3ra-728/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-728/22 2-20112815-01-3ra-22072022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud:T.Avasiloaie) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, E.Palanciuc, V.Negru) Î N C H E I E R E 12 octombrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Serviciul Vamal, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Otgon Ion împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, restabilirea în funcție și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La data de 14 septembrie 2021, Otgon Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova privind anularea ordinului Serviciului Vamal nr. 797-p din 18 august 2020 cu privire la sancționarea dlor Ion Otgon și Marian Eni și aplicarea sancțiunii disciplinare – destituire din funcție, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru privarea ilegală de dreptul de a munci în legătură cu eliberarea din serviciu din 22 august 2020 până la data pronunțării hotărârii judecătorești, încasarea sumei de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că în 2004, a fost angajat la Biroul Vamal Centru, ca inspector vamal, fiind încheiat un contract individual de muncă. Ulterior, acest contract de muncă a fost modificat prin semnarea între părți a acordurilor adiționale, prin care s-a modificat funcția deținută, subdiviziunea angajatorului, precum și durata contractului individual de muncă.

Ultima modificare a contractului individual de muncă a fost efectuată la 26 octombrie 2017, prin semnarea acordului adițional nr. 4, conform căruia, Otgon Ion a fost angajat în funcția de inspector principal la Postul Vamal Sculeni, Biroul Vamal Centru, precum și faptul, că durata contractului de muncă este până la 9 martie 2021. A indicat că, în baza dispoziției directorului Serviciului Vamal din 1 ianuarie 2013, a fost detașat la Postul Vamal Leușeni, Biroul Vamal Centru, unde a activat până la adoptarea ordinului din 18 august 2020. 1 A notat că prin ordinul Serviciului Vamal Centru nr. 797-p din 18 august 2020, lui Otgon Ion i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de destituire din funcție, ordinul fiind adus la cunoștință reclamantului la 20 august 2020. Drept temei pentru aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul a constatat că în cadrul controlului vamal pe direcția de ieșire a mijlocului de transport cu numărul de înmatriculare XXXXX, cu remorca cu numărul de înmatriculare XXXXX în data de 27 mai 2020, Otgon Ion a ignorat și nu s-a conformat prevederilor Codului Vamal, Legii nr. 1569/2002 și Hotărârii Guvernului nr. 1140/2005.

Prin același act administrativ, reclamantului i s-a imputat faptul că la 28 mai 2020, nu a folosit forme de control suficiente pentru asigurarea respectării legislației Republicii Moldova și a acordurilor internaționale la care aceasta este parte, în consecință, ar fi admis careva acțiuni/inacțiuni ce au adus atingere prestigiului Serviciului Vamal pe plan internațional. Reclamantul a invocat, că în conținutul ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, nu se menționează, nu se explică și nu este descris în ce mod anume Otgon Ion a ignorat prevederile actelor normative, precum și nu se indică prin ce procedee angajatorul a ajuns la concluzia că salariatul nu s-a conformat prevederilor actelor normative.

Ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare nu conține o descriere a acțiunilor sau inacțiunilor prin care Otgon Ion ar fi atins prestigiul Serviciului Vamal pe plan internațional. A remarcat, că în motivarea concluziilor formulate, angajatorul a utilizat rezultatele anchetei de serviciu inițiate în baza ordinului nr. 194-O din 2 iunie 2020, pornite în baza unei publicații apărute în data de 30 mai 2020, pe pagina web a Poliției de frontieră Română a unor informații cu privire la măsurile întreprinse de autoritățile României în rezultatul cărora, la frontiera de est a acestui stat au fost depistate bunuri de contrabandă, presupus transportate prin PVFI Leușeni (rutier).

Actul administrativ contestat nu face trimitere la rezultatele examinării acțiunilor/ inacțiunilor funcționarului vamal Otgon Ion în cadrul ședinței comisiei de disciplină, precum și pe demersul Președintelui comisiei de disciplină din cadrul Serviciului Vamal cu propunerile formulate de comisie pe marginea examinării pretinsei abateri disciplinare a funcționarului vamal Otgon Ion. A notat că angajatorul nu a constatat în activitatea lui Otgon Ion circumstanțe, ce ar corespunde art. 41 alin. (4) sau art. 51 alin. (2) al Legii cu privire la Serviciul Vamal.

Mai mult, în urma anchetei de serviciu nu a fost adoptat nici un act de constatare, din care ar rezulta stabilirea cazului abaterii disciplinare, circumstanțelor comiterii acesteia, precum și altor condiții necesare în vederea atragerii funcționarului vamal la răspundere disciplinară, iar de aici rezultă concluzia cu privire la caracterul ilegal al actului administrativ, or, dispunând aplicarea sancțiunii disciplinare, destituirea din funcție, angajatorul nu aduce motive de fapt și de drept în vederea aplicării acesteia. A relatat, că Regulamentului cu privire la comisia de disciplină, Legii cu privire la Serviciul Vamal, actul administrativ de sancționare a funcționarului public este emis de persoana competentă, potrivit legii, cu aplicarea sancțiunilor disciplinare, în termen de cel mult o lună de la data primirii propunerii comisiei de disciplină privind constatarea abaterii disciplinare.

Astfel, în lipsa unei astfel de propuneri, actul administrativ de aplicare a sancțiunii disciplinare, destituire din funcție, este ilegal. 2 Cum rezultă din ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare, în conținutul acestuia lipsesc careva referințe la acte preparatorii ce au stat la baza adoptării acestuia, inclusiv raportul anchetei de serviciu, procesul-verbal al comisiei de disciplină, demersul Președintelui comisiei de disciplină, precum și propunerea comisiei de disciplină privind aplicarea sancțiunii disciplinare, destituirea din funcție. Reclamantul a remarcat, că la caz, se constată lipsa motivării complete a actului administrativ contestat, iar descrierile secvențelor video de pe camerele de luat vederi din interiorul postului vamal Leușeni, direcția ieșire nu este altceva decât o mimare a respectării procedurii administrative premergătoare adoptării unui act administrativ, defavorabil, cu este în prezenta speță.

Prin urmare, odată ce însăși legiuitorul a statuat obligativitatea motivării complete a actului administrativ ca și condiție pentru recunoașterea legalității acestuia, la caz, angajatorul nu s-a conformat acestei cerințe legale și nu a indicat în textul ordinului nr. 797-p din 18 august 2020, toate piese ale procedurii administrative, premergătoare adoptării acestuia, în special nu a indicat soluția comisiei de disciplină instituită în cadrul Serviciului Vamal, care urma să examineze pretinsa abatere disciplinară a funcționarului vamal Otgon Ion. A invocat, că în legătură cu destituirea nelegitimă din funcție, i-a fost cauzat un prejudiciu moral, care a fost apreciat de reclamant la suma de 10 000 de lei.

În aceste condiții, Otgon Ion a solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinului Serviciului Vamal nr. 797-p din 18 august 2020 cu privire la sancționarea dlor Ion Otgon și Marian Eni și aplicarea sancțiunii disciplinare – destituire din funcție, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru privarea ilegală de dreptul de a munci în legătură cu eliberarea din serviciu din 22 august 2020 până la data pronunțării hotărârii judecătorești, încasarea sumei de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 29 iunie 2021, acțiunea lui Otgon Ion împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la încasarea salariului pentru privarea ilegală de a munci și repararea prejudiciului moral, s-a declarat inadmisibilă.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 29 iunie 2021, s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Otgon Ion împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova privind anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, restabilirea în funcție și compensarea cheltuielilor de judecată. S-a anulat pct. 1 din ordinul Serviciului Vamal al Republicii Moldova nr. 797-p din 18 august 2020, prin care inspectorului principal, Biroul Vamal Central, Otgon Ion, i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară – destituire din funcție.

S-a indicat, că prezenta hotărâre în baza art. 228 alin. (1), art. 195 coroborat cu art. 256 alin. (2) Codul de procedură civilă, este de executare imediată și constituie temei pentru pârât de a admite reclamantul la locul de muncă în funcția deținută la data emiterii ordinului nr. 797-p din 18 august 2020. Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 1 iulie 2021, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 29 iunie 2021, solicitând casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă integral acțiunea 3 depusă de către Otgon Ion către Serviciul Vamal, ca fiind neîntemeiată și nefondată (f. d. 108). Din materialele pricinii se atestă că, hotărârea contestată a fost pronunțată la data de 29 iunie 2021, iar cererea de apel a fost înregistrată la data de 1 iulie 2021. Astfel, instanța de apel a conchis că cererea de apel a fost depusă în termenul prevăzut de lege.

Prin decizia din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel declarată de Serviciul Vamal al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 29 iunie 2021. Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că în litigiul deferit judecății în prezenta speță, se reține că, procedura administrativă (ancheta de serviciu) a fost inițiată în baza raportului întocmit de Harabari Dumitru la 2 iunie 2020, în conținutul căruia s-a indicat că, în cadrul cercetării preliminare, de către Direcția integritate și supraveghere s-a stabilit, că autoutilitara vizată în comunicatul poliției de frontieră române, este de model XXXXX cu numărul de înmatriculare XXXXX, conform extrasului din SI Unipass, a fost condus de către Bogoș Mihail și remorca cu numărul de înmatriculare XXXXX, care a traversat frontiera vamală pe direcția ieșire din RM prin PVFI Leușeni (rutier), în data de 27 mai 2020, ora 00:36, fiind perfectată de către funcționarul vamal Otgon Ion și în data de 28 mai 2020, ora 06:09, fiind perfectat de către funcționarul vamal Eni Marian.

Astfel, din conținutul raportului respectiv, urmează că până la inițierea procedurii administrative (anchetei de serviciu), Harabari Dumitru a efectuat acțiuni cu privire la verificarea preliminară a informațiilor din comunicatul de presă al poliției de frontieră române, inclusiv, a stabilit inspectorii vamali care au verificat autoutilitara la trecerea frontierei de stat. Instanța de apel a relatat că după cum întemeiat a reținut și instanța de fond, aceste circumstanțe denotă, că Harabari Dumitru nu a avut dreptul să acționeze și să participe la procedura administrativă inițiată în privința lui Otgon Ion, deoarece prin raportul nr. 3360 din 2 iunie 2020, și-a expus opinia referitor la finalitatea acestei proceduri și în temeiul art.51 Cod administrativ, avea obligația să se abțină de la participarea în cadrul procedurii administrative.

Corespunzător, se deduce că, inițierea procedurii administrative din oficiu, prin care organul vamal s-a autosesizat prin raportul inspectorului principal DIS Harabari Dumitru nr. 3360 din 2 iunie 2020 și participarea lui Harabari Dumitru la procedura administrativă prin efectuarea anchetei de serviciu denotă ilegalitatea procedurii administrative și a actului administrativ emis la finalizarea acestei proceduri. Instanța de apel a subliniat că în condițiile în care, la procedura administrativă a participat o persoană, care era obligată să se abțină, rezultatele procedurii administrative, inclusiv a actului de aplicare a sancțiunii disciplinare este afectat de nulitate.

Or, potrivit art. 141 alin. (2) lit. d) Codul administrativ, un act administrativ individual este, de asemenea, nul: d) dacă la emiterea lui a contribuit o persoană care nu are dreptul să participe în procedură administrativă conform art. 49 alin. (1). Instanța de apel a conchis asupra temeiniciei soluției instanței de fond de anulare a ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, or, angajatorul nu a acumulat probe suficiente pertinente, concludente și admisibile, care să confirme implicarea lui Otgon Ion în presupusele acțiuni de contrabandă invocate.

4 Instanța de apel a relatat, că prin ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare, angajatorul a invocat precum că, la 28 mai 2020, Otgon Ion nu a folosit forme de control suficiente pentru asigurarea respectării legislației Republicii Moldova și a acordurilor internaționale la care aceasta este parte și în consecință a admis careva acțiuni/inacțiuni ce au adus atingere prestigiului Serviciului Vamal pe plan internațional, însă, aceste acuzații poartă un caracter formal și subiectiv, unde angajatorul, contrar principiului imparțialității, nu a manifestat o atitudine obiectivă și neutră față funcționarul public cu statut special și nu a examinat sub toate aspectele, complet și obiectiv a tuturor circumstanțelor pe cazul dat, aceasta fiind una din sarcinile primordiale în cadrul anchetei de serviciu.

După cum s-a constatat atât în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, cât și instanța de apel, la baza ordinului de sancționare, precum și în actele anchetei de serviciu, autoritatea în concluziile sale, s-a bazat pe informațiile parvenite de la autoritățile române, însă instanțele de judecată au anulat mai multe ordonanțe, situație ce denotă, că, în acest sens, Serviciul Vamal contrar prevederilor Regulamentului aprobat prin ordinul serviciului vamal nr. 307-O din 2 iulie 2018, nu au constatat vinovăția, scopul și motivele presupusei încălcări.

O altă încălcare admisă de angajator în procesul de efectuare a anchetei de serviciu în privința lui Otgon Ion, o constituie și faptul că, angajatorul nu a motivat ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare, în special, a omis să-și argumenteze soluția de aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de concediere din funcție Din conținutul ordinului contestat, urmează că, autoritatea emitentă a descris evenimentele și împrejurările în care a avut loc traversarea frontierei de stat de către autoutilitara cu numărul de înmatriculare XXXXX, fiind indicat asupra faptul că, Otgon Ion nu a folosit forme de control suficiente pentru asigurarea respectării legislației Republicii Moldova și a acordurilor internaționale la care aceasta este parte, ignorându-se prevederile alin. (1) pct. 13 Fișa de post nr. 430 a inspectorului principal PVFI Leușeni (rutier), pct. 18 Codul de conduită a funcționarului vamal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1161 din 20 octombrie 2016, prevederile pct. 27 lit. a), 32, 35 al Regulamentului cu privire la efectuarea anchetei de serviciu și prevederile art. 49 alin. (1), 52 lit. h), 53 alin. (3) din Legea cu privire la Serviciul Vamal, fără a indica care anume forme de control nu au fost folosite de Otgon Ion.

Prin urmare, instanța de apel a indicat că aceste circumstanțe denotă că, autoritatea publică nu a formulat o concluzie clară, care din acțiunile angajatului, din șirul celor descrise reprezintă o abatere disciplinară. Analizând ordinul contestat în raport cu circumstanțele de fapt ale cauzei și normele legale citate mai sus, instanța de apel a conchis că ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare în privința lui Otgon Ion nu a fost motivat, în special, angajatorul nu a raportat faptele presupus a fi abateri disciplinare la normele legale care au servit drept temei de constatare a abaterii disciplinare. Instanța de apel a subliniat că motivarea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare nu se rezumă la enumerarea circumstanțelor de fapt și indicarea unor norme de drept, angajatorul având obligația de a raporta circumstanțele de fapt, la normele de drept invocate, obligații care nu au fost respectate de către Serviciul Vamal.

Mai mult, instanța de apel a invocat că, la judecarea cauzei în fond, reprezentantul organului vamal a comunicat că regulamentele interne nici nu 5 prevăd о anumită ordine sau procedură de examinare а mijloacelor de transport și nu prescriu algoritmul acțiunilor funcționarilor vamali, aflați pe pista de control a mijloacelor de transport în direcția ieșire, situație ce denotă că ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare este nemotivat. La data de 27 mai 2022, Serviciul Vamal a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii (f.d.155).

Ulterior, la data de 28 iulie 2022 Serviciul Vamal a prezentat motivarea recursului (f.d.157-162). În susținerea recursului a invocat că instanțele de judecată la examinarea cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept procedural și material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate. Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale aplicabile speței.

Mai mult ca atât, a indicat Serviciul Vamal că în cadrul ședinței de judecată Otgon Ion a prezentat doar un comunicat de presă care nu poate fi luat în considerare la emiterea unei decizii cu privire la anularea actului administrativ, deoarece acest comunicat nu poate fi o probă ce poate duce la nulitatea actului administrativ emis de Serviciul Vamal. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 18 mai 2022, recursul nemotivat a fost depus la 27 mai 2022. Copia deciziei motivate a instanței de apel a fost notificată de către Serviciul Vamal la 07 iulie 2022 (f.d.156), prin urmare recursul motivat depus la 28 iulie 2022 a fost depus în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Serviciul Vamal, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). 6 Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, 7 Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Serviciul Vamal. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Serviciul Vamal se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 8