3ra-364/22 — contestarea actelor administrative

3ra-364/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-364/22

2-20086486-01-3ra-09042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Râșcani (jud. V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

D E C I Z I E

28 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Raisa Stoica,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea în obligare înaintată de Raisa

Stoica împotriva Primăriei comunei Băcioi, terți Consiliul comunal Băcioi și

Natalia Chiochiu, privind emiterea actului administrativ individual favorabil și

încasarea restanțelor salariale,

împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 23 iulie 2020, Raisa Stoica a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei comunal Băcioi, solicitînd constatarea încălcării termenului

legal de prezentare a răspunsului; constatarea ilegalității refuzului de a executa

decizia Consiliului comunal Băcioi; obligarea executării deciziei privind

reîncadrarea în funcție; încasarea restanțelor salariale.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, prin Decizia nr. 5/1 din 13

aprilie 2012 a Consiliului comunal Băcioi, s-a dispus: se suspendă provizoriu

doamna Raisa Stoica din funcția de secretar al Consiliului Comunei Băcioi, în

legătură cu emiterea ordonanței de punere sub învinuire din 27 septembrie 2011,

fiindu-i incriminată comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 al. (1) Cod

penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. Se obligă Raisa

Stoica să transmită prin act de predare-primire sigiliul și materiale aferente ce

țin de activitatea secretarului consiliului.

Prin sentința din 10 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Central, Raisa

Stoica a fost achitată pe toate capetele de acuzare din motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii.

1

La data de 5 iunie 2018, a avut loc ședința extraordinară a Consiliului

comunal Băcioi, la care au fost examinate și adoptate 14 decizii, una din care o

vizează nemijlocit și anume: cu privire la abrogarea deciziei nr. 5/1 din 13

aprilie 2012 a Consiliului comunal Băcioi cu privire la examinarea demersului

Procuraturii sectorului Botanica. Astfel, prin decizia din 5 iunie 2018 a

Consiliului comunal Băcioi, s-a decis: se abrogă Decizia nr. 5/1 din 13 aprilie

2012 a Consiliului comunal Băcioi cu privire la examinarea demersului

procuraturii sectorului Botanica; se încetează raporturile de serviciu ale

secretarului interimar Natalia Chiochiu începând cu data de 5 iunie 2018; se

reîncadrează în funcția de secretar în consiliul comunal Băcioi doamna Raisa

Stoica; se obligă doamna Natalia Chiochiu să transmită prin act de predare-

primire biroul cu toate bunurile aflate în birou, sigiliul și materialele aferente ce

țin de activitatea secretarului consiliului, începând cu data de 6 iunie 2018.

Ulterior, la data de 6 iunie 2018, Natalia Chiochiu a refuzat să transmită prin

act de predare biroul cu toate bunurile, sigiliul și materialele aferente ce țin de

activitatea secretarului consiliului, astfel refuzând să execute Decizia 4/1 din 5

iunie 2018 cu privire la abrogarea Deciziei Consiliului comunal Băcioi nr. 5/1

din 13 aprilie 2012 privind examinarea demersului Procuraturii sect. Botanica.

Reclamanta a relatat că, potrivit art. 39 lit. a), b) a Legii nr 436-XVI din 28

decembrie 2006 privind administrația publică locală, secretarul asigură

înștiințarea convocării consiliului local și participă la ședințele consiliului local,

însă secretarul interimar al Consiliului comunal Băcioi, Natalia Chiochiu a

declarat consiliului că refuză participarea la lucrările ședinței de protocolare a

mersului ședinței și semnarea deciziilor care vor fi adoptate.

La data de 7 iunie 2018 Viorel Gortolomei, președintele ședinței

extraordinare a Consiliului comunal Băcioi din 5 iunie 2018, a prezentat

Primarului comunei Băcioi deciziile Consiliului comunal Băcioi din 5 iunie

2018 semnate de președintele ședinței Gortolomei Viorel și Secretarul

consiliului Raisa Stoica, prin care s-a solicitat aplicarea sigiliului pe Deciziile

Consiliului comunal Băcioi din 5 iunie 2018, cu remiterea ulterioară către

Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat pentru verificare.

Ulterior, prin decizia nr. 5/2 din 6 septembrie 2018 a Consiliului comunal

Băcioi, s-a abrogat Decizia nr.4/1 din 5 iunie 2018 a Consiliului comunal

Băcioi, ca fiind ilegală și contrară prevederilor legislației în vigoare, adoptată

cu încălcarea procedurii de convocare a Consiliului comunal Băcioi.

Prin hotărârea din 4 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Central, s-a

anulat decizia nr. 5/2 din 6 septembrie 2018 a Consiliului comunal Băcioi cu

privire la examinarea cererii unui grup de consilieri din Consiliul comunal

Băcioi și a Primarului comunei Băcioi. Hotărârea judecătorească a devenit

irevocabilă prin declararea inadmisibilității apelului depus de reprezentantul

apelantului Consiliul comunei Băcioi.

Prin urmare, susținea reclamanta că decizia nr. 4/1 din 5 iunie 2018 a

Consiliului comunal Băcioi privind reîncadrarea în funcția de secretar al

Consiliului comunal Băcioi este în vigoare și urma a fi executată.

2

Menționa reclamanta că decizia nr. 4/1 din 5 iunie 2018 a Consiliului

comunal Băcioi privind reîncadrarea în funcția de secretar al Consiliului

comunal Băcioi nu a fost executată până în prezent.

La data de 29 mai 2020 a înregistrat la Primăria comunei Băcioi, sub nr.

02/1-36/620, o cerere prin care a solicitat reîncadrarea sa în funcția de secretar

al Consiliului comunal Băcioi și achitarea salariului începând cu data de 5 iunie

2018, însă în termenul prevăzut de lege nu a primit niciun răspuns.

Astfel, reclamanta a solicitat:

- constatarea încălcării termenului legal de prezentare de către Primăria

comunei Băcioi a răspunsului la cererea nr. 02/1-36/620 din 29 mai 2020;

- constatarea ilegalității refuzului Primăriei comunei Băcioi de a executa

decizia nr. 4/1 din 5 iunie 2018 a Consiliului comunal Băcioi privind

reîncadrarea sa în funcția de secretar în Consiliul comunal Băcioi;

- obligarea Primăriei comunei Băcioi să execute decizia nr. 4/1 din 5 iunie

2018 a Consiliului comunal Băcioi privind reîncadrarea sa în funcția de secretar

în Consiliul comunal Băcioi;

- încasarea restanțelor salariale începând cu data reîncadrării în funcție - 5

iunie 2018 (f.d. 3-5).

Prin încheierea din 27 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, s-a

dispus atragerea în proces a Consiliului comunei Băcioi și a Nataliei Chiochiu

în calitate de terți (f.d. 2).

Prin hotărârea din 1 februarie 2021 Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, a

fost admisă parțial acțiunea înaintată de Raisa Stoica. S-a constatat încălcarea

termenului legal de oferire a răspunsului de către Primăria comunei Băcioi la

cererea nr. 02/1-36/620 din 29 mai 2020. S-a obligat Primăria comunei Băcioi

să emită actul administrativ prin care să execute decizia nr. 4/1 din 5 iunie 2018

a Consiliului comunal Băcioi privind reîncadrarea în funcția de secretar în

Consiliul comunal Băcioi a Raisei Stoica. În rest, pretențiile reclamantei, au fost

respinse ca neîntemeiate (f.d. 87).

La data de 29 martie 2021, Judecătoria Chișinău sediul Râșcani a emis

hotărâre suplimentară, prin care a dispus încasarea din contul Primăriei comunei

Băcioi în beneficiul Raisei Stoica a restanțelor salariale începând cu data

reîncadrării în funcție, adică 5 iunie 2018 (f.d. 102-103).

La data de 25 februarie 2021 Raisa Stoica a contestat cu apel hotărârea din 1

februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, solicitând casarea

hotărârii primei instanțe în partea respingerii cerinței de încasare a restanțelor

salariale și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care cererea reclamantei să fie

admisă integral (f. d. 91).

La data de 26 februarie 2021, Primăria comunei Băcioi a contestat cu apel

hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 1 februarie 2021, solicitând

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare

în judecată să fie respinsă (f.d. 92).

La data de 28 aprilie 2021, Primarul comunei Băcioi a declarat apel

împotriva hotărârii suplimentare din 29 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău

sediul Râșcani, solicitând casarea integrală a hotărârii suplimentare, cu

3

pronunțarea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie

respinsă (f.d. 122-123).

Prin încheierea din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul

art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, a fost declarat inadmisibil apelul

depus de Raisa Stoica împotriva hotărârii din 1 februarie 2021 a Judecătoriei

Chișinău sediul Râșcani, în partea respingerii achitării plăților salariale, din

motiv că apelanta nu a depus în termen legal motivarea cererii de apel (f.d. 168-

169).

Prin decizia din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul depus de Primarul comunei Băcioi, casată integral hotărârea din 1

februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani și hotărârea suplimentară

din 29 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, cu emiterea unei noi

decizii, prin care s-a respins drept neîntemeiată acțiunea înaintată de Raisa

Stoica.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de

drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu

circumstanțele cauzei, a reținut ca fiind neîntemeiată soluția primei instanțe,

având în vedere că, la caz, sunt aplicabile prevederile art. 29 alin. (1) lit. a) din

Legea 436/2006 privind administrația publică locală, conform cărora primarul

este acela care asigură executarea deciziilor consiliului local. Altfel spus, în

viziunea instanței de apel, acțiunea a fost îndreptată împotriva unui pârât

necorespunzător. Însă, chiar dacă pretențiile reclamantei ar fi fost formulate

nemijlocit față de Primarul comunei Băcioi, și în acest caz, consideră instanța,

Primarul ar fi fost în imposibilitate să asigure executarea deciziei nr. 4/1 din 05

iunie 2018 Consiliului comunal Băcioi. Or, în cadrul examinării cauzei s-a

stabilit cu certitudine că decizia Consiliului local Băcioi nr. 4/1 din 5 iunie 2018

nu întrunește cerințele unui act administrativ, stabilite prin Hotărârea

Guvernului nr. 618 din 5 octombrie 1993, fapt confirmat inclusiv prin răspunsul

Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nr. 1304/OT4-616 (f.d. 66).

Raportând normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de control

judiciar a conchis că nu s-a constatat întrunirea temeiurilor legale pentru ca

Primarul comunei Băcioi să asigure executarea deciziei nr. 4/1 din 5 iunie 2018

a Consiliului local Băcioi, care nu întrunește cerințele actului administrativ

reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 618 din 5 octombrie 1993 (nu

conținea ștampila, sigiliul).

La 24 ianuarie 2022, Raisa Stoica a depus cerere de recurs împotriva deciziei

instanței de apel, iar la 5 aprilie 2022 a depus motivarea recursului.

În argumentarea cererii de recurs, recurenta a solicitat casarea integrală a

deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii instanței de fond, deoarece

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate și

elucidate pe deplin și instanța a interpretat eronat legea.

A indicat că unicul argument al instanței de apel de respingere a acțiunii a

constat în faptul că actul administrativ emis de autoritatea publică locală intră

în vigoare conform unei anumite proceduri, reglementată de legislația în vigoare

4

și anume că decizia menționată nu întrunește cerințele actului, nefiind

autentificată prin ștampila autorității administrației publice locale.

Astfel, instanța de apel a emis o decizie ilegală, iar motivarea deciziei este

bazată doar pe declarațiile reprezentantului apelantei, care nu au un suport

probatoriu și vin în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Opinează recurenta că ștampila Consiliului comunal Băcioi nu a fost aplicată

de către Natalia Chiochiu intenționat, deoarece aceasta dispune încetarea

raporturilor de serviciu cu ultima. Invocă de asemenea o relație de afinitate între

ultima și primarul comunei Băcioi, care ar fi finul ei de cununie fapt ce denotă

o atitudine nedemnă de un funcționar public și un interes personal în

neexecutarea deciziei de reîncadrare în funcție a recurentei.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate

cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul

se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 28 decembrie

2021, fiind notificată recurentei (dispozitivul) la 29 decembrie 2021, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d. 201). Decizia

integrală a fost expediată recurentei la 9 martie 2022, de asemenea prin

intermediul poștei electronice (f.d. 203 verso)

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 8 iunie 2022, recursul depus de Raisa Stoica a fost numit pentru

examinare în complet din 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la

proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece

criticile recurenților au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar

de a admite recursul depus de Raisa Stoica, a casa integral decizia instanței de

apel și a emite o nouă decizie prin care să mențină hotărârea primei instanțe și

hotărârea suplimentară, din considerentele ce urmează.

5

În conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul

administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie

prin care casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Totodată, în temeiul art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează

din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

În baza art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) și (2) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și

aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și

de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de apel ca fiind

contradictorie circumstanțelor cauzei, fiind rezultată din interpretarea eronată a

normelor de drept material, cu stabilirea greșită a stării de fapt în prezenta cauză,

în coraport cu normele legale ce guvernează raportul juridic litigios.

Conform prevederilor art. 3 din Codul administrativ, legislația

administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității

administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării

respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și

juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.

În contextul pretențiilor deduse judecății, Colegiul reține că, în conformitate

cu prevederile art. 206 alin. (1) Cod administrativ, acțiune în contencios

administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice

să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la

acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea

existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ

individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e)

6

anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control

normativ).

Conform art. 10 Cod administrativ, actul administrativ individual este orice

dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică

pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul

de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea

raporturilor juridice de drept public.

Conform art. 329 alin.1 din Codul muncii, angajatorul este obligat să repare

integral prejudiciul material și cel moral cauzat salariatului în legătură cu

îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă, în cazul discriminării

salariatului la locul de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea

de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel.

Conform art. 330 alin.1 lit. b) din Codului muncii, angajatorul este obligat

să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile

privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație survine, în

particular, în caz de eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă

muncă.

Conform art. 90 alin.1, alin. 2 lit. a) din Codul muncii, în cazul restabilirii la

locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu,

angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia. Repararea de către

angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în: plata obligatorie a unei

despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o

mărime nu mai mică decât salariul mediu al salariatului pentru această perioadă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reiterează că obiectul examinării în prezenta speță îl constituie

acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta Raisa Stoica în

contradictoriu cu Primarul comunei Băcioi, terți Consiliul comunei Băcioi și

Chiociu Natalia, prin prisma prevederilor art. 206 alin. (1) lit. b) Cod

administrativ - acțiune în obligare, prin care reclamanta pretinde obligarea

Primarului comunei Băcioi să execute decizia nr. 4/1 din 5 iunie 2018 a

Consiliului comunal Băcioi privind reîncadrarea în funcția de secretar în

Consiliul comunal Băcioi a reclamantei Raisa Stoica.

Reieșind din obiectul litigiului dedus judecății, este neconformă concluzia

instanței de apel privind lipsa calității procesuale pasive a pârâtului, în persoana

Primăriei com. Băcioi, date fiind prevederile art. 219 Cod administrativ, ce

instituie un rol activ al instanței de contencios administrativ, care este ținută să

cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile,

nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor

înaintate de participanți.

În virtutea rolului său activ, instanța de judecată depune eforturi pentru

înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a

cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor

declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată

indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate

de participanții la proces.

7

Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din

acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții

la proces.

În speță, așadar, era de datoria instanței să explice reclamantei prevederile

art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea 436/2006 privind administrația publică locală,

conform cărora primarul este acela care asigură executarea deciziilor consiliului

local, nu să le invoce drept motiv de respingere a acțiunii.

Cu referire la celălat argument al instanței de apel, ce ține de fondul cauzei,

și anume neîntrunirea cerințelor unui act administrativ, stabilite prin Hotărârea

Guvernului nr. 618 din 5 octombrie 1993, privitoare la aplicarea ștampilei și a

sigiliului, instanța de recurs atestă că actul normativ invocat de instanța de apel

reglemenetează regulile de întocmire a documentelor organizatorice și de

dispoziție și Instrucțiunea-tip cu privire la ținerea lucrărilor de secretariat în

organele administrației publice centrale de specialitate și ale autoadministrării

locale ale Republicii Moldova, în scopul perfecționării lucrărilor de secretariat.

Cu alte cuvinte, instrucțiunea aprobată prin Hotărârea de Guvern datată cu 5

octombrie 1993 este un document de uz intern, ce nu afectează calitatea de act

administrativ a deciziei nr. 4/1 din 5 iunie 2018 a Consiliului local Băcioi, ce

întrunește pe deplin condițiile enumerate la art. 10 Cod administrativ. Iar faptul

că un angajat al autorității publice locale nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit

necorespunzător atribuțiile de serviciu nu-i este imputabil reclamantei. Cu atât

mai mult cu cât acest angajat este persoană interesată în soarta acestui proces,

motiv pentru care a fost atras în calitate de terț. Este și motivul pentru care

legiuitorul a instituit excepția de la art. 20 alin. (1) din Legea privind

administrația publică locală privind exceptarea deciziilor privind numirea și

încetarea raporturilor de serviciu ale secretarului consiliului de la obligația de

contrasemnare din partea secretarului. Este un conflict evident de interese,

consecințele căruia pot consta în tergiversarea excesivă a executării actului

administrativ în cauză, dovadă fiind tocmai cauza pendinte.

Cu alte cuvinte, neaplicarea ștampilei sau a sigiliului sunt acțiuni ce denotă

intenția de blocaj și neexecutare a actului administrativ, fapt care și face obiectul

acțiunii pendinte, și nu poate fi folosit de instanță drept argument de respingere

a acțiunii pe fond.

Prin urmare, critica formulată pe acest aspect de către recurenta Raisa Stoica

are caracter fondat.

Pe de altă parte, instanța de recurs constată ca fiind neîntemeiat argumentele

intimatului-pârât, expuse în referința la cererea de chemare în judecată (f.d. 41)

privitoare la faptul că acesta cataloghează drept ilegală ședința Consiliului

comunal Băcioi din 5 iunie 2018, derulată cu derogări de la prevederile legale,

deoarece primarul comunei Băcioi nu are competențe de apreciere a legalității

activității Consiliului și nu-și poate atribui competențele autorității judecătorești.

Din aceste considerente, completul specializat consideră necesară admiterea

recursului depus de Raisa Stoica pe acest capăt de cerere.

Iar în ceea ce privește pretenția reclamantei privind constatarea încălcării

termenului legal de prezentare a răspunsului la cererea 02/1-36/620 din 29 mai

8

2020, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție califică drept întemeiată constatarea instanței de

fond privind tardivitatea acestuia, dat fiind faptul că acesta a fost eliberat cu

încălcarea termenului de 15 zile lucrătoare, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Legea

privind accesul la informație.

Instanța de recurs achiesează la concluzia instanței de fond privind caracterul

neîntemeiat al pretenției vizînd constatarea ilegalității refuzului Primăriei

comunei Băcioi de a executa decizia nr 4/1 din 5 iunie 2018 Consiliului comunal

Băcioi, dat fiind faptul că acesta nu reprezintă decât un act cu caracter

informativ, fără a produce consecințe juridice în sine.

Pe fond, prezintă relevanță acțiunea sau inacțiunea autorității publice de

executare a unui act administrativ, contract sau obligații prevăzute de lege, și nu

răspunsul sau scrisoarea la solicitarea petiționarului, care nu este un act

administrativ. Autoritatea publică pârâtă poate fi și este obligată de instanță să

execute o anumită obligație sau să emită un act administrativ, fără a da apreciere

actului de corespondență. Este esența acțiunii în obligare. Pretențiile privind

constatarea ilegalității răspunsului este o practică învechită, neconformă cu

prevederile Codului administrativ, și nu se subscrie noțiunii de acțiune în

constatare reglementate de acesta.

De asemenea este conformă cu circumstanțele de fapt și de drept hotărârea

suplimentară din 29 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, date

fiind prevederile art. 90 alin. (1), art. 329 alin. (1), lit. a), b) din Codul muncii,

ce instituie angajatorului obligația de a repara prejudiciul cauzat salariatului

transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, în cazul restabilirii sale la locul de

muncă, prin plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de

absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât salariul mediu al

salariatului pentru această perioadă.

Având în vedere că Raisa Stoica a fost privată în mod neîntemeiat de

posibilitatea de a munci, ca urmare a neexecutării Deciziei nr. 4/1 din 5 iunie

2018 a Consiliului comunal Băcioi, aceasta este în drept de a solicita

compensarea salariului pentru toată perioada respectivă.

Prin urmare, instanța de fond corect a statuat asupra temeiniciei pretenției

reclamantei privind încasarea de la pârât, în beneficiul său, a restanțelor salariale,

începând cu data reîncadrării sale în funcție, adică 5 iunie 2018, care este o

pretenție subsidiară celei privind obligarea executării deciziei de reîncadrare.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței

de apel este neîntemeiată, iar argumentele invocate de către recurenta Raisa

Stoica sunt fondate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de Raisa Stoica și a casa integral decizia recurată, cu

pronunțarea unei decizii noi, de menținere a hotărârii primei instanțe și a

hotărârii suplimentare din 29 martie 2021.

9

În conformitate cu art. 224, art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Raisa Stoica.

Se casează integral decizia din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Se menține hotărârea din 1 februarie 2021 și hotărârea suplimentară din 29

martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani în cauza de contencios

administrativ la acțiunea în obligare înaintată de Raisa Stoica împotriva

Primarului comunei Băcioi, terți Consiliul comunei Băcioi și Natalia Chiochiu,

privind emiterea actului administrativ individual favorabil și încasarea

restanțelor salariale.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Aliona Miron

Nicolae Craiu

10