3ra-952/22 — contestarea actului administrativ, obligarea acordarii statutului de refugiat

3ra-952/22 — contestarea actului administrativ, obligarea acordarii statutului de refugiat (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-952/22

2-21138795-01-3ra-16092022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (T. Avasiloaie)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

12 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Nikita Galitsin, reprezentat de

avocatul Alexandru Adam,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Nikita Galitsin împotriva Biroului Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne privind contestarea actului administrativ și

obligarea acordării statutului de refugiat,

împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Nikita Galitsin, reprezentat de avocatul Alexandru Adam și

s-a menținut hotărârea din 14 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 20 septembrie 2021, Nikita Galitsin, reprezentat de avocatul Alexandru

Adam a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne privind contestarea actului administrativ și

obligarea acordării statutului de refugiat (f.d.2-6).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că s-a născut

la XXXXXX, în or. XXXXXX, reg. XXXXXX, XXXXXX, unde a locuit până în

anul 2020, este de naționalitate rus, de religie creștină și a venit în Republica

Moldova în anul 2020 în mod legal cu trenul Moscova — Chișinău, fiind ajutat de

către insoțitorul de vagon pentru a nu fi coborât la frontiera ucraineană de către

poliția de frontieră, cu scopul de a solicita azil și a se încadra în câmpul muncii.

Reclamantul a notat că a plecat din țara de origine și a solicitat acordarea

statutului de refugiat pe teritoriul Republicii Moldova din cauza acțiunilor militare

din regiunea de reședință or. Donbas, reg. Donetsk, respectiv nu poate să se

întoarcă în Ucraina și nu dorește să fie întors, deoarece nu se simte în siguranță pe

teritoriul acestui stat. Or, persoanele vorbitoare de limbă rusă nu sunt agreate de

către localnici, fiind considerate teroriști, autoritățile naționale și anume Serviciul

1

de Securitate intentează dosare penale fabricate tuturor persoanelor de sex

masculin vorbitoare de limbă rusă, iar localnicii care nu luptau erau impuși de către

rebelii proruși, să caute muniții neexplodate.

Subsecvent, reclamantul a susținut că a fost nevoit să-și părăsească țara de

origine și să solicite azil în Republica Moldova, întrucât risca să fie deranjat de

către Serviciul de Securitate, iar pe numele său ar putea fi intentat dosar penal

fabricat.

Astfel, în cererea de azil și ulterior în cadrul interviului la Direcția azil și

integrare, a indicat drept motive de solicitare a azilului că se teme de persecuție,

situație ce se înscrie în una din cele cinci motive de persecuție a refugiaților

prevăzute de Convenția din 1951 privind statutul refugiaților, naționalitate și grup

social.

Prin decizia Direcției azil și integrare a Biroului Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne nr. 55/21/DAI din 13 septembrie 2021, care i-a fost

notificată la 14 septembrie 2021, i-a fost respinsă cererea de azil.

În opinia reclamantului, decizia nominalizată este ilegală în fond și pasibilă

anulării, deoarece a fost emisă contrar prevederilor art. 17 alin. (1), art. 42, art. 48

ale Legii nr. 270 din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova, în

acesta lipsind cercetarea tuturor aspectelor relevante ale cererii de azil și

întemeierea autorităților competente pe evenimentele care au avut loc anterior, dar

și ulterior părăsirii țării sale de origine.

Întemeindu-și cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 61 al Legii

nr. 270 din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova, art. 3, 5, 6, 7,

10, 17, 20, 21, 36, 189, 206 din Codul administrativ și art. 277-278 din Codul de

procedură civilă, Nikita Galitsin, reprezentat de avocatul Alexandru Adam a

solicitat anularea deciziei Direcției azil și integrare a Biroului Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne nr. 55/21/DAI din 13 septembrie 2021 și obligarea

Direcției azil și integrare să-i acorde azil pe teritoriul Republicii Moldova și statut

de refugiat.

Prin hotărârea din 14 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a respins acțiunea înaintată de Nikita Galitsin împotriva Biroului Migrație și Azil

al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea deciziei Direcției azil și

integrare a Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne

nr. 55/21/DAI din 13 septembrie 2021 și obligarea pârâtului să-i acorde statut de

refugiat (f.d.42, 47-50).

La 20 decembrie 2021, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul

administrativ, Nikita Galitsin, reprezentat de avocatul Alexandru Adam a depus

apel, iar la 23 martie 2022 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din

14 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi decizii privind admiterea

pretențiilor cererii sale de chemare în judecată (f.d.46; 56-58).

Prin decizia din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Nikita Galitsin, reprezentat de avocatul Alexandru Adam și s-a menținut

hotărârea din 14 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

(f.d.84-94).

În susținerea deciziei emise, Curtea de Apel Chișinău a catalogat ca fiind justă

soluția primei instanțe și în concordanță cu normele ce guvernează raportul juridic

litigios.

2

Astfel, invocând dispozițiile art.6 al Legii privind regimul străinilor în

Republica Moldova nr.200 din 16 iulie 2010, art.3, 17, 41, 42, 43 alin. (1) și (2),

art. 51 alin. (1), art.55 alin.(1), (3) - (9), (16), (17) din Legea nr. 270 din

18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova, Curtea de Apel Chișinău

a conchis că decizia contestată a fost emisă cu respectarea procedurii prevăzută de

lege. Or, Nikita Galitsin nu a prezentat probe, care ar confirma faptul solicitării

azilului în Republica Moldova, după o perioadă de peste 15 luni, de când a trecut

frontiera de stat a Republicii Moldova. Iar, inacțiunea apelantului denotă lipsa unei

diligențe corespunzătoare în vederea obținerii protecției de stat și recunoașterea sa

în calitate de refugiat, nefiind clare motivele pentru care dânsul a înaintat cererea

de azil abia la 20 iulie 2021.

Altfel spus, Nikita Galitsin nu a solicitat azil la data când a trecut frontiera de

stat, sau cât mai curând posibil, dar la o dată ulterioară, ceea ce demonstrează că

intenția sa reală nu a fost de a obține azil în Republica Moldova.

Subsecvent, instanța de apel a reținut din decizia contestă că apelantul se

bucura de protecția autorităților naționale de stat și acestea niciodată nu au

întreprins măsuri împotriva dânsului ce ar pune în pericol viața și integritatea

personală, fapt ce au făcut să conchidă, că de fiecare dată când solicitantul se afla

în țara de origine (Ucraina), nu a întâmpinat vreun impediment din partea

autorităților naționale și nu se afla în vizorul acesteia în calitate de „pericol

național”. Mai mult, solicitantul de azil a părăsit țara de origine (Ucraina) în mod

legal, adică acesta a avut tangență directă cu autoritățile de stat și acestea nu au

reacționat, ceea ce a făcut să concluzioneze că solicitantul nu se afla în vizorul

autorităților de stat ca o persoană ce ar prezenta un pericol național.

Astfel, instanța ierarhic inferioară a relevat că intimatul reieșind din

informația din țara de origine a solicitantului de azil la data depunerii cererii,

corect a conchis că lipsesc informații referitoare la existența unor schimbări în

situația din țară, care ar demonstra punerea în pericol a vieții și libertății persoanei

în cauză și anumite rapoarte, care ar înregistra unele încălcări grave ale drepturilor

omului.

În altă ordine de idei, instanța de apel a concluzionat că contrar normelor de

drept, care reglementează sarcina probațiunii în contencios administrativ, apelantul

nu a adus probe în susținerea pretențiilor, iar instanța de fond just a aplicat normele

legale relevante la circumstanțele speței, a dat apreciere completă, obiectivă și sub

toate aspectele probelor, astfel hotărârea contestată fiind legală și întemeiată,

adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale ale participanților la proces.

Complementar, instanța ierarhic inferioară a remarcat că, apelantul utilizând

calea de atac, în limite legale nu a prezentat în instanța de apel probe, pe care nu a

avut posibilitatea să le prezinte instanței de fond și care ar fi de natură să schimbe

concluziile expuse în hotărârea contestată, iar esența alegațiilor din apel sunt

similare celor expuse în fața primei instanțe, care au fost dezbătute și corect

respinse.

Prin urmare, având în vedere că hotărârea primei instanțe este întemeiată și

legală, iar argumentele invocate de către apelant sânt neîntemeiate, Curtea de Apel

Chișinău a respins apelul și a menținut hotărârea contestă.

La 09 septembrie 2022 Nikita Galitsin, reprezentat de avocatul Alexandru

Adam a depus recurs împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel

3

Chișinău solicitând casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii

de admitere a pretențiilor cererii sale de chemare în judecată.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat motivele de fapt și de drept

indicate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel,

suplimentar menționând că instanța de apel a analizat doar o parte din argumentele

sale.

La 20 septembrie 2022 la adresa de e-mail a Direcției azil și integrare a

Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a fost expediată copia

recursului depus de Nikita Galitsin, reprezentat de avocatul Alexandru Adam, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Deși la 21 septembrie 2022 intimata a recepționat copia recursului depus de

Nikita Galitsin, reprezentat de avocatul Alexandru Adam, fapt confirmat prin

extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei, aceasta nu și-a

valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ,

Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se

declară inadmisibil în special când: recursul a fost depus după expirarea termenului

stabilit la art. 245 alin. (1).

Articolul 245 alin. (1) din Codul administrativ indică că recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la data de 22 iunie 2022.

Totodată, din materialele dosarului, și anume, extrasele din poșta electronică,

rezultă că instanța de apel, prin prisma dispozițiilor art. 97 alin. (3) lit. d) din Codul

administrativ a expediat reprezentantului recurentului, avocatului Alexandru

Adam, la adresa de e-mail indicată de acesta în mandatul avocațial nr. 1647246 din

17 septembrie 2021, prin care a fost împuternicit de Nikita Galitsin cu dreptul de a

ataca hotărârea judecătorească, dar și în cererea de chemare în judecată, copia

dispozitivului deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, la

24 iunie 2022, iar decizia motivată la data de 08 septembrie 2022, în care i s-a

explicat calea și termenul de atac al deciziei adoptate. (f.d. 7, 95, 96)

În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223

din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc

termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la

proces conform art. 96-114.

Prin prisma art. 96 alin. (1) din Codul administrativ notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al

costurilor.

Prin urmare, se atestă că dispozitivul deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de

Apel Chișinău a fost notificat reprezentantului recurentului, avocatului Alexandru

Adam în momentul expedierii prin intermediul poștei electronice, adică la

24 iunie 2022, iar termenul limită de contestare fiind 25 iulie 2022, zi de luni, însă,

recursul a fost depus abia la 09 septembrie 2022, contrar art. 245 alin. (1) din

4

Codul administrativ, ceea ce denotă că a fost depus peste termenul de 30 de zile de

la notificare.

Cu titlu subsidiar, instanța de recurs notează că faptul recepționării de către

reprezentantul recurentului, avocatul Alexandru Adam la 08 septembrie 2022 a

deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău (f.d.96), nu constituie temei de

prelungire a termenului de procedură, or, termenul de contestare curge de la

momentul notificării deciziei prin intermediul poștei electronice, la data de

24 iunie 2022 și recurentul urma să depună conform art. 245 alin. (1) Cod

administrativ, în cazul în care nu recepționase decizia motivată a instanței de apel

în termenul prevăzut de lege, cel puțin recurs nemotivat, iar ulterior să prezinte

motivarea recursului.

Articolul 245 alin. (2) din Codul administrativ reglementează situația când

recursul depus conform prevederilor art. 245 alin. (1) a fost depus nemotivat din

cauza neprezentării de către instanța de apel a motivării deciziei, care potrivit

alin. (3) art. 240 din Codul administrativ se motivează în scris în termen de 30 de

zile de la data pronunțării.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că în conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod

administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu

bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Mai mult, este de menționat că potrivit jurisprudenței Curții Europene,

participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu

diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

În conformitate cu art. 36 alin. (2) din Codul administrativ, instanțele de

judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în

considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că Nikita Galitsin și

reprezentatul acestuia, avocatul Alexandru Adam au cunoscut despre soluția

adoptată prin decizia din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și prin urmare,

aveau obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și

jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din

11 septembrie 2007), de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt

ignorant cu desăvârșire, care în consecință a generat omiterea termenului prescris

la art. 245 alin. (1) Cod administrativ.

Conform art. 65 alin. (1), (2) din Codul administrativ dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. La cerere se anexează probele care confirmă

faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile

omise.

Astfel, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele

îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia

în termen.

5

La caz, Nikita Galitsin, sau reprezentatul acestuia, avocatul Alexandru Adam

nu a depus cerere privind repunerea recursului în termen, în sensul art. 65 alin. (1)

și (2) din Codul administrativ și nici nu a prezentat probe concludente și pertinente

în vederea argumentării omiterii termenului legal, motiv din care recursul necesită

a fi declarat inadmisibil.

În context, cu titlu subsidiar, instanța de recurs notează că Nikita Galitsin pe

parcursul examinării cauzei a fost reprezentat de către avocatul Alexandru Adam,

care este o persoană abilitată și calificată, conform art. 1 al Legii cu privire la

avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002 să pledeze și să acționeze în numele clienților

săi, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și

să reprezinte în materie juridică clienții săi, acțiuni însă omise că către acesta. Iar,

conform art.65 alin.(1) din Codul administrativ, culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului.

De altfel, în cazul acceptării unui recurs tardiv se va încălca principiul

securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea

ce este inadmisibil.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că recursul a fost

depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia în temeiul art. 246 alin. (2) lit. d) din

Codul administrativ, de a declara inadmisibil recursul depus de către Nikita

Galitsin, reprezentat de avocatul Alexandru Adam.

Conform art. 230 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Nikita Galitsin, reprezentat de avocatul Alexandru Adam

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

6