3ra-879/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-879/22

2-19145140-01-3ra-30082022

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: E.Bancov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: S.Pilipenco, N.Bondarenco, V.Movilă)

Î N C H E I E R E

19 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Parascovia Pavlenco,

reprezentată de avocatul Gheorghe Josu,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Parascovia

Pavlenco împotriva Primăriei comunei Burlăceni, raionul Cahul, terți Consiliul

comunal Burlăceni, raionul Cahul, Feodora Milenti, Semen Milenti, Iurie Milenti,

Iurie Boieru, Inna Boieru, Pavel Malacilî, Nadejda Dragoi, Dmitri Dragoi, Zaharia

Zgherea și Ivan Gaidarlî cu privire la anularea în tot a actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil,

împotriva deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă:

La data de 10 septembrie 2019 Parascovia Pavlenco a depus cerere de chemare

în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Primăriei comunei

Burlăceni, raionul Cahul cu privire la anularea în tot a actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil.

În motivarea acestei acțiuni, Parascovia Pavlenco a indicat că la data de 15

septembrie 2011 și respectiv la data de 14 octombrie 2011 a devenit proprietara

bunurilor imobile construcție subterană și clădire de producere cu nr.cadastrale xxxx

și xxxx, situate în satul xxxx, raionul xxxx, fapt confirmat prin extrasele din

Registrul bunurilor imobile.

A menționat că la data de 10 iulie 2019 și, respectiv în data de 18 iulie 2019 a

adresat Primăriei comunei Burlăceni, raionul Cahul, cereri prin care a solicitat să-i

fie vândute în proprietate terenurile aferente cu modul de folosință pentru construcții

cu nr.cadastral xxxx cu suprafața 0,4281ha, teren aferent construcției subterane cu

nr.cadastral xxxx cu suprafața 0,9793 ha și teren aferent construcției clădirii de

producere, conform planurilor cadastrale (geometrice) anexate.

Cu toate acestea, Primăria comunei Burlăceni raionul Cahul, în persoana

primarului Vasile Gaidarlî, nu a examinat cererile sale și nu i-a dat răspuns la ele.

1

Ulterior, la 22 august 2019, la insistența reclamantei, secretarul Consiliului

comunal Burlăceni, raionul Cahul i-a eliberat copii de pe deciziile Consiliului nr.

06/03 și 06/04 din 6 august 2019, prin care s-a decis recomandarea examinării

posibilității vânzării terenurilor și pregătirii documentelor pentru aceasta.

Deoarece a expirat termenul de 30 zile pentru soluționare cererilor și deciziile

consiliului sunt cu dublu sens, la 22 august 2019 reclamanta s-a adresat cu o altă

cerere pârâtului, prin care a solicitat un răspuns oficial la cererile sale, precum și

copia procesului-verbal al ședinței consiliului local din 6 august 2019, însă fără

careva rezultat.

În opinia sa, acțiunile pârâtului sunt ilegale, deoarece cerințele sale sunt bazate

pe art. 4 alin. (5) lit. a) și b) ale Legii privind prețul normativ și modul de vânzare-

cumpărare a pământului nr.1308-XIII din 25 iulie 1997, care prevede că cererea de

cumpărare a terenului aferent se depune primăriei, iar primarul în baza deciziei

autorității administrației publice locale, examinează în termen de o lună cererea

cumpărătorului, aprobă planul geometric al terenului, determină prețul terenului,

încheie contractul de vânzare-cumpărare și stabilește termenul de achitare a plății.

Reclamanta a comunicat că în speță nu au fost îndeplinite nici prevederile

Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea și locațiunea/arenda terenurilor

aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1428 din 16 decembrie 2008, care

prevede că primarul este obligat ca în termen de 30 zile din data depunerii cererii, să

efectueze următoarele acțiuni de pregătire a materialelor pentru decizia consiliului,

să examineze posibilitatea vânzării terenului, să completeze borderoul de calcul al

prețului de vânzare-cumpărare, să prezinte consiliului local documentele necesare

pentru adoptarea deciziei privind vânzarea terenului, după adoptarea deciziei de

către consiliul local să semneze contractul de vânzare-cumpărare a terenului aferent

și să-l elibereze cumpărătorului.

Prin aceste acțiuni, reclamantei i-a fost pricinuite prejudicii morale și materiale,

deoarece nu se poate folosi de teren cu drepturi depline de proprietar.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art. 64, 80, 189 alin.(2), 206

alin.(1) lit. b) și c), 224 din Codul administrativ.

Parascovia Pavlenco a solicitat în urma concretizării acțiunii recunoașterea

drept ilegală în nesoluționarea de Primăria comunei Burlăceni, raionul Cahul a

cererii adresate la 18 iulie 2019 cu privire la cumpărarea terenului aferent imobilului

cu nr.cadastral xxxx, situat în satul xxxx, raionul xxxx; obligarea pârâtei de a încheia

cu reclamanta contractul de vânzare-cumpărare a terenului aferent cu modul de

folosință pentru construcții cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața 0,9793 ha și încasarea

din contul pârâtei în beneficiul său a cheltuielilor judiciare suportate în prezentul

litigiu.

Prin încheierile din 16 ianuarie 2020, 22 iunie 2020 și 5 martie 2021 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central, au fost atrași în proces în calitate de terți Consiliul

comunal Burlăceni, raionul Cahul, Feodora Milenti, Semen Milenti, Iurie Milenti,

Iurie Boieru, Inna Boieru, Pavel Malacilî, Nadejda Dragoi, Dmitri Dragoi, Zaharia

Zgherea și Ivan Gaidarlî

Prin hotărârea din 8 iunie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, acțiunea

în contencios administrativ depusă de Parascovia Pavlenco a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

2

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 28 iunie 2021,

Parascovia Pavlenco a depus apel, care ulterior la data de 3 septembrie 2021 a fost

completat cu motivare, solicitând admiterea apelului, casarea actului judecătoresc

contestat și emiterea unei decizii noi, de admitere a acțiunii.

Judecătoria Cahul, sediul Central a pronunțat dispozitivul hotărârii contestate

la data de 8 iunie 2021 (vol.II,f.d.15), iar hotărârea motivată a fost notificată

apelantei Parascovia Pavlenco în data de 12 august 2021 (vol.II,f.d.49). Astfel,

depunerea apelului nemotivat în data de 28 iunie 2021 (vol.II,f.d.28) cât și motivarea

acestuia prezentată la data de 3 septembrie 2021 (vol.II,f.d.37) sunt în termen.

Prin decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul depus

de Parascovia Pavlenco, a fost casată hotărârea din 8 iunie 2021 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central, în partea soluționării pretenției privind recunoașterea

ilegalității nesoluționării cererilor de vânzare a terenurilor aferente construcțiilor

imobiliare, cu emiterea în această parte a unei noi decizii, prin care acțiunea

reclamantei Parascovia Pavlenco împotriva Primăriei comunei Burlăceni, raionul

Cahul, pe capătul pretenției respective a fost declarată inadmisibilă. În rest, hotărârea

din 8 iunie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost menținută.

La data de 4 iulie 2022, Parascovia Pavlenco, reprezentată de avocatul

Gheorghe Josu a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 23 iunie 2022 a

Curții de Apel Cahul și a hotărârii din 8 iunie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul

Central, iar la data de 13 septembrie 2022 a prezentat motivarea recursului,

solicitând admiterea acestuia, casarea actelor judecătorești ce constituie obiectul

prezentului recurs cu emiterea unei decizii noi, de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului, reprezentantul recurentei a invocat dezacordul cu

actele judecătorești contestate, considerându-le neîntemeiate prin faptul că au fost

aplicate eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate

pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

În acest context, Parascovia Pavlenco, reprezentată de avocatul Gheorghe Josu

a menționat că recurenta nu a refuzat cumpărarea terenului aferent construcției cu

suprafața 0,15 ha, dar a indicat că terenul aferent nu corespunde suprafaței care de

facto este de 0,9793 ha. Respectiv, prin actele judecătorești adoptate se încalcă

dreptul recurentei de proprietate la terenul aferent construcției cu nr.cadastral xxxx

cu suprafața 0,9793 ha.

Totodată, Primăria comunei Burlăceni, raionul Cahul la examinarea cererilor

reclamantei a încălcat prevederile legislației în vigoare privind procedura de

vânzare-cumpărare a terenului aferent construcției.

La data de 14 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților la proces copia motivării recursului depus de Parascovia Pavlenco,

reprezentată de avocatul Gheorghe Josu împotriva deciziei din 23 iunie 2022 a Curții

de Apel Cahul și a hotărârii din 8 iunie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința depusă la data de 3 octombrie 2022, Primăria comunei Burlăceni,

raionul Cahul și Consiliul comunal Burlăceni, raionul Cahul au solicitat declararea

recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

3

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată în data de 23 iunie 2022,

fiind notificată recurentei Parascovia Pavlenco în data de 23 august 2022.

Astfel, depunerea recursului nemotivat la data de 4 iulie 2022, cât și motivarea

acestuia prezentată la data de 13 septembrie 2022 sunt în termen.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Parascovia Pavlenco,

reprezentată de avocatul Gheorghe Josu, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii

în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

4

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Parascovia Pavlenco, reprezentată de avocatul

Gheorghe Josu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Parascovia Pavlenco, reprezentată de avocatul Gheorghe

Josu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

5