3ra-272/23 — anularea actului administrativ

3ra-272/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3ra-272/23

2-22041533-01-3ra-13032023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

28 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Dănoi Ion, reprezentat de avocatul

Vlah Victor,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Dănoi Ion împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la

anularea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului, penalității,

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 18 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Dănoi Ion reprezentat de avocații Victor Vlah și Caciuc

Gheorghe și menținută hotărârea din 22 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 05 martie 2022, Dănoi Ion a depus cerere de chemare în judecată, în procedura

contenciosului administrativ, împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea actului

administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului, penalității, prejudiciului moral

și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin ordinul nr.52-p din 18 ianuarie

2022 emis de Serviciul Vamal a fost numit, în bază de concurs, în funcția de inspector,

Post vamal PIL Giurgiulești (PVFI, rutier, feroviar, naval), pe o perioadă de probă 6

luni, începând cu 19 ianuarie 2022.

La 10 februarie 2022, în temeiul ordinului nr.517 emis de Serviciul Vamal a fost

modificat ordinul nr.52-p din 18 ianuarie 2022, prin care fost exclusă perioada de probă

de 6 luni.

Prin ordinul nr.558-p din 23 februarie 2022 emis de Serviciul Vamal a fost destituit

din funcție în legătură cu faptul că anterior a fost destituit din funcție pentru fapte ilicite

ce au discreditat statutul de funcționar vamal (ordinul Serviciul Vamal nr.909-9/2008 cu

privire la concediere a lui Ion Dănoi), precum și că, la angajare a tăinuit informația ce

împiedică aflarea lui în Serviciul Vamal în chestionarul perfectat în baza

Regulamentului cu privire la ocuparea prin concurs a funcției de funcționar vamal,

1

aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor nr.241-p/2018, în pct.29 și 31 nu a indicat

că are antecedente penale - săvârșirea infracțiunii de corupere pasivă, art.324 din Codul

penal și anterior a fost sancționat disciplinar cu eliberarea din serviciu.

Reclamantul consideră că, ordinul nr.558-p din 23 februarie 2022 „Cu privire la

încetarea raporturilor de serviciu ale lui Dănoi Ion, Biroul Vamal Sud”, emis de

Serviciul Vamal în privința sa urmează a fi anulat, din următoarele considerente.

În perioada 12 octombrie 1995 – 03 noiembrie 2008, a fost angajat în câmpul

muncii în serviciul în organele vamale ale Republicii Moldova, având statut de

colaborator vamal.

În anul 2008, în perioada de activitate în cadrul organelor vamale, a fost supus

urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.324 din Codul penal.

Prin decizia din 19 iunie 2008 a Curții de Apel Comrat a fost condamnat definitiv

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.324 din Codul penal, fiind suspendată

executarea pedepsei aplicate în temeiul art.90 din Codul penal, acordând-i un termen de

probă de 3 ani.

La 18 ianuarie 2022, a fost numit în funcția de inspector, Post Vamal PIL

Giurgiulești, Biroul Vamal Sud, în bază de concurs, iar în luna februarie 2022, în timpul

exercitării a funcției deținute în cadrul Serviciului Vamal, informația cu privire la

condamnarea acestuia din 2008, a fost reexaminată de către secția cadre din Serviciul

Vamal, ca urmare fiind constatată existența antecedentelor penale.

Reclamantul consideră că, o astfel de concluzie contravine prevederilor art.111

alin.(1) lit.d) din Codul penal, care stipulează că se consideră ca neavând antecedente

penale persoanele condamnate cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, dacă,

în termenul de probă condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu

a fost anulată, motiv din care, consideră că argumentul autorității pârâte precum că

dânsul a tăinuit informația cu privire la antecedentele penale este nefondat.

La fel, este neîntemeiat argumentul pîrîtului precum că dânsul a tăinuit informația

despre eliberarea din serviciu ca urmare a procedurii disciplinare din 03 octombrie

2008, deoarece reieșind din prevederile art.43 alin.(2) lit.i) din Legea serviciului în

organele vamale nr.1150 din 20.07.2000, eliberarea din serviciu poate avea loc pentru

comiterea a unei infracțiuni și pentru condamnare în bază de sentință judecătorească

definitivă.

În legătură cu condamnarea sa definitivă, Serviciul Vamal a emis ordinul nr.909-

9/20008 din 03 noiembrie 2008, aplicând prevederile prevăzute la art.43 alin.(2) lit.i)

din Legea serviciului în organele vamale nr.1150 din 20.07.2000, prin care a dispus

eliberarea sa din serviciul în organele vamale, fără a intenta o procedură disciplinară

împotriva lui.

Destituirea sa din funcție în anul 2008, a avut loc în baza normei legale, care nu se

referă la procedura sancționării disciplinare.

Referitor la argumentul pârâtului precum că a discreditat statutul de funcționar

vamal a reținut că, potrivit ordinului nr.558-p din 23 februarie 2022 emis de Serviciul

Vamal a fost destituit din funcția de inspector, în legătură cu faptul că anterior a fost

destituit din funcție pentru fapte ilicite ce au discreditat statutul de funcțional vamal.

2

La acest aspect a menționat că, în anul 2008 a fost eliberat din serviciu, având

statut de colaborator vamal, iar în anul 2022 a fost eliberat din serviciu, având statut de

funcțional vamal.

Conform art.15 alin.(1) lit.a) din Legea nr.302 din 21 decembrie 2017 cu privire la

Serviciul Vamal, nu poate fi angajată în calitate de funcțional vamal și nu se poate afla

în exercițiul funcției persoana, care a fost anterior destituită din funcție pentru fapte

ilicite ce au discreditat statutul de funcțional vamal.

La emiterea ordinului nr 558-p din 23 februarie 2022, Serviciul Vamal a aplicat

eronat prevederile art.15 alin.(2) lit.a) din Legea nr.302/2017 în condițiile în care

noțiunea juridică de „funcționar vamal” a apărut abia în anul 2018, odată cu intrarea în

vigoare a Legii menționate, fapt care face inaplicabil temeiul respectiv față de

circumstanțele eliberării din funcție anterioare.

Mai mult ca atât, conform art.11 alin.(2) din Legea nr.302/2017, statutul juridic al

funcționarului public cu stătu special din cadrul Serviciului Vamal (în continuare

funcționar vamal) este reglementată de prezenta lege și este conferit datorită naturii

atribuțiilor de serviciu.

Din art.54 alin.(2) din Legea nr.302/2017, la data intrării în vigoare a prezentei

legi, Legea serviciului în organele vamale nr.1150/2000 cu modificările și completările

ulterioare, se abrogă.

Potrivit art.73 alin.(3) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, actul

normativ produce efecte doar cât este în vigoare și de regulă nu poate fi retroactiv sau

ultraactiv.

În opinia reclamantului, destituirea sa din serviciul funcției, în temeiul art.15

alin.(2) lit.a) din Legea nr.302/2017, este nelegitimă și neîntemeiată, din motiv că prin

acțiunile sale din anul 2008, nu a discreditat statutul de funcționar vamal.

Consideră că, prin prisma art.90 și art.146 din Codul muncii, este îndreptățit la

plata salariului pentru toată perioada de absență forțată de la muncă, încasarea

prejudiciului moral în sumă de 10000 de lei și a penalității în valoare de 0,2% la sută din

suma datorată, pentru fiecare zi de întârziere.

În contextul enunțat, Dănoi Ion a solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinului

nr.558-p din 23 februarie 2022 privind încetarea raporturilor de serviciu ca fiind

neîntemeiat; restabilirea lui în funcția de inspector, Post Vamal PIL Giurgiulești (PVFI,

rutier, feroviar, naval) din cadrul Serviciului Vamal; încasarea din contul Serviciului

Vamal în beneficiul său a despăgubirii (salariului) pentru întreaga perioadă de absență

forțată de la locul de muncă, a penalității în valoare de 0,2% din suma datorată, pentru

fiecare zi de întârziere, sumei de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 10 000 de

lei cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea din 22 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Dănoi Ion.

La 10 octombrie 2022, cu respectarea prevederilor art.232 din Codul administrativ,

Dănoi Ion, reprezentat de avocatul Vlah Victor și avocatul stagiar Caciuc Gheorghe, a

depus apel împotriva hotărârii din 22 septembrie 2022, iar la 14 decembrie 2022 a

prezentat motivarea apelului, solicitând casarea integrală a hotărârii din 22 septembrie

3

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a

acțiunii (f.d.57, 72).

Prin decizia din 18 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Dănoi Ion, reprezentat de avocații Vlah Victor și Caciuc Gheorghe și

menținută hotărârea din 22 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile de respingere a acțiunii prin

faptul că, angajatorul Serviciul Vamal la emiterea ordinului contestat a stabilit că, Dănoi

Ion a fost anterior destituit din funcție pentru fapte ilicite ce au discreditat statutul de

funcțional vamal (Ordinul Serviciului Vamal nr.909-p/2008 cu privire la concedierea

dlui Ion Dănoi), precum și la angajare a tăinuit informația ce împiedică aflarea lui în

Serviciul Vamal (în chestionarul perfectat în baza Regulamentului cu privire la

ocuparea prin concurs a funcției de funcționar vamal, aprobat prin Ordinul Ministrului

Finanțelor nr.241-p/2018, în pct.29 și 31 nu a indicat că: are antecedente penale –

săvârșirea infracțiunii de corupere pasivă, art.324 din Codul penal și anterior a fost

sancționat disciplinar cu eliberarea din serviciu).

Ce ține de primul temei legal invocat de angajator, instanțele au reținut că, prin

decizia Curții de Apel Comrat din 19.06.2008, rămasă irevocabilă, Dănoi Ion a fost

condamnat în baza art.324 alin.(2) lit.a) și c) din Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsa

cu închisoare pe termen de 4 ani, amendă 1000 unități convenționale și cu privarea de a

ocupa funcții de răspundere pe un termen de 3 ani, iar potrivit art.90 din Codul penal,

executarea pedepsei a fost suspendată pe un termen de probă de 3 ani (f.d. 12-32 din

dosarul administrativ).

Prin ordinul nr.909-p din 31.10.2008 emis de directorul Serviciului Vamal, Dănoi

Ion a fost concediat din serviciu pentru comiterea unei infracțiuni și pentru

condamnarea în baza sentinței de judecată definitivă (f.d. 5 din dosarul administrativ).

Instanțele de judecată au considerat ca întemeiat argumentul angajatorului că, la

caz este aplicabilă prevederea art.15 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Serviciul

Vamal nr.302 din 21.12.2017, potrivit căreia, nu se poate afla în exercițiul funcțiunii

persoana care a fost anterior destituită din funcție pentru fapte ilicite ce au discreditat

statutul de funcționar vamal.

Referitor la argumentul lui Dănoi Ion cu privire la inaplicabilitatea prevăzută la

art.15 alin.(1) lit.a) din Legea nr.302 din 21.12.2017, deoarece prin ordinul Serviciului

Vamal nr.909-9/2008 din 03.11.2008 a fost destituit din funcție având statutul de

colaborator vamal, iar în speță a fost destituit din funcție având statut de funcționar

vamal, instanțele de judecată l-au considerat neîntemeiat, or, noțiunile de „colaborator

vamal” și de „funcționar vamal” sunt similare, implică aceleași drepturi și obligații,

sarcini și atribuții, principii de activitate, cu același gen special de activitate în serviciul

public, ce constă în exercitarea funcțiilor și atribuțiilor Serviciului Vamal care este parte

componentă a sistemului organelor de drept și al organelor securității statului.

Ce ține de al doilea temei reținut de angajator precum că, la angajare Dănoi Ion a

tăinuit informația ce împiedică aflarea lui în Serviciul Vamal, instanțele de judecată la

fel l-au considerat întemeiat, întrucât potrivit pct.11 lit.i) din Regulamentul cu privire la

ocuparea prin concurs a funcției de funcționar vamal, aprobat prin Ordinul Ministerului

4

Finanțelor nr.241-p/2018, candidații, în termenul indicat în informația privind condițiile

de desfășurare a concursului, depun personal sau prin poștă dosarul de concurs, care

conține următoarele acte completate în limba română: chestionar (anexa nr. 3 la

prezentul Regulament).

Potrivit anexei nr. 3 la Regulamentul cu privire la ocuparea prin concurs a funcției

de funcționar vamal la punctul 29, candidatul la ocuparea prin concurs a funcției de

funcționar vamal, urmează să completeze rubrica „Dacă aveți antecedente penale în

ultimii 15 ani, indicați denumirea organului de urmărire penală și instanța de judecată,

numărul și data ultimei hotărâri, emisă în cauza penală. În cazul răspunsului afirmativ,

este necesară prezentarea copiilor la acte, însoțite de documentul original, ce atestă

statutul procesual al dumneavoastră sau hotărârea definitivă după caz.

Din chestionarul din 11 noiembrie 2021, îndeplinit de Dănoi Ion, se atestă că la

pct.29 ultimul a indicat răspunsul - „Nu dețin” (f.d.10 din dosarul administrativ), cu

toate că din actele cauzei se atestă că, prin decizia Curții de Apel Comrat din

19.06.2008, rămasă irevocabilă, Dănoi Ion a fost condamnat în baza art.324 alin.(2)

lit.a) și c) din Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe termen de 4 ani,

amendă 1000 unități convenționale și cu privarea de a ocupa funcții de răspundere pe un

termen de 3 ani, iar potrivit art.90 din Codul penal, executarea pedepsei a fost

suspendată pe un termen de probă de 3 ani (f.d. 12-32 din dosarul administrativ).

Prin urmare apelantul la ocuparea prin concurs a funcției de funcționar vamal urma

să indice faptul că, în ultimii 15 ani a avut antecedente penale și cu anexarea copiilor la

actele respective.

Instanțele de judecată au remarcat că, prevederile pct.29 din chestionarul

candidatului la ocuparea prin concurs a funcției de funcționar vamal, au ca scop de a

verifica dacă candidatul corespunde funcției respective și din start a stabili dacă nu sunt

careva restricții și incompatibilități. Această informație urma a fi analizată și de comisia

de concurs în coraport cu alți candidați care au participat la concurs pentru angajarea în

funcția respectivă.

Nu a fost reținut argumentul invocat de Dănoi Ion precum că, la îndeplinirea

chestionarului avea antecedente penale stinse și prin urmare nu era necesar de a fi

indicat despre acesta, or, de vreme ce Rubrica din pct. 29 al chestionarului, se referă la

indicarea „antecedentelor penale”, aici urmând a fi menționate atât antecedentele stinse,

cât și cele nestinse, iar ca urmare reclamantul cu bună credință nu a indicat informația

privind condamnarea anterioară în baza Deciziei definitive a Curții de Apel Chișinău

din 19.06.2008, de vreme ce ultima a devenit irevocabilă prin decizia Curții Supreme de

Justiție din 30.09.2010, iar chestionarul a fost îndeplinit la data de 12.11.2021, termenul

de 15 ani nefiind expirat.

În contextul enunțat, instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat că,

ordinul Serviciului Vamal nr.558-p din 23.02.2022 a fost emis conform competenței,

procedurii stabilite și prevederilor legii, iar temeiuri pentru a constata ilegalitatea

acestuia, nu au fost constatate, or, autoritatea și-a exercitat dreptul discreționar conform

scopului acordat prin lege.

5

La fel, au fost considerate neîntemeiate pretențiile reclamantului privind

restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului, penalității, încasarea

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, ori aceste pretenții sunt subsecvente

pretenției privind anularea ordinului nominalizat.

La 24 ianuarie 2023, Dănoi Ion, reprezentat de avocatul Vlah Victor a depus recurs

împotriva deciziei instanței de apel, iar la 22 martie 2023, Dănoi Ion a prezentat

motivarea recursului, solicitând casarea integrală a deciziei din 18 ianuarie 2023 a Curții

de Apel Chișinău și a hotărârii din 22 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

În susținerea recursului Dănoi Ion, reprezentat de avocatul Vlah Victor a invocat

ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, menționând că Curtea de Apel

Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate,

nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu

aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept material.

Recurentul a menționat că, a fost admis în funcție ca urmare a parcurgerii întregii

proceduri și a controlului special efectuat de Direcția integritate și supraveghere a

Serviciului Vamal în termenul stabilit.

De către subdiviziunea ce efectuează controlul special în privința candidatului la

funcția publică, nu a depistat restricții sau incompatibilități prevăzute de lege pentru a

refuza admiterea acestuia la concurs.

Faptul că în anul 2008 a fost condamnat cu suspendare, Serviciul Vamal a

cunoscut despre acest fapt, întrucât în temeiul sentinței de condamnare, Serviciul Vamal

a dispus concedierea lui în 2008.

Recurentul consideră neîntemeiat argumentul intimatului și a instanțelor de

judecată precum că a tăinuit informația respectivă fapt care a permis numirea acestuia în

funcție.

Anterior numirii în funcție era angajat la compania SRL „Cahul-Gaz” având un

post de muncă decent și pe un termen nedeterminat.

În condițiile în care a fost admis la concurs de către Serviciul Vamal și ulterior

numit în calitate de funcționar vamal, din inițiativă proprie a demisionat, încetând

raporturile de muncă cu fostul angajator, având un viitor speranță rezonabilă că va

activa calitate de funcționar vamal pentru o perioadă nedeterminată.

Serviciul Vamal la emiterea ordinului nr.558-p din 23 februarie 2022 a aplicat

prevederile Legii nr.302/2017 care reglementează raporturile juridice apărute, începând

cu data intrării ei în vigoare. Respectiv, legea aplicată nu are efect retroactiv și nu poate

sancționa faptele produse în anul 2008.

Destituirea din serviciul funcției în temeiul art.15 alin.(2) lit.a) din Legea

nr.302/2017 cu privire la Serviciul Vamal este neîntemeiată din motiv că prin acțiunile

sale din anul 2008 nu a discreditat de funcționar vamal instituit prin Legea nr.302/2017.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.246

din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ

conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III a „Procedura

contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din Codul

6

administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la depunerea cererii de recurs,

termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării acestuia. Totuși, art.

XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023),

prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art.195 din Codul administrativ

în coroborare cu prevederile art.3 alin.(3) din Codul de procedură civilă care stipulează

că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura

civilă, cu excepția art.169–171. Or, legea procesual-civilă, care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează

exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu

are putere retroactivă.

În conjunctura enunțată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție la

examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în

redacția în vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie

2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 18 ianuarie 2023, în

ședință publică.

Actele cauzei atestă că, copia dispozitivului deciziei instanței de apel a fost

notificată la adresa electronică a avocatului stagiar Caciuc Gheorghe la data de 18

ianuarie 2023, fapt confirmat prin scrisoarea anexată la actele cauzei (f.d.108).

Totodată, din actele cauzei rezultă că, decizia integrală a Curții de Apel Chișinău

din 18 ianuarie 2023 a fost notificată la poșta electronică a avocatului recurentului Vlah

Victor la data de 23 februarie 2023 (f.d.111).

Astfel, recursul a fost depus de Dănoi Ion, reprezentat de avocatul Vlah Victor cu

respectarea prevederilor art.245 din Codul administrativ.

La 23 martie 2023, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil,

Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Serviciului Vamal copia recursului

(inițial și motivat) depus de Dănoi Ion, cu înștiințarea despre necesitarea prezentării

referinței (f.d.122).

La 13 aprilie 2023, prin intermediul poștei electronice, Serviciul Vamal a depus

referință, solicitând declararea recursului depus de Dănoi Ion ca inadmisibil, fiind

7

formal și declarativ, concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare fiind bazate

pe o apreciere multilaterală a materialelor cauzei, dând o apreciere corectă și legală

circumstanțelor speței.

Examinând temeiurile invocate în recurs, în raport cu materialele cauzei, completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie

2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord

cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special

în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă

un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată remarcă că, Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare

ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie

2023). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

8

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a declara inadmisibil recursul depus de Dănoi Ion, reprezentat de

avocatul Vlah Victor.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Dănoi Ion, reprezentat de avocatul Vlah Victor, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

9