârâtul a explicat

greșit în textul ordinului nr.819-p din 28 octombrie 2019 că ordinul se contestă în

instanța de judecată, iar Olga Ursuleac, s-a conformat și l-a contestat direct în

instanța de judecată. Faptul că Olga Ursuleac, nu cunoștea că ordinul respecitv

urmează a fi contestat inițial cu cerere prealabilă și doar după respectarea

procedurii prelabile, în instanța de judecată, nu-i este imputabil doar reclamantei,

ci și autorității publice, care a explicat incorect calea de atac, declararea

inadmisibilității acțiunii pe motiv de nerespectare a proceduri prealabile, având în

vedere faptul că a expirat și termenul de un an stabilit la art.165 alin.(2) din Codul

administrativ de contestare cu cerere prealabilă, ceea ce o va plasa pe reclamantă,

în situația în care va fi lipsită de dreptul la un recurs efectiv, parte componentă a

dreptului acesteia la un proces echitabil, garantat de art.6 CEDO.

La 15 iunie 2022 Inspectoratul Național de Probațiune a depus recurs, iar la

21 septembrie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din

24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea acesteia cu restituirea

cauzei spre rejudecare instanței de apel.

În motivarea cererii de recurs, Inspectoratul Național de Probațiune a relatat

că la 23 august 2022 i-a fost notificată decizia motivată din 24 mai 2022 a Curții de

Apel Chișinău, pe care o consideră neîntemeiată, fiind emisă cu aplicarea eronată a

normelor de drept material, inclusiv circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin și nu au fost dovedite cu probe

suficiente.

Referitor la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de „avertisment”

intimatei Olga Ursuleac, conform ordinului nr. 819-p din 28 octombrie 2019,

recurentul a relevat că instanțele ierarhic inferioare nu au examinat detaliat probele

pe care le-a prezentat. Or, în cadrul anchetei de serviciu s-a stabilit cu certitudine

că, potrivit pct. 1 al dispoziției nr. 28 din 19 aprilie 2019, emisă de Directorul

Inspectoratului National de Probațiune, șefii adjuncți ai birourilor de Probațiune și

consilierii de Probațiune principali din cadrul mun. Chisinău și Bălți, începând cu

22 aprilie 2019, s-au obligat să asigure executarea pedepsei penale si

contravenționale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității ale

subiecților probațiunii, aflați la evidența biroului de Probațiune.

Iar, la 11 iunie 2019 Directorul Inspectoratului Național de Probațiune a emis

dispoziția nr. 42, care la pct.1 prevede că Șefii adjuncți ai birourilor de Probațiune

și consilierii de Probațiune principali din cadrul mun. Chisinău si Bălți, se obligă

repetat, să asigure executarea pedepsei penale si contravenționale sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității ale subiecților probațiunii, aflați la

evidența biroului de Probațiune.

Astfel, abia la 19 iunie 2019 au fost preluate 11 dosare personale

contravenționale în baza art.37 Cod contravențional, de către Olga Ursuleac,

șeful-adjunct al Biroului de Probațiune Bălți, fiind executată cu întârziere indicația

legală, adică după 2 luni din data emiterii dispoziției nr. 28, fapt ce denotă

tergiversarea, în mod intenționat a îndeplinirii sarcinilor stabilite de conducere.

9

Referitor la argumentele intimatei că Violeta Ciuhrii, consilier de Probațiune

superior în cadrul Biroului de Probațiune Bălți, a refuzat categoric să transmită

dosarele personale, recurentul a subliniat că în cadrul anchetei de serviciu nu s-au

adeverit și nu au fost probate cele declarate de către aceasta.

Iar, referitor la faptul că toți consilierii de Probațiune au poștă electronică

personală, recurentul a menționat că ordinele și dispozițiile sunt transmise doar

prin poșta oficială a birourilor de Probațiune, nu și prin poșta electronică personală

a fiecărui angajat, or, șeful/șeful adjunct al biroului de Probațiune este obligat să

înregistreze orice act oficial parvenit în cadrul biroului și să aducă la cunoștință

tuturor colegilor din subordine actele ce le vizează, acțiuni ce nu au fost îndeplinite

de conducerea Biroului de Probațiune Bălți, conform explicațiilor scrise la

01 august 2019 de către consilierii de Probațiune.

Mai mult, actele întocmite de Comisia de disciplină a Inspectoratului Național

de Probațiune, și anume: Raportul privind ancheta de serviciu, Procesul-verbal al

ședinței Comisiei de disciplină și Demersul Președintelui Comisiei de disciplină

privind propunerea de aplicare a sancțiunii disciplinare, care au servit la elaborarea

actului administrativ de sancționare, nu au fost contestate de intimată, ele fiind

legale și produc în continuare efecte juridice.

De asemenea, recurentul a remarcat că pentru neexecutarea dispozițiilor nr. 28

din 19 aprilie 2019 și nr. 42 din 11 iunie 2019, prin ordinul nr. 818-p din

28 octombrie 2019 a fost sancționat disciplinar și șeful Biroului de Probațiune

Bălți, Adrian Groza.

Subsecvent, referitor la legalitatea ordinului nr. 238-p din 20 ianuarie 2020,

prin care Olga Ursuleac, a fost eliberată din funcția publică de sef adjunct al

Biroului de Probațiune Bălți, recurentul a indicat că circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin și nu au fost

dovedite cu probe suficiente.

Or, prin avizarea Statului de personal al Inspectoratului Național de

Probațiune la 16 decembrie 2019 de către Cancelaria de Stat, funcțiile de șef

adjunct a Birourilor de Probațiune Bălți, Cahul, sec. Centru, Ciocana, Botanica,

Buiucani și Râșcani din mun. Chișinău, au fost lichidate, fiind preavizați toți

angajații respectivi, inclusiv Olga Ursuleac, care activa în funcția de șef adjunct al

Biroului de Probațiune Bălți, prin aducerea la cunoștință a ordinului nr. 995-p din

24 decembrie 2019.

Respectiv, în temeiul cererii reclamantei Olgăi Ursuleac din data de

27 decembrie 2019, prin care a solicitat să fie transferată într-o funcție de nivel

inferior în cadrul Biroului de Probațiune Bălți, conform prevederilor legale

aplicabile la caz, luând în considerare funcțiile vacante/temporar vacante din cadrul

Biroului de Probațiune Bălți, precum și în temeiul art. 63 alin. (4) din Legea nr.158

din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, la

03 ianuarie 2020 i-a fost propusă numirea prin transfer în funcția de consilier de

Probațiune superior al Secției supraveghere și pedepse complementare din cadrul

Biroului de Probațiune Bălți, propunere ce a fost refuzată de aceasta la

15 ianuarie 2020, precum și la 17 ianuarie 2020 în baza propunerii repetate.

Prin urmare, în temeiul ordinului nr. 238-p din 20 ianuarie 2020, intimata

Olga Ursuleac a fost eliberată din funcția publică începând cu data de

27 ianuarie 2020, ca urmare a intrării în vigoare a Statului de personal în care nu se

mai regăsește funcția de șef adjunct al Biroului de Probațiune Bălți, fiind calculate

10

și achitate toate indemnizațiile corespunzătoare.

De asemenea, recurentul a precizat că perioada de preaviz de 30 zile

calendaristice înainte de eliberare din funcție a fost respectată, or, termenul a

început să curgă din momentul semnării de către intimată la 24 decembrie 2019

luarea la cunoștință a ordinului nr. 995-p cu privire la preavizarea sa.

În continuare, în partea ce ține de transferarea în funcția de șef al Serviciului

muncă neremunerată în folosul comunității și privare de drepturi din cadrul

Biroului de Probațiune Bălți, funcție pe care ar fi acceptat-o intimata, recurentul a

menționat că afirmația nu corespunde adevărului, or, funcția respectivă este

ocupată de un alt angajat, și anume Violeta Ciuhrii a cărei drepturi pot fi afectate

de litigiul în cauză.

De altfel, Inspectoratul Național de Probațiune a notat că instanța de apel a

emis decizia contestă cu aplicarea eronată a normelor de drept material, și anume:

art. 162, art. 166, art. 207 alin. (2) lit. f) și h), 208 alin. (1), art. 211 alin. (1) lit. h)

din Codul administrativ, art. 22 alin. (1), art. 23 din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008

cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Totodată, recurentul a relevat că în cadrul anchetei de serviciu s-a stabilit cu

certitudine că, intimata nu a executat dispoziția nr. 28 din 19 aprilie 2019 emisă de

Directorul Inspectoratului National de Probațiune, dar nici nu a refuzat în scris și

motivat, îndeplinirea dispoziției primite de la conducător dacă o considera ilegală.

În context, făcând trimitere la dispozițiile art. 76, 63 alin. (1) lit. c), alin. (4)

ale Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, recurentul a relevat că ținând cont de funcțiile publice

vacante sau temporar vacante în cadrul Biroului de Probațiune Bălți, la

03 ianuarie 2020 intimatei i-a fost propusă numirea prin transfer în funcția de

consilier de Probațiune superior al Secției supraveghere și pedepse complementare

din cadrul Biroului de Probațiune Bălți, propunere ce a fost refuzată în scris și în

mod repetat de către intimată.

Astfel, reieșind din constatările și normele legale indicate, Inspectoratul

Național de Probațiune a conchis că instanța de apel greșit a notat că nu au fost

demonstrate în mod clar acțiunile/inacțiunile pentru care intimata a fost sancționată

disciplinar și ulterior eliberată din funcție sub pretextul schimbării statului de

personal în care nu se mai regăsește funcția de șef adjunct al Biroului de

Probațiune Bălți.

La 22 septembrie 2022 în adresa Olgăi Ursuleac și a avocatului Sergiu Ciorbă

a fost expediată copia recursului depus de Inspectoratul Național de Probațiune, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința depusă la 13 octombrie 2022 Olga Ursuleac, reprezentată de

avocatul Sergiu Ciorbă a solicitat declararea inadmisibilă a recursului depus de

Inspectoratul Național de Probațiune.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

11

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios

administrativ la 24 mai 2022.

Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa de

e-mail a Inspectoratului Național de Probațiune copia dispozitivului deciziei din

24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău la data de 13 iunie 2022, iar decizia

motivată la 23 august 2022, fapte confirmate prin extrasele din poșta electronică,

anexate la dosar (f.d.110-111, Vol.II).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Inspectoratul Național de Probațiune s-a conformat

dispozițiilor art. 245 din Codul administrativ și a depus în termen recursul la data

de 15 iunie 2022, iar motivarea recursului la 21 septembrie 2022.

Examinând temeiurile recursului depus de Inspectoratul Național de

Probațiune în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art.246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de

formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

12

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Astfel, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Inspectoratul Național

de Probațiune, este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Inspectoratul Național de Probațiune se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

13