3ra-258/22 — contestarea actului administrativ

3ra-258/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-258/22

2-19143958-01-3ra-04032022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, Gr. Dașchevici, V. Clima)

Î N C H E I E R E

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Ioana Stoica, reprezentată de

avocatul Serghei Zubco,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Ioana Stoica împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț Natalia Scrob

cu privire la contestarea actului administrativ individual,

împotriva deciziei din 08 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost casată hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-

a emis o nouă decizie de respingere a acțiunii depuse de Ioana Stoica,

c o n s t a t ă :

La data de 03 septembrie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Ioana Stoica a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu

privire la contestarea actului administrativ individual (f.d. 2-7 vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că, la 20 august

2019 a primit copia actului de constatare nr.80/13 din 14 august 2019 al Inspectoratului

de Integritate al Autorității Naționale de Integritate.

Reclamanta a menționat că, actul de constatare nr.80/13 din 14 august 2019 este

abuziv, în afara limitelor legale ale dreptului discreționar, emis fără a ține cont de toate

faptele relevante cazului și contrar scopului acordat de lege.

Reclamanta Ioana Stoica a specificat că, a fost aleasă în funcția de primar al

comunei Porumbrei, raionul Cimișlia și își exercită mandatul din 27 iunie 2011 și

ulterior din 06 iulie 2015.

1

Reclamanta a relatat că, prin actul de constatare nr.80/13 din 14 august 2019 s-a

stabilit că, Ioana Stoica a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese manifestat

prin nedeclararea și nesoluționarea în termenul și modul stabilit în conformitate cu art.12

alin.(4), lit. a) și b), alin.(7) și art.14 alin.(l)-(4) din Legea nr. 133 din 01 august 2016

privind declararea averii și intereselor personale și admiterea conflictelor de interese

consumate, în sensul art.12 alin. (10) din Legea nr. 133 din 01 august 2016 privind

declararea averii și intereselor personale.

Astfel, reclamanta a specificat că, Autoritatea Națională de Integritate a raportat

încălcările expuse supra la situațiile juridice cu implicarea reclamantei, în calitate de

primar al comunei Porumbrei, raionul Cimișlia, și anume: în privința fiicei sale Galina

Stoica a semnat următoarele acte: contract individual de muncă nr. 76 din 11 august

2015; fișa postului nr.27 a directorului grădiniței de copii „Făt Frumos”, întocmită la

data de 11 august 2015; dispoziția primarului din 01 aprilie 2016 cu privire la numirea

în funcție a dnei Galina Stoica; contract individual de muncă nr.84A din 01 aprilie 2016;

fișa postului nr.21 întocmită la 01 aprilie 2016; dispoziția primarului Porumbrei cu

privire la eliberarea din funcție a dnei Stoica Galina nr.20-c din 10 august 2017. Iar, în

privința soțului Dumitru Stoica, a semnat următoarele acte: dispoziția primarului

comunei Porumbrei cu privire la angajarea în funcție a dlui Dumitru Stoica nr.17-c din

01 octombrie 2013; contract individual de muncă nr.60 din 01 octombrie 2013, încheiat

între primarul comunei Porumbrei și Dumitru Stoica; dispoziția primarului comunei

Porumbrei cu privire la acordarea concediului anual de odihnă de rând nr. 18-c din

01 septembrie 2014; dispoziția primarului comunei Porumbrei cu privire la acordarea

concediului anual de odihnă de rând nr. 16-c din 01 octombrie 2015; dispoziția

primarului comunei Porumbrei cu privire la acordarea concediului de odihnă anual

nr.25-c din 01 august 2018 și dispoziția primarului comunei Porumbrei cu privire la

eliberarea din funcție a dlui Dumitru Stoica nr. 10-c din 17 iunie 2019.

Reclamanta a specificat că, examinarea legalității acțiunilor ei, prin prisma

existenței sau lipsei conflictului de interese și efectelor acestuia, privind raporturile

juridice menționate supra urmează a fi efectuată în baza actelor legislative, în vigoare la

data apariției presupuselor conflicte de interese. Astfel, în raport cu actele imputate până

la data de 01 august 2016 sunt aplicabile prevederile Legii nr.16 din 15 februarie 2008

cu privire la conflictul de interese, abrogată la 01 august 2016, iar în raport cu actele

imputate după 01 august 2016, urmează a fi aplicate prevederile Legii nr.133 din

17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, în vigoare începând cu

01 august 2016.

Cu referire la conflictele de interese în cadrul raporturilor juridice până la 01 august

2016, reclamanta a relatat că, din prevederile articolelor 2, 3 și art.9 alin.(l) și (2) ale

Legii nr.16 din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese, rezultă că pentru

existența conflictului de interese este necesar ca raportul juridic să influențeze

necorespunzător îndeplinirea obiectivă și imparțială a obligațiilor și responsabilităților,

ce îi revin potrivit legii subiectului declarării, pe când în speță, Autoritatea Națională de

Integritate nu a stabilit dacă raporturile juridice analizate au avut capacitatea de a

influența obiectivitatea și imparțialitatea reclamantei în exercitarea atribuțiilor de

primar.

2

La fel, Ioana Stoica a invocat că, în conformitate cu competența și prevederile Legii

436 din 28 decembrie 2016 privind administrația publică locală, în calitate de primar a

propus ocuparea funcției de director al grădiniței „Făt Frumos” din localitate Mariei

Dogot, Axeniei Amanu și Mariei Timotin, care au refuzat din diferite motive, astfel încât

nu era altă persoană, care să corespundă cerințelor funcției decât Galina Stoica. Iar,

funcția de șofer al primăriei a fost propusă lui Mihail Amanu și Gheorghe Dubița, care

la fel au refuzat și respectiv, din lipsă de cadre și necesitatea ocupării funcției de șofer,

a fost angajat Dumitru Stoica.

Reclamanta a subliniat că, Legea nr.16 din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul

de interese nu prevedea noțiunea de conflict de interese real, astfel în actul de constatare

eronat se face trimitere la prevederile art.28 alin.(2) lit. d1) al Legii nr.436 din 28

decembrie 2006 privind administrația publică locală și art.5 alin.(2) lit.c1) al Legii nr.768

din 02 februarie 2000 privind statutul alesului local, care stabilesc posibilitatea de

demitere doar în cazul existenței unui conflict real de interese.

Referitor la raporturile juridice apărute după 01 august 2016, reclamanta a

menționat că reieșind din noțiunea dată de legiuitor, conflictului de interese, prin art.2

Legii nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale prin

conflict, pentru existența conflictului de interese urmează ca subiectul declarării să aibă

un interes personal, care să influențeze exercitarea impațială și obiectivă a

responsabilităților legale, deși în speță Autoritatea Națională de Integritate nu a

demonstrat că Ioana Stoica la efectuarea actelor imputate a avut un interes personal, care

să influențeze sau să determine exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor ce-i

revin.

Reclamanta a invocat că dispoziția primarului Porumbrei cu privire la eliberarea

din funcție a dnei Galina Stoica nr.20-c din 10 august 2017, dispoziția primarului

comunei Porumbrei cu privire la acordarea concediului de odihnă anual nr.25-c din

01 august 2018 și dispoziția primarului comunei Porumbrei cu privire la eliberarea din

funcție a dlui Dumitru Stoica nr.10-c din 17 iunie 2019, nu sunt de natură să producă un

conflict de interese, potențial, real sau consumat, or, acestea sunt niște acte tehnice

reglementate de prevederile legislației muncii și nu presupun existența cărorva conflicte

de interese.

Reclamanta a menționat că, invocarea admiterii conflictelor de interese consumate,

în sensul art.12 alin.(10) din Legea nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și

a intereselor personale prin conflict, nu are incidență speței examinate, or, legea nu poate

fi aplicată retroactiv.

Reclamanta Ioana Stoica a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată;

anularea integrală a Actului de constatare nr.80/13 din 14 august 2019 și încasarea din

contul pârâtei în beneficiul reclamantei a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 09 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

s-a atras în calitate de terț, Natalia Scrob (f.d.23A vol. I).

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

admis acțiunea înaintată de Ioana Stoica împotriva Autorității Naționale de Integritate

cu privire la anularea Actului de constatare nr.80/13 din 14 august 2019. S-a anulat Actul

de constatare nr.80/13 din 14 august 2019 al inspectorului de integritate al

Inspectoratului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate (f.d.143 vol. I).

3

La data de 11 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Autoritatea

Națională de Integritate a depus apel împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.147-149 vol. I).

Hotărârea motivată din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

a fost notificată Autorității Naționale de Integritate, la data de 09 aprilie 2021, conform

avizului de recepție DS8001426504AS (f.d.161 vol. I).

La data de 11 mai 2021, prin intermediul poștei electronice și prin intermediul

oficiului poștal, Autoritatea Națională de Integritate a depus motivarea apelului

împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

(f.d.166-183 vol. I).

Termenul de 30 de zile pentru prezentarea motivării apelului expira la 09 mai 2021

(duminică), însă ținând cont de regulile stabilite de art. 112 alin. (2) Cod de procedură

civilă, acesta a expirat la data de 11 mai 2021 (marți), or ziua de 10 mai 2021 (luni) a

fost zi liberă.

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Autorității Naționale de Integritate.

Prin decizia din 08 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a casat hotărârea

din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie,

prin care acțiunea în contestare depusă de Ioana Stoica împotriva Autorității Naționale

de Integritate privind anularea actului de constatare nr. 80/13 din 14 august 2019, s-a

respins ca neîntemeiată (f.d.219-231 vol. I).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a constatat că, la semnarea

actelor: contractul individual de muncă nr. 76 din 11 august 2015; fișa postului nr. 27a

a directorului grădiniței de copii „Făt-Frumos”, Galina Stoica, întocmită la 11 august

2015; dispoziția Primarului comunei Porumbrei cu privire la numirea în funcție a d-nei

Galina Stoica nr. 09-a-c din 01 aprilie 2016; contractul individual de muncă nr. 84a din

01 aprilie 2016; fișa postului nr. 31 a directorului grădiniței de copii „Făt-Frumos”,

Galina Stoica, întocmită la 01 aprilie 2016; dispoziția Primarului comunei Porumbrei cu

privire la angajarea în funcție a dlui Dumitru Stoica nr. 17-c din 01 octombrie 2013;

contractul individual de muncă nr. 60 din 01 octombrie 2013; dispoziția Primarului

comunei Porumbrei cu privire la acordarea concediului de odihnă de rând nr. 18-c din

01 septembrie 2014; dispoziția Primarului comunei Porumbrei cu privire la acordarea

concediului de odihnă de rând nr. 16-c din 01 octombrie 2015, Ioana Stoica a admis

încălcarea dispozițiilor Legii nr. 16 din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de

interese. Or, deținând calitatea de subiect al declarării și aflându-se în exercițiul funcției,

Ioana Stoica avea prezent interesul personal rezultat din relația cu persoanele apropiate,

Galina Stoica și Dumitru Stoica.

Instanța de apel a relevat că, Ioana Stoica nu s-a abținut de la semnarea actelor

nominalizate supra, emise în privința persoanelor apropiate, adică fiicei și soțului

acesteia, prin ce a admis un conflict de interese, fiind astfel pasibilă răspunderii pentru

încălcarea prevederilor legii. Or, Ioana Stoica nu a prezentat instanței probe, care să

confirme, că până la emiterea și semnarea actelor respective, ar fi declarat, în modul

stabilit de lege, eventualul conflict de interese, precum și nu a prezentat probe, care să

confirme că, conflictul de interese declarat, ar fi fost soluționat în modul stabilit de lege.

4

Totodată, instanța de apel a indicat că, declarațiile prezentate de Ioana Stoica și

anexate la dosarul administrativ, în nici un mod nu confirmă că, aceasta a respectat

dispozițiile Legii nr. 16 din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese. Or,

soluționarea conflictului de interese, în sensul dispozițiilor legale în vigoare la acel

moment, presupunea respectarea unei proceduri descrise de lege, prin depunerea

declarațiilor corespunzătoare, obligații ce nu au fost respectate de subiectul declarării.

Instanța de apel a menționat că afirmațiile Ioanei Stoica precum că nu existau alte

persoane, care ar fi corespuns și acceptat numirea în funcția de director de grădiniță și

șofer al Primăriei comunei Porumbrei, au fost apreciate ca fiind neîntemeiate, având în

vedere faptul că, circumstanțele prezentate nu se încadrează în noțiunea de soluționare

a conflictului de interese, reglementată de Legea nr. 16 din 15 februarie 2008 cu privire

la conflictul de interese.

Curtea de Apel Chișinău a constatat că, prima instanță eronat a invocat că, o

interpretare în sensul dorit de inspectorul de integritate, respectiv recunoașterea

competențelor de sancționare în temeiul art.23 al Legii nr. 133 din 01 august 2016, fără

limită în timp, ar fi contrară principiului neretroactivității legii. Or, Legea nr. 16 din

15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese, în vigoare la data emiterii actelor

indicate mai sus, stabilea în mod expres că, în circumstanțele descrise de inspectorul de

integritate, subiectul declarării, Ioana Stoica, urma să declare conflictul de interesele și

să-l soluționeze conform procedurilor reglementate de lege. Iar, prin actul de constatare,

s-a stabilit că, la emiterea actelor în perioada 2013 – 01 aprilie 2016, Ioana Stoica nu a

respectat dispozițiile Legii nr. 16 din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de

interese.

Instanța de apel a precizat că, nu pot fi reținute concluziile primei instanțe precum

că, temeiul de încetare înainte de termen a mandatului primarului, prevăzut la art. 5 alin.

(4) lit. a1 ) al Legii nr. 768/2006 privind statutul alesului local și art. 28 alin. (2) lit. d1 )

al Legii nr. 436/2006, a fost introdus în ambele acte normative prin Legea nr. 134 din

17 iunie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare din 01

august 2016, și nu sunt aplicabile faptelor consumate în perioada 2013 – 01 aprilie 2016,

respectiv aceste fapte constituie temei de anulare a actului de constatare emis în privința

Ioanei Stoica.

În acest sens, instanța de apel a reiterat că, acțiunile Ioanei Stoica de nedeclarare și

nesoluționare a conflictelor de interese, au avut un caracter continuu, respectiv, din anul

2013 și până în anul 2019, iar prin actul de constatare contestat, nu au fost specificate

actele pentru care s-a aplicat sancțiunea privind decăderea Ioanei Stoica din dreptul de

a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, inclusiv funcția de primar

pe o perioadă de 3 ani, de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data

rămânerii definitive a actului de constatare, ori din data rămânerii definitive și

irevocabile a hotărârii judecătorești, prin care se confirmă existența conflictului de

interese, și înscrierea Ioanei Stoica în Registrul de stat al persoanelor, care au interdicție

de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, de la data eliberării sau destituirii

din funcție sau din data rămânerii definitive a actului de constatare, ori din data rămânerii

definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, prin care se confirmă existența

conflictului de interese. Astfel că din norma art. 23 alin. (4) din Legea nr. 133 din 01

august 2016 privind declararea averii și intereselor personale se deduce că, este

5

suficientă emiterea unui singur act cu nesoluționarea conflictului de interese, pentru

încetarea mandatului primarului.

Referitor la actele emise de Ioana Stoica după intrarea în vigoare a Legii nr. 133

din 01 august 2016, instanța de apel a reținut că, Ioana Stoica nu a depus declarația

privind conflictul de interese la emiterea dispoziției cu privire la eliberarea din funcție a

dnei Galina Stoica nr. 20-c din 10 august 2017 și dispoziției cu privire la acordarea

concediului de odihnă anual lui Dumitru Stoica nr.25-c din 01 august 2018, chiar dacă

conform dispozițiilor legale, aceasta era obligată să declare conflictul de interese și să-l

soluționeze conform procedurii descrise de lege.

Instanța de apel a specificat că prima instanță eronat a stabilit că, lipsa Registrului

declarațiilor privind conflictele de interese și incapacitatea inspectorului de integritate

de a verifica existența sau inexistența unor astfel de declarații, nu poate fi pusă în sarcina

Ioanei Stoica, or, Ioana Stoica nu a comunicat că ar fi depus declarații privind conflictele

de interese. Mai mult, obligația de a prezenta dovada depunerii declarațiilor privind

conflictele de interese, este pusă în sarcina subiectului declarării, la caz, a Ioanei Stoica.

Mai mult, Ioana Stoica a invocat că, nu era obligată să depună declarații privind

conflictele de interese.

Instanța de apel a respins argumentele Ioanei Stoica precum că, actele indicate de

inspectorul de integritate nu sunt de natură să producă un conflict de interese, potențial,

real sau consumat. Or, Ioana Stoica deținând calitatea de subiect al declarării și

aflându-se în exercițiul funcției, avea prezent interesul personal rezultat din relația cu

persoanele apropiate, Galina Stoica și Dumitru Stoica.

La data de 06 ianuarie 2022, Ioana Stoica, reprezentată de avocatul Serghei Zubco

a depus recurs împotriva deciziei din 08 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe (f.d.235-236 vol. I).

În motivarea recursului, suplimentar celor indicate în cererea de chemare în

judecată, recurenta a menționat că, soluția instanței de apel este ilegală și urmează a fi

casată, or instanța de apel a interpretat eronat prevederile legii, prin încălcarea

principiului neretroactivității legii.

Recurenta a specificat că, instanța de apel a interpretat eronat prevederile legale,

care reglementează raportul juridic litigios și a aplicat retroactiv legea, contrar

prevederilor art.22 din Constitutiția Republicii Moldova.

Recurenta a invocat că, este neîntemeiată concluziei instanței de apel precum că,

acțiunile de nedeclarare și nesoluționare a conflictelor de interese au avut un caracter

continuu, din anul 2013 și până în anul 2019, iar prin actul de constatare contestat nu au

fost specificate actele pentru care s-a aplicat sancțiunea față de Ioana Stoica. Or, o

asemenea concluzie a instanței de apel contravine prevederilor art.22 din Constituția

Republicii Moldova, care instituie principiul caracterului neretroactivității legii,

deoarece este evident că Legea nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a

intereselor personale, nu poate fi aplicată în privința Ioanei Stoica pentru acțiunile

anterioare intrării în vigoare a actului legislativ respectiv.

Recurenta Ioana Stoica a precizat că o parte din faptele, care se impută Ioanei

Stoica, s-au produs în perioada 01 octombrie 2013 – 01 aprilie 2016, perioadă guvernată

de Legea nr. 16 din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese, în vigoare până

6

la data de 01 august 2016, care nu oferea o delimitară clară a categoriilor de conflicte de

interese. Astfel, prima instanță corect a reținut că, sancționarea unor fapte din perioada

2013 – 01 aprilie 2016, în baza unui act normativ intrat în vigoare din 01 august 2016,

contravine dispozițiilor art.22 din Constituția Republicii Moldova.

La fel, recurenta a remarcat că, motivarea instanței de apel contravine prevederilor

art.30 alin.(l) și (2) Cod administrativ, care stipulează expres că autoritățile publice nu

pot întreprinde măsuri cu efect retroactiv. Astfel, este cert faptul că, sancțiunile

prevăzute la art.23 din Legea nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a

intereselor personale, nu puteau fi aplicate Ioanei Stoica pentru conflictele de interese

consumate până la data de 16 august 2016.

Referitor la actele emise de Ioana Stoica, după intrarea în vigoare a Legii nr.133

din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, recurenta a precizat

că din actul de inspecție nr.80/13 din 14 august 2019 rezultă că, inspectorul de integritate

a constatat că, Ioana Stoica nu a depus, în perioadele 01 august 2018 – 31 august 2018

și 17 iunie 2019 – 30 iunie 2019, declarații privind conflictele de interese reale.

Recurenta Ioana Stoica a invocat că, Registrul declarațiilor privind conflictele de

interese a fost instituit prin ordinul nr.70 din 10 august 2018 al președintelui Autorității

Naționale de Integritate. Astfel, inspectorul de integritate contrar prevederilor art.118

alin.(2) lit. c) din Codul administrativ, nu a prezentat alte probe, din care să rezulte că

Ioana Stoica nu a depus declarația privind conflictul de interese la emiterea dispoziției

cu privire la eliberarea din funcție a Galinei Stoica nr. 20-c din 10 august 2017 și

dispoziției cu privire la acordarea concediului de odihnă anual lui Dumitru Stoica nr.

25-c din 01 august 2018. Or, aceste acte administrative au fost emise până la emiterea

ordinului nr.70 din 10 august 2018, prin care a fost instituit Registrul declarațiilor

privind conflictele de interese.

Recurenta a specificat că, inspectorul de integritate nu a motivat și nu a explicat în

actul de constatare, unde se înregistrau declarațiile privind conflictele de interese,

începând cu data de 16 august 2016 și până la data de 10 august 2018 și dacă aceste

declarații se înregistrau, or dacă inspectorul a verificat depunerea sau nedepunerea

acestor declarații de către Ioana Stoica, respectiv, instanța de apel pripit a considerat că,

Ioana Stoica nu a prezentat dovada declarării conflictului de interese.

Cu referire la emiterea de către Ioana Stoica a dispoziției cu privire la eliberarea

din funcție a lui Dumitru Stoica nr.10-c din 17 iunie 2019, recurenta a menționat că

acțiunea respectivă a fost interpretată eronat de instanța de apel, ca una care urma a fi

declarată ca potențial conflict de interese. Or, din sensul dispozițiilor art.12 alin.(5) din

Legea nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale,

rezultă că declarația scrisă despre apariția unui conflict de interese real trebuie să

cuprindă două categorii de informații: date despre natura conflictului de interese și date

despre modul în care acesta influențează sau poate influența îndeplinirea imparțială și

obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică.

Recurenta a invocat că, instanța de apel nu a prezentat nici un argument din care să

rezulte existența conflictului de interese în semnarea de către Ioana Stoica a dispoziției

Primarului comunei Porumbrei cu privire la eliberarea din funcție a lui Dumitru Stoica

nr.10-c din 17 iunie 2019. Or, eliberarea din funcție este reglementată de lege ca

7

procedură și ca efect, astfel încât este exclusă orice posibilitate discreționară a

angajatorului de a influența această procedură.

Recurenta Ioana Stoica a susținut că, Autoritatea Națională de Integritate avea

obligația pozitivă, în cadrul desfășurării procedurii administrative, să identifice dacă în

speță există sau nu conflict de interese care urma a fi declarat în condițiile legii. Însă,

inspectorul de integritate nu a examinat faptul că, potrivit legislației muncii, angajatorul

este obligat să emită ordinul de eliberare a angajatului în baza cererii angajatului și marja

de discreție în acest caz este egală cu zero.

De asemenea, recurenta a invocat că, instanța de apel a interpretat eronat legea prin

prisma încălcării procedurii administrative. Astfel, în speță, procedura de control a fost

inițiată odată cu depunerea și înregistrarea sesizării la Autoritatea Națională de

Integritate, la data de 22 aprilie 2019, iar procedura administrativă soldată cu emiterea

actului de constatare nr. 80/13 a fost finalizată la 14 august 2019, cu depășirea

termenului de 30 zile, a cărui prelungire nu a fost efectuată conform art.60 alin.(4) din

Codul administrativ.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună

cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 08 decembrie 2021, iar

la materialele cauzei lipsesc date despre comunicarea dispozitivului deciziei recurentei.

La data de 06 ianuarie 2022, Ioana Stoica, reprezentată de avocatul Serghei Zubco

a depus recurs împotriva deciziei din 08 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.235-236 vol. I).

Decizia motivată din 08 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

reprezentantului recurentei Ioana Stoica, avocatului Serghei Zubco la 21 februarie 2022,

conform avizului de recepție DS8006184082AS (f.d. 234 vol. I).

La data de 01 martie 2022, Ioana Stoica, reprezentată de avocatul Serghei Zubco a

depus motivarea recursului împotriva deciziei din 08 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.1-10 vol. II)

Astfel, recursul depus de către Ioana Stoica, reprezentată de avocatul Serghei

Zubco, este în termen.

La data de 04 martie 2022, în adresa Autorității Naționale de Integritate a fost

expediată copia recursului depus de Ioana Stoica, reprezentată de avocatul Serghei

Zubco, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Însă, deși la 09 martie

2022, conform avizului de recepție DS8006416714AS (f.d.14 vol. II) Autoritatea

Națională de Integritate a recepționat copia recursului depus de Ioana Stoica,

reprezentată de avocatul Serghei Zubco, aceasta nu și-a valorificat dreptul procedural și

nu a depus referință.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Ioana Stoica, reprezentată de

avocatul Serghei Zubco, în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

8

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

9

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Ioana Stoica, reprezentată de avocatul Serghei Zubco.

În conformitate cu art. 230 și 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Ioana Stoica, reprezentată de avocatul Serghei Zubco se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

10