3ra-728/22 — contestarea actului administrativ

3ra-728/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-728/22

2-20112815-01-3ra-22072022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud:T.Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, E.Palanciuc, V.Negru)

Î N C H E I E R E

12 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Serviciul Vamal,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Otgon Ion împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova

cu privire la anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, restabilirea în

funcție și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La data de 14 septembrie 2021, Otgon Ion a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova privind anularea

ordinului Serviciului Vamal nr. 797-p din 18 august 2020 cu privire la sancționarea

dlor Ion Otgon și Marian Eni și aplicarea sancțiunii disciplinare – destituire din

funcție, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru privarea ilegală de

dreptul de a munci în legătură cu eliberarea din serviciu din 22 august 2020 până la

data pronunțării hotărârii judecătorești, încasarea sumei de 10 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că în 2004, a fost angajat la

Biroul Vamal Centru, ca inspector vamal, fiind încheiat un contract individual de

muncă.

Ulterior, acest contract de muncă a fost modificat prin semnarea între părți a

acordurilor adiționale, prin care s-a modificat funcția deținută, subdiviziunea

angajatorului, precum și durata contractului individual de muncă.

Ultima modificare a contractului individual de muncă a fost efectuată la 26

octombrie 2017, prin semnarea acordului adițional nr. 4, conform căruia, Otgon

Ion a fost angajat în funcția de inspector principal la Postul Vamal Sculeni, Biroul

Vamal Centru, precum și faptul, că durata contractului de muncă este până la 9

martie 2021.

A indicat că, în baza dispoziției directorului Serviciului Vamal din 1 ianuarie

2013, a fost detașat la Postul Vamal Leușeni, Biroul Vamal Centru, unde a activat

până la adoptarea ordinului din 18 august 2020.

1

A notat că prin ordinul Serviciului Vamal Centru nr. 797-p din 18 august

2020, lui Otgon Ion i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de destituire

din funcție, ordinul fiind adus la cunoștință reclamantului la 20 august 2020.

Drept temei pentru aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul a constatat că

în cadrul controlului vamal pe direcția de ieșire a mijlocului de transport cu

numărul de înmatriculare XXXXX, cu remorca cu numărul de înmatriculare

XXXXX în data de 27 mai 2020, Otgon Ion a ignorat și nu s-a conformat

prevederilor Codului Vamal, Legii nr. 1569/2002 și Hotărârii Guvernului nr.

1140/2005.

Prin același act administrativ, reclamantului i s-a imputat faptul că la 28 mai

2020, nu a folosit forme de control suficiente pentru asigurarea respectării

legislației Republicii Moldova și a acordurilor internaționale la care aceasta este

parte, în consecință, ar fi admis careva acțiuni/inacțiuni ce au adus atingere

prestigiului Serviciului Vamal pe plan internațional.

Reclamantul a invocat, că în conținutul ordinului de aplicare a sancțiunii

disciplinare, nu se menționează, nu se explică și nu este descris în ce mod anume

Otgon Ion a ignorat prevederile actelor normative, precum și nu se indică prin ce

procedee angajatorul a ajuns la concluzia că salariatul nu s-a conformat

prevederilor actelor normative. Ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare nu

conține o descriere a acțiunilor sau inacțiunilor prin care Otgon Ion ar fi atins

prestigiul Serviciului Vamal pe plan internațional.

A remarcat, că în motivarea concluziilor formulate, angajatorul a utilizat

rezultatele anchetei de serviciu inițiate în baza ordinului nr. 194-O din 2 iunie

2020, pornite în baza unei publicații apărute în data de 30 mai 2020, pe pagina web

a Poliției de frontieră Română a unor informații cu privire la măsurile întreprinse

de autoritățile României în rezultatul cărora, la frontiera de est a acestui stat au fost

depistate bunuri de contrabandă, presupus transportate prin PVFI Leușeni (rutier).

Actul administrativ contestat nu face trimitere la rezultatele examinării acțiunilor/

inacțiunilor funcționarului vamal Otgon Ion în cadrul ședinței comisiei de

disciplină, precum și pe demersul Președintelui comisiei de disciplină din cadrul

Serviciului Vamal cu propunerile formulate de comisie pe marginea examinării

pretinsei abateri disciplinare a funcționarului vamal Otgon Ion.

A notat că angajatorul nu a constatat în activitatea lui Otgon Ion circumstanțe,

ce ar corespunde art. 41 alin. (4) sau art. 51 alin. (2) al Legii cu privire la Serviciul

Vamal. Mai mult, în urma anchetei de serviciu nu a fost adoptat nici un act de

constatare, din care ar rezulta stabilirea cazului abaterii disciplinare,

circumstanțelor comiterii acesteia, precum și altor condiții necesare în vederea

atragerii funcționarului vamal la răspundere disciplinară, iar de aici rezultă

concluzia cu privire la caracterul ilegal al actului administrativ, or, dispunând

aplicarea sancțiunii disciplinare, destituirea din funcție, angajatorul nu aduce

motive de fapt și de drept în vederea aplicării acesteia.

A relatat, că Regulamentului cu privire la comisia de disciplină, Legii cu

privire la Serviciul Vamal, actul administrativ de sancționare a funcționarului

public este emis de persoana competentă, potrivit legii, cu aplicarea sancțiunilor

disciplinare, în termen de cel mult o lună de la data primirii propunerii comisiei de

disciplină privind constatarea abaterii disciplinare. Astfel, în lipsa unei astfel de

propuneri, actul administrativ de aplicare a sancțiunii disciplinare, destituire din

funcție, este ilegal.

2

Cum rezultă din ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare, în conținutul

acestuia lipsesc careva referințe la acte preparatorii ce au stat la baza adoptării

acestuia, inclusiv raportul anchetei de serviciu, procesul-verbal al comisiei de

disciplină, demersul Președintelui comisiei de disciplină, precum și propunerea

comisiei de disciplină privind aplicarea sancțiunii disciplinare, destituirea din

funcție.

Reclamantul a remarcat, că la caz, se constată lipsa motivării complete a

actului administrativ contestat, iar descrierile secvențelor video de pe camerele de

luat vederi din interiorul postului vamal Leușeni, direcția ieșire nu este altceva

decât o mimare a respectării procedurii administrative premergătoare adoptării

unui act administrativ, defavorabil, cu este în prezenta speță. Prin urmare, odată ce

însăși legiuitorul a statuat obligativitatea motivării complete a actului administrativ

ca și condiție pentru recunoașterea legalității acestuia, la caz, angajatorul nu s-a

conformat acestei cerințe legale și nu a indicat în textul ordinului nr. 797-p din 18

august 2020, toate piese ale procedurii administrative, premergătoare adoptării

acestuia, în special nu a indicat soluția comisiei de disciplină instituită în cadrul

Serviciului Vamal, care urma să examineze pretinsa abatere disciplinară a

funcționarului vamal Otgon Ion.

A invocat, că în legătură cu destituirea nelegitimă din funcție, i-a fost cauzat

un prejudiciu moral, care a fost apreciat de reclamant la suma de 10 000 de lei.

În aceste condiții, Otgon Ion a solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinului

Serviciului Vamal nr. 797-p din 18 august 2020 cu privire la sancționarea dlor Ion

Otgon și Marian Eni și aplicarea sancțiunii disciplinare – destituire din funcție,

restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru privarea ilegală de dreptul de a

munci în legătură cu eliberarea din serviciu din 22 august 2020 până la data

pronunțării hotărârii judecătorești, încasarea sumei de 10 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 29 iunie 2021,

acțiunea lui Otgon Ion împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu

privire la încasarea salariului pentru privarea ilegală de a munci și repararea

prejudiciului moral, s-a declarat inadmisibilă.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 29 iunie 2021, s-a

admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Otgon Ion împotriva

Serviciului Vamal al Republicii Moldova privind anularea ordinului de aplicare a

sancțiunii disciplinare, restabilirea în funcție și compensarea cheltuielilor de

judecată.

S-a anulat pct. 1 din ordinul Serviciului Vamal al Republicii Moldova nr.

797-p din 18 august 2020, prin care inspectorului principal, Biroul Vamal Central,

Otgon Ion, i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară – destituire din funcție.

S-a indicat, că prezenta hotărâre în baza art. 228 alin. (1), art. 195 coroborat

cu art. 256 alin. (2) Codul de procedură civilă, este de executare imediată și

constituie temei pentru pârât de a admite reclamantul la locul de muncă în funcția

deținută la data emiterii ordinului nr. 797-p din 18 august 2020.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 1 iulie 2021, Serviciul

Vamal al Republicii Moldova a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 29 iunie 2021, solicitând casarea hotărârii instanței de

fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă integral acțiunea

3

depusă de către Otgon Ion către Serviciul Vamal, ca fiind neîntemeiată și

nefondată (f. d. 108).

Din materialele pricinii se atestă că, hotărârea contestată a fost pronunțată la

data de 29 iunie 2021, iar cererea de apel a fost înregistrată la data de 1 iulie 2021.

Astfel, instanța de apel a conchis că cererea de apel a fost depusă în termenul

prevăzut de lege.

Prin decizia din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel declarată de Serviciul Vamal al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 29 iunie 2021.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că în litigiul deferit judecății

în prezenta speță, se reține că, procedura administrativă (ancheta de serviciu) a fost

inițiată în baza raportului întocmit de Harabari Dumitru la 2 iunie 2020, în

conținutul căruia s-a indicat că, în cadrul cercetării preliminare, de către Direcția

integritate și supraveghere s-a stabilit, că autoutilitara vizată în comunicatul poliției

de frontieră române, este de model XXXXX cu numărul de înmatriculare XXXXX,

conform extrasului din SI Unipass, a fost condus de către Bogoș Mihail și remorca

cu numărul de înmatriculare XXXXX, care a traversat frontiera vamală pe direcția

ieșire din RM prin PVFI Leușeni (rutier), în data de 27 mai 2020, ora 00:36, fiind

perfectată de către funcționarul vamal Otgon Ion și în data de 28 mai 2020, ora

06:09, fiind perfectat de către funcționarul vamal Eni Marian.

Astfel, din conținutul raportului respectiv, urmează că până la inițierea

procedurii administrative (anchetei de serviciu), Harabari Dumitru a efectuat

acțiuni cu privire la verificarea preliminară a informațiilor din comunicatul de

presă al poliției de frontieră române, inclusiv, a stabilit inspectorii vamali care au

verificat autoutilitara la trecerea frontierei de stat.

Instanța de apel a relatat că după cum întemeiat a reținut și instanța de fond,

aceste circumstanțe denotă, că Harabari Dumitru nu a avut dreptul să acționeze și

să participe la procedura administrativă inițiată în privința lui Otgon Ion, deoarece

prin raportul nr. 3360 din 2 iunie 2020, și-a expus opinia referitor la finalitatea

acestei proceduri și în temeiul art.51 Cod administrativ, avea obligația să se abțină

de la participarea în cadrul procedurii administrative.

Corespunzător, se deduce că, inițierea procedurii administrative din oficiu,

prin care organul vamal s-a autosesizat prin raportul inspectorului principal DIS

Harabari Dumitru nr. 3360 din 2 iunie 2020 și participarea lui Harabari Dumitru la

procedura administrativă prin efectuarea anchetei de serviciu denotă ilegalitatea

procedurii administrative și a actului administrativ emis la finalizarea acestei

proceduri.

Instanța de apel a subliniat că în condițiile în care, la procedura administrativă

a participat o persoană, care era obligată să se abțină, rezultatele procedurii

administrative, inclusiv a actului de aplicare a sancțiunii disciplinare este afectat de

nulitate. Or, potrivit art. 141 alin. (2) lit. d) Codul administrativ, un act

administrativ individual este, de asemenea, nul: d) dacă la emiterea lui a contribuit

o persoană care nu are dreptul să participe în procedură administrativă conform art.

49 alin. (1).

Instanța de apel a conchis asupra temeiniciei soluției instanței de fond de

anulare a ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, or, angajatorul nu a

acumulat probe suficiente pertinente, concludente și admisibile, care să confirme

implicarea lui Otgon Ion în presupusele acțiuni de contrabandă invocate.

4

Instanța de apel a relatat, că prin ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare,

angajatorul a invocat precum că, la 28 mai 2020, Otgon Ion nu a folosit forme de

control suficiente pentru asigurarea respectării legislației Republicii Moldova și a

acordurilor internaționale la care aceasta este parte și în consecință a admis careva

acțiuni/inacțiuni ce au adus atingere prestigiului Serviciului Vamal pe plan

internațional, însă, aceste acuzații poartă un caracter formal și subiectiv, unde

angajatorul, contrar principiului imparțialității, nu a manifestat o atitudine

obiectivă și neutră față funcționarul public cu statut special și nu a examinat sub

toate aspectele, complet și obiectiv a tuturor circumstanțelor pe cazul dat, aceasta

fiind una din sarcinile primordiale în cadrul anchetei de serviciu.

După cum s-a constatat atât în cadrul examinării cauzei în instanța de fond,

cât și instanța de apel, la baza ordinului de sancționare, precum și în actele anchetei

de serviciu, autoritatea în concluziile sale, s-a bazat pe informațiile parvenite de la

autoritățile române, însă instanțele de judecată au anulat mai multe ordonanțe,

situație ce denotă, că, în acest sens, Serviciul Vamal contrar prevederilor

Regulamentului aprobat prin ordinul serviciului vamal nr. 307-O din 2 iulie 2018,

nu au constatat vinovăția, scopul și motivele presupusei încălcări.

O altă încălcare admisă de angajator în procesul de efectuare a anchetei de

serviciu în privința lui Otgon Ion, o constituie și faptul că, angajatorul nu a motivat

ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare, în special, a omis să-și argumenteze

soluția de aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de concediere din funcție

Din conținutul ordinului contestat, urmează că, autoritatea emitentă a descris

evenimentele și împrejurările în care a avut loc traversarea frontierei de stat de

către autoutilitara cu numărul de înmatriculare XXXXX, fiind indicat asupra faptul

că, Otgon Ion nu a folosit forme de control suficiente pentru asigurarea respectării

legislației Republicii Moldova și a acordurilor internaționale la care aceasta este

parte, ignorându-se prevederile alin. (1) pct. 13 Fișa de post nr. 430 a inspectorului

principal PVFI Leușeni (rutier), pct. 18 Codul de conduită a funcționarului vamal,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1161 din 20 octombrie 2016, prevederile

pct. 27 lit. a), 32, 35 al Regulamentului cu privire la efectuarea anchetei de serviciu

și prevederile art. 49 alin. (1), 52 lit. h), 53 alin. (3) din Legea cu privire la

Serviciul Vamal, fără a indica care anume forme de control nu au fost folosite de

Otgon Ion.

Prin urmare, instanța de apel a indicat că aceste circumstanțe denotă că,

autoritatea publică nu a formulat o concluzie clară, care din acțiunile angajatului,

din șirul celor descrise reprezintă o abatere disciplinară.

Analizând ordinul contestat în raport cu circumstanțele de fapt ale cauzei și

normele legale citate mai sus, instanța de apel a conchis că ordinul de aplicare a

sancțiunii disciplinare în privința lui Otgon Ion nu a fost motivat, în special,

angajatorul nu a raportat faptele presupus a fi abateri disciplinare la normele legale

care au servit drept temei de constatare a abaterii disciplinare.

Instanța de apel a subliniat că motivarea ordinului de aplicare a sancțiunii

disciplinare nu se rezumă la enumerarea circumstanțelor de fapt și indicarea unor

norme de drept, angajatorul având obligația de a raporta circumstanțele de fapt, la

normele de drept invocate, obligații care nu au fost respectate de către Serviciul

Vamal.

Mai mult, instanța de apel a invocat că, la judecarea cauzei în fond,

reprezentantul organului vamal a comunicat că regulamentele interne nici nu

5

prevăd о anumită ordine sau procedură de examinare а mijloacelor de transport și

nu prescriu algoritmul acțiunilor funcționarilor vamali, aflați pe pista de control a

mijloacelor de transport în direcția ieșire, situație ce denotă că ordinul de aplicare a

sancțiunii disciplinare este nemotivat.

La data de 27 mai 2022, Serviciul Vamal a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii

de respingere integrală a acțiunii (f.d.155).

Ulterior, la data de 28 iulie 2022 Serviciul Vamal a prezentat motivarea

recursului (f.d.157-162).

În susținerea recursului a invocat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept procedural și

material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

Mai mult ca atât, a indicat Serviciul Vamal că în cadrul ședinței de judecată

Otgon Ion a prezentat doar un comunicat de presă care nu poate fi luat în

considerare la emiterea unei decizii cu privire la anularea actului administrativ,

deoarece acest comunicat nu poate fi o probă ce poate duce la nulitatea actului

administrativ emis de Serviciul Vamal.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 18 mai 2022,

recursul nemotivat a fost depus la 27 mai 2022. Copia deciziei motivate a instanței

de apel a fost notificată de către Serviciul Vamal la 07 iulie 2022 (f.d.156), prin

urmare recursul motivat depus la 28 iulie 2022 a fost depus în termenul prevăzut

de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Serviciul Vamal, în raport

cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

6

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

7

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Serviciul Vamal.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Serviciul Vamal se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

8