Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 28.09.2022
casat

3ra-364/22 — contestarea actelor administrative

HOTĂRÂRE
28.09.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actelor administrative
Temei legal
lipsa calitatii procesuale pasive, act administrativ, lipsa stampila, sigiliu
Citează această cauză
3ra-364/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-364/22 2-20086486-01-3ra-09042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Râșcani (jud. V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici) D E C I Z I E 28 septembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ala Cobăneanu Nina Vascan Aliona Miron Nicolae Craiu examinând recursul depus de Raisa Stoica, în cauza de contencios administrativ la acțiunea în obligare înaintată de Raisa Stoica împotriva Primăriei comunei Băcioi, terți Consiliul comunal Băcioi și Natalia Chiochiu, privind emiterea actului administrativ individual favorabil și încasarea restanțelor salariale, împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La data de 23 iulie 2020, Raisa Stoica a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei comunal Băcioi, solicitînd constatarea încălcării termenului legal de prezentare a răspunsului; constatarea ilegalității refuzului de a executa decizia Consiliului comunal Băcioi; obligarea executării deciziei privind reîncadrarea în funcție; încasarea restanțelor salariale.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, prin Decizia nr. 5/1 din 13 aprilie 2012 a Consiliului comunal Băcioi, s-a dispus: se suspendă provizoriu doamna Raisa Stoica din funcția de secretar al Consiliului Comunei Băcioi, în legătură cu emiterea ordonanței de punere sub învinuire din 27 septembrie 2011, fiindu-i incriminată comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 al. (1) Cod penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. Se obligă Raisa Stoica să transmită prin act de predare-primire sigiliul și materiale aferente ce țin de activitatea secretarului consiliului. Prin sentința din 10 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Central, Raisa Stoica a fost achitată pe toate capetele de acuzare din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

1 La data de 5 iunie 2018, a avut loc ședința extraordinară a Consiliului comunal Băcioi, la care au fost examinate și adoptate 14 decizii, una din care o vizează nemijlocit și anume: cu privire la abrogarea deciziei nr. 5/1 din 13 aprilie 2012 a Consiliului comunal Băcioi cu privire la examinarea demersului Procuraturii sectorului Botanica.

Astfel, prin decizia din 5 iunie 2018 a Consiliului comunal Băcioi, s-a decis: se abrogă Decizia nr. 5/1 din 13 aprilie 2012 a Consiliului comunal Băcioi cu privire la examinarea demersului procuraturii sectorului Botanica; se încetează raporturile de serviciu ale secretarului interimar Natalia Chiochiu începând cu data de 5 iunie 2018; se reîncadrează în funcția de secretar în consiliul comunal Băcioi doamna Raisa Stoica; se obligă doamna Natalia Chiochiu să transmită prin act de predare- primire biroul cu toate bunurile aflate în birou, sigiliul și materialele aferente ce țin de activitatea secretarului consiliului, începând cu data de 6 iunie 2018. Ulterior, la data de 6 iunie 2018, Natalia Chiochiu a refuzat să transmită prin act de predare biroul cu toate bunurile, sigiliul și materialele aferente ce țin de activitatea secretarului consiliului, astfel refuzând să execute Decizia 4/1 din 5 iunie 2018 cu privire la abrogarea Deciziei Consiliului comunal Băcioi nr. 5/1 din 13 aprilie 2012 privind examinarea demersului Procuraturii sect.

Botanica. Reclamanta a relatat că, potrivit art. 39 lit. a), b) a Legii nr 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, secretarul asigură înștiințarea convocării consiliului local și participă la ședințele consiliului local, însă secretarul interimar al Consiliului comunal Băcioi, Natalia Chiochiu a declarat consiliului că refuză participarea la lucrările ședinței de protocolare a mersului ședinței și semnarea deciziilor care vor fi adoptate. La data de 7 iunie 2018 Viorel Gortolomei, președintele ședinței extraordinare a Consiliului comunal Băcioi din 5 iunie 2018, a prezentat Primarului comunei Băcioi deciziile Consiliului comunal Băcioi din 5 iunie 2018 semnate de președintele ședinței Gortolomei Viorel și Secretarul consiliului Raisa Stoica, prin care s-a solicitat aplicarea sigiliului pe Deciziile Consiliului comunal Băcioi din 5 iunie 2018, cu remiterea ulterioară către Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat pentru verificare.

Ulterior, prin decizia nr. 5/2 din 6 septembrie 2018 a Consiliului comunal Băcioi, s-a abrogat Decizia nr.4/1 din 5 iunie 2018 a Consiliului comunal Băcioi, ca fiind ilegală și contrară prevederilor legislației în vigoare, adoptată cu încălcarea procedurii de convocare a Consiliului comunal Băcioi. Prin hotărârea din 4 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Central, s-a anulat decizia nr. 5/2 din 6 septembrie 2018 a Consiliului comunal Băcioi cu privire la examinarea cererii unui grup de consilieri din Consiliul comunal Băcioi și a Primarului comunei Băcioi. Hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă prin declararea inadmisibilității apelului depus de reprezentantul apelantului Consiliul comunei Băcioi.

Prin urmare, susținea reclamanta că decizia nr. 4/1 din 5 iunie 2018 a Consiliului comunal Băcioi privind reîncadrarea în funcția de secretar al Consiliului comunal Băcioi este în vigoare și urma a fi executată. 2 Menționa reclamanta că decizia nr. 4/1 din 5 iunie 2018 a Consiliului comunal Băcioi privind reîncadrarea în funcția de secretar al Consiliului comunal Băcioi nu a fost executată până în prezent. La data de 29 mai 2020 a înregistrat la Primăria comunei Băcioi, sub nr. 02/1-36/620, o cerere prin care a solicitat reîncadrarea sa în funcția de secretar al Consiliului comunal Băcioi și achitarea salariului începând cu data de 5 iunie 2018, însă în termenul prevăzut de lege nu a primit niciun răspuns.

Astfel, reclamanta a solicitat: - constatarea încălcării termenului legal de prezentare de către Primăria comunei Băcioi a răspunsului la cererea nr. 02/1-36/620 din 29 mai 2020; - constatarea ilegalității refuzului Primăriei comunei Băcioi de a executa decizia nr. 4/1 din 5 iunie 2018 a Consiliului comunal Băcioi privind reîncadrarea sa în funcția de secretar în Consiliul comunal Băcioi; - obligarea Primăriei comunei Băcioi să execute decizia nr. 4/1 din 5 iunie 2018 a Consiliului comunal Băcioi privind reîncadrarea sa în funcția de secretar în Consiliul comunal Băcioi; - încasarea restanțelor salariale începând cu data reîncadrării în funcție - 5 iunie 2018 (f.d. 3-5). Prin încheierea din 27 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, s-a dispus atragerea în proces a Consiliului comunei Băcioi și a Nataliei Chiochiu în calitate de terți (f.d.

2). Prin hotărârea din 1 februarie 2021 Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, a fost admisă parțial acțiunea înaintată de Raisa Stoica. S-a constatat încălcarea termenului legal de oferire a răspunsului de către Primăria comunei Băcioi la cererea nr. 02/1-36/620 din 29 mai 2020. S-a obligat Primăria comunei Băcioi să emită actul administrativ prin care să execute decizia nr. 4/1 din 5 iunie 2018 a Consiliului comunal Băcioi privind reîncadrarea în funcția de secretar în Consiliul comunal Băcioi a Raisei Stoica. În rest, pretențiile reclamantei, au fost respinse ca neîntemeiate (f.d. 87). La data de 29 martie 2021, Judecătoria Chișinău sediul Râșcani a emis hotărâre suplimentară, prin care a dispus încasarea din contul Primăriei comunei Băcioi în beneficiul Raisei Stoica a restanțelor salariale începând cu data reîncadrării în funcție, adică 5 iunie 2018 (f.d.

102-103). La data de 25 februarie 2021 Raisa Stoica a contestat cu apel hotărârea din 1 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe în partea respingerii cerinței de încasare a restanțelor salariale și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care cererea reclamantei să fie admisă integral (f. d. 91). La data de 26 februarie 2021, Primăria comunei Băcioi a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 1 februarie 2021, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă (f.d. 92). La data de 28 aprilie 2021, Primarul comunei Băcioi a declarat apel împotriva hotărârii suplimentare din 29 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, solicitând casarea integrală a hotărârii suplimentare, cu 3 pronunțarea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă (f.d.

122-123). Prin încheierea din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, a fost declarat inadmisibil apelul depus de Raisa Stoica împotriva hotărârii din 1 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, în partea respingerii achitării plăților salariale, din motiv că apelanta nu a depus în termen legal motivarea cererii de apel (f.d. 168- 169). Prin decizia din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul depus de Primarul comunei Băcioi, casată integral hotărârea din 1 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani și hotărârea suplimentară din 29 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, cu emiterea unei noi decizii, prin care s-a respins drept neîntemeiată acțiunea înaintată de Raisa Stoica.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, a reținut ca fiind neîntemeiată soluția primei instanțe, având în vedere că, la caz, sunt aplicabile prevederile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea 436/2006 privind administrația publică locală, conform cărora primarul este acela care asigură executarea deciziilor consiliului local. Altfel spus, în viziunea instanței de apel, acțiunea a fost îndreptată împotriva unui pârât necorespunzător. Însă, chiar dacă pretențiile reclamantei ar fi fost formulate nemijlocit față de Primarul comunei Băcioi, și în acest caz, consideră instanța, Primarul ar fi fost în imposibilitate să asigure executarea deciziei nr. 4/1 din 05 iunie 2018 Consiliului comunal Băcioi.

Or, în cadrul examinării cauzei s-a stabilit cu certitudine că decizia Consiliului local Băcioi nr. 4/1 din 5 iunie 2018 nu întrunește cerințele unui act administrativ, stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 618 din 5 octombrie 1993, fapt confirmat inclusiv prin răspunsul Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nr. 1304/OT4-616 (f.d. 66). Raportând normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de control judiciar a conchis că nu s-a constatat întrunirea temeiurilor legale pentru ca Primarul comunei Băcioi să asigure executarea deciziei nr. 4/1 din 5 iunie 2018 a Consiliului local Băcioi, care nu întrunește cerințele actului administrativ reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 618 din 5 octombrie 1993 (nu conținea ștampila, sigiliul).

La 24 ianuarie 2022, Raisa Stoica a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 5 aprilie 2022 a depus motivarea recursului. În argumentarea cererii de recurs, recurenta a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii instanței de fond, deoarece circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin și instanța a interpretat eronat legea. A indicat că unicul argument al instanței de apel de respingere a acțiunii a constat în faptul că actul administrativ emis de autoritatea publică locală intră în vigoare conform unei anumite proceduri, reglementată de legislația în vigoare 4 și anume că decizia menționată nu întrunește cerințele actului, nefiind autentificată prin ștampila autorității administrației publice locale.

Astfel, instanța de apel a emis o decizie ilegală, iar motivarea deciziei este bazată doar pe declarațiile reprezentantului apelantei, care nu au un suport probatoriu și vin în contradicție cu circumstanțele cauzei. Opinează recurenta că ștampila Consiliului comunal Băcioi nu a fost aplicată de către Natalia Chiochiu intenționat, deoarece aceasta dispune încetarea raporturilor de serviciu cu ultima. Invocă de asemenea o relație de afinitate între ultima și primarul comunei Băcioi, care ar fi finul ei de cununie fapt ce denotă o atitudine nedemnă de un funcționar public și un interes personal în neexecutarea deciziei de reîncadrare în funcție a recurentei. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 28 decembrie 2021, fiind notificată recurentei (dispozitivul) la 29 decembrie 2021, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d. 201). Decizia integrală a fost expediată recurentei la 9 martie 2022, de asemenea prin intermediul poștei electronice (f.d.

203 verso) Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. La 8 iunie 2022, recursul depus de Raisa Stoica a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători. Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticile recurenților au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul depus de Raisa Stoica, a casa integral decizia instanței de apel și a emite o nouă decizie prin care să mențină hotărârea primei instanțe și hotărârea suplimentară, din considerentele ce urmează. 5 În conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie. Totodată, în temeiul art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. În baza art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de apel ca fiind contradictorie circumstanțelor cauzei, fiind rezultată din interpretarea eronată a normelor de drept material, cu stabilirea greșită a stării de fapt în prezenta cauză, în coraport cu normele legale ce guvernează raportul juridic litigios. Conform prevederilor art. 3 din Codul administrativ, legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.

În contextul pretențiilor deduse judecății, Colegiul reține că, în conformitate cu prevederile art. 206 alin. (1) Cod administrativ, acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) 6 anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

Conform art. 10 Cod administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Conform art. 329 alin.1 din Codul muncii, angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material și cel moral cauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă, în cazul discriminării salariatului la locul de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel.

Conform art. 330 alin.1 lit. b) din Codului muncii, angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație survine, în particular, în caz de eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă. Conform art. 90 alin.1, alin. 2 lit. a) din Codul muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia. Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în: plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât salariul mediu al salariatului pentru această perioadă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reiterează că obiectul examinării în prezenta speță îl constituie acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta Raisa Stoica în contradictoriu cu Primarul comunei Băcioi, terți Consiliul comunei Băcioi și Chiociu Natalia, prin prisma prevederilor art. 206 alin. (1) lit. b) Cod administrativ - acțiune în obligare, prin care reclamanta pretinde obligarea Primarului comunei Băcioi să execute decizia nr. 4/1 din 5 iunie 2018 a Consiliului comunal Băcioi privind reîncadrarea în funcția de secretar în Consiliul comunal Băcioi a reclamantei Raisa Stoica. Reieșind din obiectul litigiului dedus judecății, este neconformă concluzia instanței de apel privind lipsa calității procesuale pasive a pârâtului, în persoana Primăriei com.

Băcioi, date fiind prevederile art. 219 Cod administrativ, ce instituie un rol activ al instanței de contencios administrativ, care este ținută să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. În virtutea rolului său activ, instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

7 Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces. În speță, așadar, era de datoria instanței să explice reclamantei prevederile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea 436/2006 privind administrația publică locală, conform cărora primarul este acela care asigură executarea deciziilor consiliului local, nu să le invoce drept motiv de respingere a acțiunii.

Cu referire la celălat argument al instanței de apel, ce ține de fondul cauzei, și anume neîntrunirea cerințelor unui act administrativ, stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 618 din 5 octombrie 1993, privitoare la aplicarea ștampilei și a sigiliului, instanța de recurs atestă că actul normativ invocat de instanța de apel reglemenetează regulile de întocmire a documentelor organizatorice și de dispoziție și Instrucțiunea-tip cu privire la ținerea lucrărilor de secretariat în organele administrației publice centrale de specialitate și ale autoadministrării locale ale Republicii Moldova, în scopul perfecționării lucrărilor de secretariat. Cu alte cuvinte, instrucțiunea aprobată prin Hotărârea de Guvern datată cu 5 octombrie 1993 este un document de uz intern, ce nu afectează calitatea de act administrativ a deciziei nr. 4/1 din 5 iunie 2018 a Consiliului local Băcioi, ce întrunește pe deplin condițiile enumerate la art. 10 Cod administrativ.

Iar faptul că un angajat al autorității publice locale nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit necorespunzător atribuțiile de serviciu nu-i este imputabil reclamantei. Cu atât mai mult cu cât acest angajat este persoană interesată în soarta acestui proces, motiv pentru care a fost atras în calitate de terț. Este și motivul pentru care legiuitorul a instituit excepția de la art. 20 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală privind exceptarea deciziilor privind numirea și încetarea raporturilor de serviciu ale secretarului consiliului de la obligația de contrasemnare din partea secretarului. Este un conflict evident de interese, consecințele căruia pot consta în tergiversarea excesivă a executării actului administrativ în cauză, dovadă fiind tocmai cauza pendinte.

Cu alte cuvinte, neaplicarea ștampilei sau a sigiliului sunt acțiuni ce denotă intenția de blocaj și neexecutare a actului administrativ, fapt care și face obiectul acțiunii pendinte, și nu poate fi folosit de instanță drept argument de respingere a acțiunii pe fond. Prin urmare, critica formulată pe acest aspect de către recurenta Raisa Stoica are caracter fondat. Pe de altă parte, instanța de recurs constată ca fiind neîntemeiat argumentele intimatului-pârât, expuse în referința la cererea de chemare în judecată (f.d. 41) privitoare la faptul că acesta cataloghează drept ilegală ședința Consiliului comunal Băcioi din 5 iunie 2018, derulată cu derogări de la prevederile legale, deoarece primarul comunei Băcioi nu are competențe de apreciere a legalității activității Consiliului și nu-și poate atribui competențele autorității judecătorești.

Din aceste considerente, completul specializat consideră necesară admiterea recursului depus de Raisa Stoica pe acest capăt de cerere. Iar în ceea ce privește pretenția reclamantei privind constatarea încălcării termenului legal de prezentare a răspunsului la cererea 02/1-36/620 din 29 mai 8 2020, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție califică drept întemeiată constatarea instanței de fond privind tardivitatea acestuia, dat fiind faptul că acesta a fost eliberat cu încălcarea termenului de 15 zile lucrătoare, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Legea privind accesul la informație.

Instanța de recurs achiesează la concluzia instanței de fond privind caracterul neîntemeiat al pretenției vizînd constatarea ilegalității refuzului Primăriei comunei Băcioi de a executa decizia nr 4/1 din 5 iunie 2018 Consiliului comunal Băcioi, dat fiind faptul că acesta nu reprezintă decât un act cu caracter informativ, fără a produce consecințe juridice în sine. Pe fond, prezintă relevanță acțiunea sau inacțiunea autorității publice de executare a unui act administrativ, contract sau obligații prevăzute de lege, și nu răspunsul sau scrisoarea la solicitarea petiționarului, care nu este un act administrativ. Autoritatea publică pârâtă poate fi și este obligată de instanță să execute o anumită obligație sau să emită un act administrativ, fără a da apreciere actului de corespondență.

Este esența acțiunii în obligare. Pretențiile privind constatarea ilegalității răspunsului este o practică învechită, neconformă cu prevederile Codului administrativ, și nu se subscrie noțiunii de acțiune în constatare reglementate de acesta. De asemenea este conformă cu circumstanțele de fapt și de drept hotărârea suplimentară din 29 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, date fiind prevederile art. 90 alin. (1), art. 329 alin. (1), lit. a), b) din Codul muncii, ce instituie angajatorului obligația de a repara prejudiciul cauzat salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, în cazul restabilirii sale la locul de muncă, prin plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât salariul mediu al salariatului pentru această perioadă.

Având în vedere că Raisa Stoica a fost privată în mod neîntemeiat de posibilitatea de a munci, ca urmare a neexecutării Deciziei nr. 4/1 din 5 iunie 2018 a Consiliului comunal Băcioi, aceasta este în drept de a solicita compensarea salariului pentru toată perioada respectivă. Prin urmare, instanța de fond corect a statuat asupra temeiniciei pretenției reclamantei privind încasarea de la pârât, în beneficiul său, a restanțelor salariale, începând cu data reîncadrării sale în funcție, adică 5 iunie 2018, care este o pretenție subsidiară celei privind obligarea executării deciziei de reîncadrare.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de apel este neîntemeiată, iar argumentele invocate de către recurenta Raisa Stoica sunt fondate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Raisa Stoica și a casa integral decizia recurată, cu pronunțarea unei decizii noi, de menținere a hotărârii primei instanțe și a hotărârii suplimentare din 29 martie 2021. 9 În conformitate cu art. 224, art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Raisa Stoica.

Se casează integral decizia din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Se menține hotărârea din 1 februarie 2021 și hotărârea suplimentară din 29 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani în cauza de contencios administrativ la acțiunea în obligare înaintată de Raisa Stoica împotriva Primarului comunei Băcioi, terți Consiliul comunei Băcioi și Natalia Chiochiu, privind emiterea actului administrativ individual favorabil și încasarea restanțelor salariale. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ala Cobăneanu Nina Vascan Aliona Miron Nicolae Craiu 10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-04-20
0,94
2ra-240/22 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei civile si încasarea prejudiciului moral
Dosarul nr.2ra-240/22 2-21002137-01-2ra-25022022 Prima instanţă - Judecătoria Chişinău, sediul Centru ( jud.: D. Tricolici ) Instanţa de Apel - Curtea de Apel Chişinău (jud.: V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru) Î N C H E I E R E 20 aprilie
CSJ 2022-06-01
0,94
3ra-356/22 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-356/22 2-18145070-01-3ra-09042022 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Chisilița) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Clima) D E C I Z I E 01 iunie 2022 mun. Chişinău
CSJ 2022-04-20
0,94
3ra-258/22 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr.3ra-258/22 2-19143958-01-3ra-04032022 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani (jud: T. Avasiloaie) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud: A. Minciuna, Gr. Daşchevici, V. Clima) Î N C H E I E R E 20 aprilie 2
CSJ 2018-12-18
0,94
3ra-1596/18 — contestarea în parte a actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-1596/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul central (jud. A. Braga) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. S. Gîrbu. V. Clima, L. Bulgac) DECIZIE 18 decembrie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și
CSJ 2024-12-11
0,94
3ra-1218/23 — contestarea actului administrativ
. 3. Contabilitatea Primăriei com. Băcioi va identifica sursele financiare necesare executării prevederilor prezentei Decizii din soldul disponibil al Primăriei com. Băcioi”. 36. În conformitate cu Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privin
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă