2ra-868/22 — partajarea averii comune în devălmășie

2ra-868/22 — partajarea averii comune în devălmășie (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-868/2022

2-18183476-01-2ra-17062022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: S. Dimitriu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Anton, I. Secrieru, V. Cotorobai)

Î N C H E I E R E

05 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Igor Prepelița și

reprezentantul acestuia avocatul Dmitri Chistruga,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Prepelița

împotriva Olesei Cojucari cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate

comună în devălmășie asupra bunurilor imobile, partajul bunurilor imobile

proprietate comună în devălmășie prin atribuirea bunurilor în proprietate exclusivă

și încasarea sultei, și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 23 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 20 iunie 2018, Igor Prepelița a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Olesei Cojucari, solicitând recunoașterea dreptului de proprietate

comună în devălmășie asupra bunurilor imobile, partajul bunurilor imobile

proprietate comună în devălmășie prin atribuirea bunurilor în proprietate exclusivă

și încasarea sultei, și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la 13 septembrie 2011, Olesea Cojucari a

depus în instanță cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Prepelița cu

privire la desfacerea căsătoriei, înregistrată la 27 mai 2008 la OSC Râșcani mun.

Chișinău, cu numărul 288 și determinarea domiciliului copiilor minori, fiind

examinată de Judecătoria Chișinău sediul Râșcani în cadrul cauzei nr. 41-2-5311-

13092011, dosarul nr. 2-6069/2011.

A notat că poziția procesuală a lui Igor Prepelița în acel proces a fost de a

recunoaște acțiunea în partea ce ține de solicitările reclamantei cu privire la

stabilirea domiciliul copiilor lor minori în continuare cu mama acestora - Olesea

Cojucari, în apartamentul care a constituit domiciliul conjugal al acestora, și anume

ap. 96, al blocului locativ nr. 7, str. XXXXX, mun. Chișinău, bunul imobil

respectiv fiind identificat prin nr. cadastral XXXXX.023.03.016, deținut în

proprietate comună în devălmășie de către ambii soți.

Prin hotărârea din 17 februarie 2012 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău a

fost desfăcută căsătoria dintre Igor Prepelița și Olesea Cojucari, fiind dispusă

1

stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama lor, cu încasarea pensiei de

întreținere pentru copii minori de la Igor Prepelița în beneficiul Olesei Cojucari.

Divorțul a fost trecut de către OSC sectorul Râșcani, municipiul Chișinău, în

registrul de stare civilă cu nr. 297 la 29 mai 2012.

Astfel, a menționat că pârâta până în prezent locuiește la adresa indicată

împreună cu copiii minori comuni născuți din căsătoria anterior avută cu Igor

Prepelița.

Reclamantul a afirmat că de la desfacerea căsătoriei și până în prezent

locuiește în căsuța de vacantă amplasată în raionul Ialoveni, în extravilanul satului

Dănceni, întovărășirea Pomicolă ,,Ialvila” nr. 1, fiind identificat cu nr. cadastral

XXXXX.598.01, care reprezintă un bun imobil cu destinație locativă cu suprafața

de 99,5 m.p., potrivit înțelegerii amiabile avute premergător.

A explicat că în timpul căsătoriei s-au dobândit următoarele bunuri imobiliare

comune, contribuția soților fiind egală:

XXXXX 7, ap. 96, identificat cu nr. cadastral XXXXX.023.03.016. Conform

certificatului privind valoarea bunului imobil eliberat la data de 18 aprilie 2018 de

către IP „Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral Teritorial „Chișinău”,

apartamentul are o valoare de cadastru de 853 379 de lei;

în raionul Ialoveni, în extravilanul satului Dănceni, întovărășirea Pomicolă

,,Ialvila” nr. 1, identificat cu nr. cadastral XXXXX.598, cu valoare de 59 720 de

lei, pe care sunt amplasate următoarele construcții: Căsuță de vacanță cu suprafața

de 99,5 m.p., amplasată în raionul Ialoveni, în extravilanul satului Dănceni,

întovărășirea Pomicolă ,,Ialvila” nr. 1, identificată cu nr. cadastral

XXXXX.598.01. Conform certificatului privind valoarea bunului imobil eliberat

la data de 02 mai 2018 de către IP „Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral

Teritorial „Ialoveni”, căsuța de vacanță are o valoare estimativă de 101 886 de lei.

Reclamantul a menționat că actualmente, în apartamentul lui Igor Prepelița și

Olesea Cojucari, care până în prezent le aparține ambilor cu drept de proprietate,

deja locuiește concubinul Olesei Cojucari.

A afirmat că la desfacerea căsătoriei, foștii soți s-au înțeles că terenul cu

suprafața de 0,0625 ha amplasat în raionul Ialoveni, în extravilanul satului

Dănceni, întovărășirea Pomicolă „Ialvila” nr.1, identificat cu nr. cadastral

XXXXX.598, împreună cu căsuță de vacanță cu suprafață de 99,5 m.p., identificată

cu nr. cadastral XXXXX.598.01, la fel și apartamentul cu suprafață 116,1 m.p.,

amplasat în mun. Chișinău, str. XXXXX 7, ap. 96, identificat cu nr. cadastral

XXXXX.023.03.016, vor fi trecute și înscrise pe copiii acestora.

Aproximativ în perioada sfârșitul anului 2017 - începutul anului 2018,

reclamantul având o propunere de a încheia un contract de muncă pe o perioadă

mai îndelungată de timp peste hotarele Republicii Moldova și de a obține un venit,

s-a adresat către pârâtă pentru a concretiza și a fi sigur că înțelegerea avută

prealabil de către aceștia este în vigoare, la care pârâta a refuzat.

Reclamantul a susținut că după cum a fost menționat supra, în timpul

căsătoriei de către reclamant și pârâtă au fost dobândite bunurile imobile

apartamentul, terenul și căsuță de vacanță cu construcția accesorie înregistrate în

Registrul bunurilor imobile în timpul căsătoriei, fapt confirmat prin Extrasele din

2

Registrul bunurilor imobile eliberate la 21 aprilie 2018 și 02 mai 2018, contractul

de vânzare-cumpărare din 26 august 2009 autentificat notarial cu numărul 4299.

Faptul că patrimoniul a fost dobândit în comun de către reclamant și pârâtă se

probează prin faptul datei în drept la care a fost încheiată căsătoria, constituirii în

fapt a familiei și ducerea unei gospodării în comun, prezența copiilor lor comuni.

În pofida faptului că terenul cu suprafața de 0,0625 ha amplasat în raionul

Ialoveni, în extravilanul satului Dănceni, întovărășirea Pomicolă ,,Ialvila” nr. 1,

identificat cu nr. cadastral XXXXX.598, a fost dobândit și înregistrat pe numele

pârâtei până la căsătorie, însă în perioada concubinajului cu reclamantul, imobilul

respectiv a fost dobândit din mijloacele celor din urmă în mod egal. Acest fapt

poate fi probat prin intermediul Mariei Chiriac, locuitoare al orașului Ialoveni, care

a fost proprietara terenului și care a fost prezentă la notar în ziua când a fost

efectuată tranzacția de vânzare-cumpărare a terenului, care poate relata asupra

faptului că terenul respectiv într-adevăr a fost înstrăinat din proprietatea acesteia și

a soțului ei, către Igor Prepelița și Olesea Cojucari în prezența acestora.

De asemenea, a susținut că anume el a fost cel care a identificat bunul și a

purtat negocierea cu vânzătorul. Respectiv reclamantul a contribuit considerabil la

procurarea patrimoniilor la care pretinde, investind toate veniturile ce le căpăta

prin munca depusă.

Conform art. 25 Codul familiei, la împărțirea proprietății în devălmășie,

instanța de judecată, la cererea soților, stabilește bunurile ce urmează să fie

transmise fiecăruia dintre ei. Dacă unuia dintre soți îi sunt transmise bunuri care

depășesc cota ce-i revine celuilalt soț, i se poate stabili o compensație bănească sau

de altă natură.

Conform art. 26 Codul familiei, împărțirea proprietății în devălmășie a soților

și determinarea cotelor-părți din aceasta, părțile soților sunt considerate egale,

instanța de judecată fiind în drept să diferențieze cotele-părți în proprietatea în

devălmășie a soților, ținând cont de interesele unuia dintre soți de interesele

copiilor minori.

Ținând cont de principiul egalității cotelor-părți în proprietatea comună în

devălmășie, cu excepțiile stabilite de Lege, consacrat prin conținutul art. 26 Codul

familiei, a considerat reclamantul ca fiind necesară împărțirea bunului imobil –

apartamentul din mun. Chișinău, str. XXXXX 7, ap. 96, identificat cu nr. cadastral

XXXXX.023.03.016, având o valoare estimativă de 853 379 de lei, terenul cu

suprafața 0,0625 ha, amplasat în raionul Ialoveni, în extravilanul satului Dănceni,

întovărășirea Pomicolă ,,Ialvila ” nr. 1, având o valoare estimativă de 59 720 de lei

și căsuța de vacanță cu suprafața de 99,5 m.p., amplasată în raionul Ialoveni, în

extravilanul satului Dănceni, întovărășirea Pomicolă ,,Ialvila” nr. 1, identificată cu

nr. cadastral XXXXX.598.01, având o valoare estimativă de 101 886 de lei,

împreună cu construcția accesorie, în cote-părți, repartizându-i-se cota-parte de 1/2

din proprietatea comună în devălmășie.

Reclamantul a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate comună în

devălmășie asupra: terenului cu suprafață 0,0625 ha, identificat cu nr. cadastral

XXXXX.598, amplasată în raionul Ialoveni, în extravilanul satului Dănceni,

întovărășirea Pomicolă ,,Ialvila ” nr. 1.; căsuței de vacanță cu suprafața de 99,5

m.p., identificată cu nr. cadastral XXXXX.598.01, amplasată în raionul Ialoveni, în

extravilanul satului Dănceni, întovărășirea Pomicolă ,,Ialvila ” nr. 1, construcției

accesorii cu suprafață de 8,0 m.p., identificată cu nr. cadastral XXXXX.598.02 -

3

amplasată în raionul Ialoveni, în extravilanul satului Dănceni, întovărășirea

Pomicolă ,,Ialvila” nr. 1. A dispune împărțirea tuturor bunurilor imobile proprietate

comună în devălmășie, 1) apartament, cu suprafață de 116,1 m.p., amplasat mun.

Chișinău, str. XXXXX 7, ap. 96, identificat cu nr. cadastral XXXXX.023.03.016;

2) terenului cu suprafața 0,0625 ha, identificat cu nr. cadastral XXXXX.598,

amplasat în raionul Ialoveni, în extravilanul satului Dănceni, întovărășirea

Pomicolă ,,Ialvila ” nr. 1; 3) construcției accesorii cu suprafața de 8,0 m.p.,

identificată cu nr. cadastral amplasată în raionul Ialoveni, în extravilanul satului

Dănceni, întovărășirea Pomicolă ,,Ialvila ” nr. 1. 4) Căsuța de vacanță cu suprafața

de 99,5 m.p., identificată cu nr. cadastral XXXXX.598.01, amplasată în raionul

Ialoveni, în extravilanul satului Dănceni, întovărășirea Pomicolă ,,Ialvila ” nr. 1. A

atribui în proprietate exclusivă reclamantului terenul cu suprafața de 0,0625 ha,

identificat cu nr. cadastral XXXXX.598, amplasat în raionul Ialoveni, în

extravilanul satului Dănceni, întovărășirea Pomicolă ,,Ialvila” nr. 1, având o

valoare estimativă de 59 720 de lei; Căsuței de vacanță cu suprafața de 99,5 m.p.,

identificată cu nr. cadastral XXXXX.598.01, amplasată în raionul Ialoveni, în

extravilanul satului Dănceni, întovărășirea Pomicolă ,,Ialvila ” nr. 1, având o

valoare estimativă de 101 886 de lei, construcției accesorii cu suprafața de 8,0

m.p., identificată cu nr. cadastral XXXXX.598.02 - amplasată în raionul Ialoveni,

în extravilanul satului Dănceni, întovărășirea Pomicolă ”Ialvila ” nr. 1. A atribui în

proprietate exclusivă pârâtei: 1) apartamentul, cu suprafața de 116,1 m.p., amplasat

mun. Chișinău, str. XXXXX 7, ap. 96, identificat cu nr. cadastral

0100113.103.01.147, având o valoare estimativă de 853 379 de lei. A încasa de la

Olesea Cojucari în beneficiul lui Igor Prepelița a unei compensații bănești în

mărime de 345 886 de lei, cu titlu de sultă în schimbul cotei-părți din apartamentul

dat, adică suma care depășește cota parte ce-i revine pârâtei. A încasa de la Olesea

Cojucari în beneficiul statului suma în mărime de 12 500 de lei cu titlu de diferență

a cotei taxei de stat și alte cheltuieli de judecată, a încasa de la Olesea Cojucari în

beneficiul lui Igor Prepelița suma totală cu titlu de compensare a cheltuielilor de

asistență juridică suportate de Igor Prepelița pe prezenta cauză ce constituie 20 300

de lei.

Prin hotărârea din 20 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea s-a admis parțial. S-a atribuit Olesei Cojucari în proprietate exclusivă,

bunul imobil proprietate comună în devălmășie deținută împreună cu fostul său soț

Igor Prepelița și anume: ap. 96, situat în mun. Chișinău, str. XXXXX 7, cu

suprafața de 116,1 m.p., nr. cadastral XXXXX.023.03.016, cu radierea lui Igor

Prepelița din calitatea de coproprietar al acestui imobil. S-a încasat din contul

Olesei Cojucari în beneficiul lui Igor Prepelița sulta în sumă de 284 459,67 de lei

(1/3 din valoarea estimativă a bunului imobil – ap. 96, situat în mun. Chișinău, str.

XXXXX 7), precum și cheltuielile de judecată în sumă totală de 30 000 de lei, iar

în total suma de 314 459,67 de lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, Igor Prepelița, reprezentat de

avocatul Dmitrii Chistruga, la 16 iunie 2021 a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 23 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

apelul declarat de Igor Prepelița, reprezentat de avocatul Dmitrii Chistruga. S-a

casat parțial hotărârea din 20 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

4

partea încasării din contul Olesei Cojucari în beneficiul lui Igor Prepelița a sultei în

sumă de 284 459,67 de lei și s-a emis în această parte o nouă hotărâre prin care: S-

a încasat din contul Olesei Cojucari în beneficiul lui Igor Prepelița sulta în sumă de

426 689 de lei - 1/2 din valoarea estimativă a bunului imobil – ap. 96, situat în

mun. Chișinău, str. XXXXX 7). S-a încasat din contul Olesei Cojucari în

beneficiul lui Igor Prepelița taxa de stat în suma de 17 500 de lei, achitată de către

apelantul Igor Prepelița la depunerea apelului. În rest, hotărârea din 20 mai 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a menținut.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că conform prevederilor art.

361 alin. (1), (2) Codul civil, împărțirea bunului proprietate comună pe cote-părți

se face în natură, proporțional cotei-părți a fiecărui coproprietar. Dacă bunul

proprietate comună pe cote-părți este indivizibil ori nu este partajabil în natură,

împărțirea se face prin: atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în

favoarea unui ori a mai multor coproprietari, la cererea lor, vânzarea bunului în

modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație și distribuirea

prețului către coproprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei.

În acord cu art. 370 Cod civil, împărțirea bunului proprietate comună în

devălmășie între coproprietarii devălmași se va face proporțional aportului

fiecăruia la dobândirea bunului. Până la proba contrară, aportul coproprietarilor

devălmași este prezumat a fi egal.

Concomitent, instanța de apel a relevat că protecția dreptului de proprietate

este garantată de art. 1 al Primului Protocol la Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. art. 46 și 127 ale

Constituției Republicii Moldova și art. art. 315-316 Cod civil.

Art. 19 alin. (1) și (2) Codul familiei, statuează că bunurile dobândite de către

soți în timpul căsătoriei sânt supuse regimului proprietății în devălmășie. Regimul

legal al bunurilor șoților acționează în măsura în care nu este modificat de

contractul matrimonial.

În accepțiunea art. 25 alin. (1)-(4) Codul familiei, împărțirea proprietății în

devălmășie a șoților poate fi făcută atât în timpul căsătoriei, cât și după desfacerea

ei, la cererea oricăruia dintre soți.

Proprietatea în devălmășie poate fi împărțită în baza acordului dintre soți.

În caz de neînțelegere, determinarea cotei-părți a fiecărui soț în proprietatea în

devălmășie, precum și împărțirea acesteia în natură, se face pe cale judecătorească.

La împărțirea proprietății în devălmășie, instanța judecătorească, la cererea

soților, stabilește bunurile ce urmează să fie transmise fiecăruia dintre ei. Dacă

unuia dintre soți îi sunt transmise bunuri care depășesc cota ce-i revine, celuilalt

soț i se poate stabili o compensație bănească sau de altă natură.

Dispozițiile art. 26 alin. (1) Codul familiei statuează că la împărțirea

proprietății în devălmășie a soților și determinarea cotelor-părți din aceasta, părțile

soților sunt considerate egale dacă contractul matrimonial nu prevede altfel.

Astfel, raportând dispozițiile legale citate supra, instanța de apel a conchis că

menținerea coproprietății imobilelor litigioase ale părților prezentului proces este

inadmisibilă în contextul dezacordului acestora cu menținerea coproprietății și

nestabilirii modalității de utilizare a bunurilor comune în condițiile caracterului

inseparabil al acestora.

În consecință, instanța de apel a notat asupra necesității partajării bunurilor

comune prin unica modalitatea admisibilă în prezenta cauză, prin atribuirea

5

intimatei Olesei Cojucari a bunurilor imobile litigioase, cu adjudecarea din contul

intimatei în beneficiul Igor Prepelița a sultei, determinate prin certificatul nr.

0100/18148452 din 18 aprilie 2018 în mărime de 853 379 de lei – ½ cotă-parte în

sumă de 426 689,50 de lei.

Instanța de apel a constatat că intimatei Olesei Cojucari urmează a-i fi atribuit

în proprietate întregul bun imobil: ap. 96, situat în mun. Chișinău, str. XXXXX 7,

cu suprafața de 116,1 m.p., nr. cadastral XXXXX.023.03.016 după achitarea sultei

bănești în mărime de 426 689,50 de lei, care urmează a fi încasată de la Cojucari

Olesea în beneficiul lui Igor Prepelița.

La 26 mai 2022, Igor Prepelița și reprezentantul acestuia avocatul Dmitri

Chistruga, au declarat recurs, prin care au solicitat casarea deciziei instanței de apel

și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept procedural și

material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 23 decembrie 2021

și a expediat-o participanților la proces la 30 martie 2022, fapt confirmat prin

scrisoarea de expediere (f.d. 166, vol. II), astfel, recursul declarat la data de 26 mai

2022, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

La 08 iulie 2022, avocatul Lilia Trohin, în interesele intimatei Olesei Cojucari

a depus referință și a solicitat respingerea recursului declarat de Igor Prepelița ca

fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de Igor Prepelița și reprezentantul

acestuia avocatul Dmitri Chistruga, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

6

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Igor Prepelița și

reprezentantul acestuia avocatul Dmitri Chistruga, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

7

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Igor Prepelița și reprezentantul acestuia avocatul

Dmitri Chistruga, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Igor Prepelița și reprezentantul

acestuia avocatul Dmitri Chistruga, împotriva deciziei din 23 decembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

8